1,870 matches
-
de speranțe, iluzii și, mai ales, de sânge. Istoria ne intră în curte fără să știm. Precum orătăniile vecinilor. Marile tragedii ale istoriei s-au urzit la umbra indiferenței colective. Unele popoare nu mai reușesc să iasă din scorburile istoriei. Tiranii nu au putut îngenunchea moartea. Și nici timpul. Dintr-o letargie istorică imbecilă, nu poti ieși decât urcândute pe cruce. Orice am face, parfumul de cimitir al istoriei nu poate fi înlăturat. POLITICĂ Politica ar fi, poate, ceva mai decentă
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
anarhie. Creierul puterii a fost întotdeauna propaganda. În situații dificile, unii șefi actuali de state se comportă ca scursurile unor triburi. O practică imbecilă poate compromite și cea mai teribilă ideologie. Ne conduc prea mulți politicieni cu platfus la cap. Tiranii cred că și Steaua Polară se orientează după indicațiile lor. În politică, e greu să știi cum se bate cuiul, fără să crape scândura. Nici o epocă nu a reușit să-i separe ca lumea pe proroci de demagogi. La întâlnirea cu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
se poate de modeste. Epoca pătrunde în artă precum iarba prin asfaltul crăpat. Muzica nu e mare lucru, spun afonii. Concerte dau și broaștele. Arta se străduiește să exploreze filoanele aurifere ale sinelui. Creația - o sublimă înlănțuire de mistere. Nici tiranii nu au putut anihila complet libertatea interioară a artei. În expozițiile de artă abstractă nimeni nu înțelege nimic. Dar unii își iau o mină cât se poate de hamangiană. Marea artă trebuie să aibă ceva din tensiunea arcului lui Ulise
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de divinizare a femeii. Emanciparea omului contemporan nu se poate face în afara culturii. Valorile pot fi mediatizate prin denigrare și compromise prin idolatrizare. Pe suport de hârtie, cartea e mai ușor de citit și mai greu de uitat. Actorii și tiranii nu trăiesc decât din aplauze. Capodoperele nu se zămislesc la foc mic. Poetul are aplomb nemăsurat când încă nu și - a înghițit bine gălbenușul. Aproape în orice artist există un Salieri treaz. Compromisul poate avea scuze în politică, nu în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
tineri de astăzi tind să devină niște banali subalterni ai sexului. Pe scriitori nu - i vând numai librarii. Suspiciunea - această îndrăgită bâtă a trogloditului. Cei învinși în dragoste au mari șanse să devină moraliști. Viciile bat dinspre cald spre dogoritor. Tiranii pretind ori sânge vărsat, ori congelat de frică. A furat o bicicletă din cimitir. Credea că proprietarul ei e mort. Unii țărani ce iau pe mere dau pe bere. Și alți medici s - au culcat cu pacientele lor, dar tu
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
fatal, nu poți să fii pe plac tuturor. Ar fi și monoton. Cu toată dizgrația divină, răul prosperă nestingherit. După ce te - a luat sub aripă, îi este mai la îndemână să - ți dea cu ciocul în cap. Nu existența câtorva tirani îngrijorează, ci faptul că devin modele pentru o imensitate de imbecili. Ne fascinează zelul minciunii, nu rechizitoriul tăcerii. Atât înțeleapta Grecie, cât și puternica Romă au fost surpate, nu de armatele vrăjmașe, ci de banale vicii... interioare. Succesul dizolvă prieteniile
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
bărbați vor veni pe urmele ei. Cel bogat se teme și de prieteni. Unele reprezentații teatrale actuale își propun să provoace orgasmul, nu extazul publicului. Recunoștința se sclerozează foarte repede. Invidia este cel mai stresant motor al progresului. Unii dintre tiranii turbați proveneau din foști sclavi. Țăranul de astăzi șlefuiește înjurături, nu doine ori balade. Ca să nu le înghețe apa în sânge, unele popoare o înlocuiesc cu alcool. Belșugul moare din lipsă de sens. Principala preocupare a consacraților e să - si
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
multe prietenii ca unul să fie țucălarul celuilalt. Ratarea este drumul asfaltat cu clișee. Se întâmplă uneori ca scriitorul să fie sublim în operă și lamentabil în biografie. Sinceritatea nu încape în mapele diplomaților. Există artiști care îi lingușesc pe tiranii vii, caricaturizându-i pe cei morți. Unii oameni râmă până când dau de stratul urât mirositor al condiției umane. Unii creatori de artă stau și câte un secol pe banca de rezervă. Trăim într-o lume a sictirului. Ne vom reîntoarce
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
mediocritate. Mulți oameni nu știu de ce au veni pe lume. Și nici pentru ce rămân. In libertatea venita brusc nu încap decât dorințe si plăceri. Unii creatori de arta sunt cosmici; alții doar comici. Exista artiști care ii lingușesc pe tiranii vii caricaturizându-i pe cei morți. MOARTE După înhumare, firele de iarbă vor fi singurele noastre antene spre cosmos. Moartea vine, probabil, tot pe hornul pe care, în copilărie, se strecura Moș Crăciun. Multă vreme, moartea te strigă și se
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
îngăduitori față de truditorii umiliți, și neînduplecați față de neputincioși. 4. Să fraternizăm cu cei dotați cu har divin, energie erotică și sapiențială. 5. Să prețuim operele geniale. 6. Să adoptăm o atitudine ințeleaptă față de noi înșine. 7. Revoltă permanentă împotriva dictatorilor, tiranilor, asupririi. 8. Să nu ucidem. 9. Să iubim numai femeile dăruite de natură. 10. Să ne ocupăm de sufletul nostru și să ținem legătura cu Inteligența cosmică. De-a lungul întregii cărți sunt aspru criticate societățile actuale, care ,,frustrează omul
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93030]
-
copia Symposion-ului lui Platon, cu toate că Întrecea cu mult măsura obiș nuită, cuprindea aproximativ echivalentul a șaptezeci de pagini tipărite. Dezvoltarea comerțului de carte le-a permis și particularilor să-și formeze o bibliotecă. Chiar dacă nu este credibilă tradiția conform căreia tirani ca Pisistrate și Policlet din Samos, din secolul al VI-lea, au avut În posesie ample colecții de cărți (Athenaios I 3a), este sigur totuși că, la sfîrșitul secolului al V-lea, existau biblio teci private; Aristofan Îl ridiculizează pe
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
Impresia produsă de o imagine pictată sau sculptată depinde de ceea ce figurează ea, nu de modul în care figurează" (J.-P. Vernant). Profesioniștii a ceea ce noi numim arte frumoase se plasează fără îndoială, în ierarhia platoniciană, înaintea sofiștilor și a tiranilor, dar cu mult în urma filosofilor, a conducătorilor militari și a economiștilor. E drept că, detestându-și contemporanii și compatrioții, Platon nu vedea salvarea decât în întoarcerea la imuabilitatea canoanelor egiptene. Până atunci, cu cât un lucru e mai frumos, cu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
lumea nu va renunța la fizica lui Aristotel - și la argumentele prin care acesta a respins infinitățile lui Zenon. Cu toată inteligența lui, Zenon a intrat în mare bucluc. În jurul anului 435 î.Cr., el a conspirat să îl detroneze pe tiranul din Elea, Nearchos. Pentru a sprijini această cauză, făcea contrabandă cu arme. Din nefericire pentru Zenon, Nearchos a aflat despre complot și Zenon a fost arestat. Sperând să descopere cine erau ceilalți conspiratori, Nearchos a poruncit ca Zenon să fie
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
a poruncit ca Zenon să fie torturat. Dar Zenon s-a grăbit să-i implore pe călăi să înceteze și a promis că își va da în vileag colegii. Când Nearchos s-a apropiat de el, Zenon a insistat ca tiranul să vină și mai aproape, deoarece era mai bine ca numele respective să rămână secrete. Nearchos s-a aplecat, înclinându-și capul către el. Dintr-odată , Zenon și-a înfipt dinții în urechea lui Nearchos. Nearchos a început să țipe
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
liber în virtutea relației sale cu Dumnezeu. Din punct de vedere teoretico-politic și social, libertatea îi este asigurată de faptul că societatea urmează individului, întrucât ea este rezultatul unui contract între indivizi. Astfel că, "de la dreptul de a rezista la persecuțiile tiranului, drept fondat pe ideea unui contract între guvernați și guvernanți, s-a ajuns la afirmarea dreptului individului, la libertatea conștiinței. Libertatea conștiinței constituie astfel primul element al libertății politice pus în practică și rădăcina tuturor celorlalte"294. Dacă, alături de individualism
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
luat prizonier de acesta, fiind acuzat de trădare; o a fost închis din ordinul regelelui maghiar până în 1475, la Buda și Pesta; în acea perioadă au fost puse în circulație povestirile germane în care Vlad Țepeș era prezentat ca un tiran sadic, însetat de sânge; -a revenit pe tronul Țării Românești în 1476, cu ajutorul lui Ștefan cel Mare, dar a murit după câteva luni. Ștefan cel Mare (1457-1504) domn al Moldovei domnia lui Ștefan a deschis o nouă etapă în istoria
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
atât de supărat: „Cam ce poftești, mă rog?“, Ariel răspunde, jenat, dar nu foarte tare: „Păi, libertatea...“ (Face parte din contrastele ironice ale piesei felul în care Caliban, crezându-se ca și scăpat de Prospero, cântă, exultând: „Caliban / Scapă de tiran, / Are-un nou stăpân. / — Libertate, ura! Ura, libertatea! / Libertate, ura, libertatea!“) Conlucrarea cu Prospero, îngrădindu-l, dădea exuberanței sale un conținut, unul pe măsura aptitudinilor și gusturilor lui. Numai că acea formă pură a libertății a cărei închipuită întrupare este
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
atât de supărat: „Cam ce poftești, mă rog?“, Ariel răspunde, jenat, dar nu foarte tare: „Păi, libertatea...“ (Face parte din contrastele ironice ale piesei felul în care Caliban, crezându-se ca și scăpat de Prospero, cântă, exultând: „Caliban / Scapă de tiran, / Are-un nou stăpân. / — Libertate, ura! Ura, libertatea! / Libertate, ura, libertatea!“) Conlucrarea cu Prospero, îngrădindu-l, dădea exuberanței sale un conținut, unul pe măsura aptitudinilor și gusturilor lui. Numai că acea formă pură a libertății a cărei închipuită întrupare este
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
a remarcat: The fellow didn't even smile. (După Andrew Roberts, op.cit. p. 33 (v. Bibliografia). ** În "Jurnalul" ei, regina Maria notează, cu ocazia vizitei de stat efectuată de cuplul regal român în Marea Britanie în 1924: "George este un adevărat tiran și un pedant în ceea ce privește eticheta, ca și tatăl său, dar fără a avea renumita lui dezinvoltură". ********************* Ca și Carol II al României, la distanță de o generație. ††††††††††††††††††††† Din extremă politețe și din dorința de a păstra relații politice și familiale
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
fugă de pericol, și ceea ce decurge în mod obișnuit de aici; al doilea, cel extraordinar, care se preocupă de lucrurile ce se întâmplă rar și în afara verosimilului obișnuit, ca un om șiret și un răutăcios să fie înșelat, ca un Tiran puternic să fie învins; extraordinar în care intră toate accidentele care surprind și care poartă numele de Soartă, numai să fie produse de o înlănțuire de lucruri ce se întâmplă de obicei. În afara acestor două genuri nu se face nimic
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
drept cuvânt, un mare număr de versuri frumoase în magnifica scenă din Heraclius , în care Focas ignoră care anume din cei doi prinți este fiul său. Pentru mine, momentul acestei scene pe care îl prefer restului, este acela în care tiranul se întoarce pe rând către cei doi prinți numindu-i cu numele fiului său, iar cei doi prinți rămân reci și nemișcați. Marțian! La numele acesta niciunul nu vrea să răspundă. Corneille, Héraclius, actul IV, scena 4. Iată ceva ce
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
noastre, scrie el în Convorbiri despre Fiul nelegitim, și, drept urmare, actorii noștri nu joacă în ele destul. Am pierdut o artă, ale cărei resorturi erau bine cunoscute de antici. Pantomima reprezenta altădată toate condițiile sociale, pe regi, pe eroi, pe tirani, pe cei bogați, pe cei săraci, locuitorii orașelor, pe cei de la țară, alegând din fiecare stare ceea ce îi este specific; din fiecare acțiune ceea ce are mai frapant. Filosoful Timocrates care asista într-o zi la acest spectacol, de la care severitatea
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
timpului tău. Modern, teatrul romantic este o artă ce se vrea populară. Ca și Louis-Sébastien Mercier, Hugo aduce în scenă oameni modești, lacheul Ruy Blas, sculptorul în metal Gilbert, în Marion de Lorme, și chiar excluși, prostituatele, Tisbé în Angelo tiran al Padovei (Angelo tyran de Padou) și Marion de Lorme, bufonii, Triboulet, în Regele se amuză (Le Roi s'amuse) și Angely în Marion de Lorme, proscrisul în Hernani. "Mulțimea, căreia îi aparține viitorul dar căreia nu-i aparține prezentul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai neverosimil și mai absurd în realitate, decât acest vestibul, acest peristil, această anticameră, loc banal în care tragediile noastre au complezența de a veni să se desfășoare, în care sosesc, nu se știe cum, conspiratorii pentru a declama împotriva tiranului, tiranul pentru a declama împotriva conspiratorilor, fiecare la rândul său. Unitatea de timp nu este nici ea mai solidă decât unitatea de loc. Acțiunea, încadrată cu forța în cele douăzeci și patru de ore, este tot atât de ridicolă ca și încadrată în vestibul
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
neverosimil și mai absurd în realitate, decât acest vestibul, acest peristil, această anticameră, loc banal în care tragediile noastre au complezența de a veni să se desfășoare, în care sosesc, nu se știe cum, conspiratorii pentru a declama împotriva tiranului, tiranul pentru a declama împotriva conspiratorilor, fiecare la rândul său. Unitatea de timp nu este nici ea mai solidă decât unitatea de loc. Acțiunea, încadrată cu forța în cele douăzeci și patru de ore, este tot atât de ridicolă ca și încadrată în vestibul. Întreaga
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]