3,898 matches
-
fost Învinsă pentru prima oară, eșuând cu totul. Degeaba mi-am adunat toate forțele (mich weidlich anstrengte) și m-am străduit din răsputeri; după un moment, m-am simțit copleșit, nu atât de ceea ce aș putea numi un răpăit de tobe În urechi, cât de un fel de nesfârșit și insuportabil zdrăngănit de drâmbă și șuierat pițigăiat, urmate curând de cel mai Înfricoșător Somn Magnetic. Iar dacă mă străduiam să mă scutur de el, fără să reușesc Însă deloc, urma o
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și prima dată. Când un vindecător prin sugere (suking doctor) Începe să vindece, Întâi le spune oamenilor care asistă ce vis a avut În timp ce postea. Old Man Hay le-a povestit visul. Atunci tatăl meu a Început să bată la toba pentru dansul de luptă. Old Man Hay a scuturat o sunătoare În timp ce mă doftoricea. A pus un vas mic lângă el, cu puțină apă. Cele două oase erau puse lângă vas. Nu le-a atins cu mâna, ci le-a
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a arătat acel ceva și apoi l-a aruncat În foc. Dacă nu ar fi scos acel lucru afară, s-ar fi transformat În puroi. Și, uneori, atunci când puroiul se aprinde Înăuntru, acea persoană moare. Tatăl meu a bătut din tobă tot timpul cât Old Man Hay m-a doftoricit. El nu cânta, dar Old Man Hay a cântat câte un pic de fiecare dată când Începea să mă doftoricească. A pus osul pe mine de patru ori și de fiecare
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
organizați În confrerii (ceea ce implică numeroase rituri de selectare și de inițiere progresivă În tainele șamanismului). Ei conduc diferite ceremonii colective și se angajează În pelerinaje către anumite locuri sacre. De asemenea, posedă numeroase obiecte dotate cu puteri magice (oase, tobe, imagini sculptate ale unor spirite sau animale magice, haine cu imagini specifice, o bonetă aparte etc.). Cel mai adesea, intervenția șamanică are loc În timpul unui ritual specific: În formele observate de etnografi În societățile simple, o asemenea „ședință” are loc
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
loc după lăsarea serii, fie În spațiul familiar pacientului, fie Într-un spațiu comunitar. Ședința poate fi precedată de rituri de purificare (post, asceză, alte gesturi rituale). Șamanul Începe invocarea spiritelor prin incantații ritmate, cântece, dansuri (acompaniate Îndeosebi de sunetele tobelor). Uneori, el imită sunetele produse de animale sau păsări. Prin textele performate, descrie lumea spiritelor și traseul călătoriei pe care o va efectua. Deseori, șamanul Îngurgitează sau inhalează anumite produse halucinogene. Dansul și cântecul cresc În intensitate până când șamanul atinge
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
din două curele zdravene; șamanul și le leagă de brațe, iar ceilalți le apucă de capete, pentru a-l ține pe loc, dacă spiritele ar Încerca să-l răpească. Șamanul ș...ț Își pune costumul și Începe să fumeze. Bate toba, dar foarte Încet. Ceva mai târziu se face palid, Îi cade capul cu bărbia În piept, i se Închid ochii pe jumătate. În mijlocul iurtei se Întinde o piele de iapă albă. Șamanul bea apă proaspătă și se lasă pe vine
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
un Întuneric de nepătruns. Deodată se aude nu se știe de unde un țipăt ascuțit, intermitent, pătrunzător ca scrâșnetul oțelului, apoi se lasă din nou liniștea. ș...ț Șamanul țipă astfel, schimbându-și mereu vocea. ș...ț Șamanul pornește să bată toba. Murmură un cântec. Și cântecul, și bătăile tobei sunt din ce În ce mai puternice. ș...ț Alternanța țipetelor de păsări și a tăcerilor se repetă de mai multe ori. În cele din urmă șamanul schimbă ritmul tobei și Își cântă imnul (M. Eliade
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se știe de unde un țipăt ascuțit, intermitent, pătrunzător ca scrâșnetul oțelului, apoi se lasă din nou liniștea. ș...ț Șamanul țipă astfel, schimbându-și mereu vocea. ș...ț Șamanul pornește să bată toba. Murmură un cântec. Și cântecul, și bătăile tobei sunt din ce În ce mai puternice. ș...ț Alternanța țipetelor de păsări și a tăcerilor se repetă de mai multe ori. În cele din urmă șamanul schimbă ritmul tobei și Își cântă imnul (M. Eliade, 1997, p. 218). După ce a parcurs toate „procedurile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ș...ț Șamanul pornește să bată toba. Murmură un cântec. Și cântecul, și bătăile tobei sunt din ce În ce mai puternice. ș...ț Alternanța țipetelor de păsări și a tăcerilor se repetă de mai multe ori. În cele din urmă șamanul schimbă ritmul tobei și Își cântă imnul (M. Eliade, 1997, p. 218). După ce a parcurs toate „procedurile” magice, șamanul intră În transă și „Întrupează” puterile din lumea de dincolo; actele rituale sunt, de fapt, transpunerea acțiunilor spiritului său, care se luptă cu puterile
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
se grăbesc să-l asculte: șamanul le roagă, ele Întârzie. ș...ț La sosirea lui amagat, șamanul Începe să sară, făcând mișcări iuți și violente. După aceea se așază În mijlocul iurtei, focul este din nou aprins, iar șamanul bate iarăși toba și dansează. Sare În sus la o Înălțime care atinge uneori șase picioare. Strigă În delir. Se oprește din nou, intonează cu voce gravă și joasă un imn solemn. Urmează un dans ușor, În timpul căruia cântă Într-un fel mai
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
evident semn este deochiul (evil eye), capacitatea de a genera stări neplăcute prin simpla privire. Deși uneori se deghizează În oameni umili, cerșetori chiar, cel mai adesea ținuta lor este una aparte, marcată de Însemne specifice congregației (pelerina, tiara, toiagul, toba, amuletele). Adesea sunt Însoțiți de un animal-emblemă (corbul vrăjitorului divin Odin); c) comunitatea lor poate fi organizată ca o societate secretă, bazată pe rituri de inițiere și consacrare și (În tradițiile europene) pe sacrificii sângeroase ( G. Weckman, 1987, vol. XIII
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
anumit sistem de reprezentări simbolice. Riturile magice presupun transformarea miraculoasă a unor obiecte banale sau a unor cuvinte și acte verbale În instrumente de exercitare a unei anumite puteri. Obiectele și formulele magice pot aparține În exclusivitate magicianului (toiagul fermecat, toba șamanului, oasele vindecătorului, pietrele ghicitorului, precum și formule magice esoterice) sau pot fi date spre folosință pacienților. Actele verbale cel mai des folosite În magie sunt incantațiile, adică „folosirea unor cuvinte, organizate În mod ritmic, despre care se crede că au
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
populară, care are ca scop atragerea atenției asupra transgresiunii ordinii morale și sociale și, prin aceasta, Întărirea standardelor vieții comunității, drepturile tradiționale și comportamentele adecvate. ș...ț Elementele fundamentale În orice charivari sunt zgomotele asurzitoare, produse de obiecte metalice, cornuri, tobe, clopote, diverse vase și instrumente tradiționale. Participanții se strâng Într-un loc public și de acolo se Îndreaptă zgomotos către locuința persoanei care a ofensat comunitatea. Aici, o batjocoresc prin texte inventate pe loc, continuă hărmălaia și produc diferite dramatizări
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
el la toate răscrucile - sunetele ascuțite se auzeau până foarte departe. Ceata se aduna la o răscruce. Toți veneau Înarmați cu lucruri care putea face cât mai mult zgomot: secere, cratițe de alamă, trompete, lanțuri, fiare vechi, clești de sobă, tobe, cornuri de vacă. În zilele frumoase se puteau face câteva tururi și se strângeau câteva sute de oameni. Acest charivari plasat În satele din centrul Franței are rolul de a sancționa tinerii căsătoriți care refuzau să plătească petrecerea tineretului de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
pentru defilarea de pe străzi. Membrii se aliniază În coloane, În stil militar și sunt precedați de o fanfară. Cântăreții sunt Îmbrăcați În haine colorate, care imită uniformele militare de epocă și poartă numele fanfarei sau alte Însemne regaliste pe marea tobă care se află În centrul fanfarei. ș...ț Oficialii Instituțiilor de Orania, Însoțiți de alți membri care poartă steagurile, conduc parada. Mulțimea salută prin urale atunci când fanfara Începe să cânte, cu toboșarul bătând cât se poate de tare. Pe traseu
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lucrul acesta se face În tonurile muzicii. Cocarda va fi prinsă cu forța pe brațul primarului, dar gestul se produce În cadrul unei procesiuni. Iar dacă se invadează ilegal pășunea nobilului pentru a cosi iarba, lucrul acesta se face În sunetul tobelor municipale. Abia născută, spontaneitatea revoluționară se Îmbracă În forme rituale (M. Ozouf, 1976, p. 51). Forme care se structurează Într-un model ceremonial aproape standard - luarea giruetei de la castel, arderea băncilor din biserică, plantarea unui copac al libertății: Trebuie să
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
luarea giruetei de la castel, arderea băncilor din biserică, plantarea unui copac al libertății: Trebuie să ne imaginăm aceste scene ca fiind violente, dar ritualizate. Mulțimea care vrea să smulgă girueta nobilului se Îndreaptă spre castel sub forma unei procesiuni, cu tobele municipale În frunte; În jurul rugului care devorează băncile bisericii, ea alcătuiește un cerc ordonat. ș...ț Plantarea (copacului libertății - n. M.C.) apare după distrugerea violentă a vechii ordini. Ea nu ascunde violența, ale cărei urme copacul le poartă Încă, dar
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
octombrie și alte povestiri”, VR, 1972, 3; Victor Atanasiu, Romulus Dianu, „Fauna bufonă”, RL, 1973, 22; Mircea Iorgulescu, Romulus Dianu, „Fauna bufonă”, LCF, 1973, 15; Cioculescu, Itinerar, III, 298-303; Ion Caraion, Romulus Dianu, RL, 1980, 13; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 126-128; Z. Ornea, Un roman pe motive biblice, RL, 1996, 25; Dicț. scriit. rom., II, 85-88; Romulus Dianu, DCS, 97-98, 167, 208-209; Popa, Ist. lit., II, 796-801. V.D.
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
Ciopraga, Profil în perspectiva timpului, RITL, 1983, 1; Mihai Niculescu, Amintirea lui Grigore Cugler (Apunake), „Revista scriitorilor români” (München), 1983, 20; Monica Lovinescu, Întrevederi cu Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Ștefan Lupașcu, Grigore Cugler, București, 1992, 173-179; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 376-392; Z. Ornea, Din proza absurdă românească. „Apunake și alte fenomene”, RL, 1997, 37; Mircea Anghelescu, Un urmuzian disident: Grigore Cugler, RL, 1998, 28; Geo Șerban, Un diplomat printre literați, MS, 1998, 1-2; Aurelia Dumitrașcu, Un român regăsit
CUGLER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286562_a_287891]
-
la una actuală, de urare și felicitare. Deși textul c. cuprinde numeroase elemente creștine, originea sa străveche, păgână, este confirmată de reminiscențele din mitologia romană, de rosturile magice asemănătoare cu cele ale descântecului, de elemente de ritual, ca bătăi de tobe, refrenuri neînțelese. Textele în întregime laice ale unor variante probează și ele originea precreștină. În ajunul Crăciunului se practică două forme diferite de c.: aceea a copiilor (numită în unele locuri „Moș Ajun” sau „apițură”) și aceea a colindătorilor tineri
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Arad, 1926; Viața și opera poetei Alexandrina Mihăescu, București, 1926; Pata de cerneală, București, 1928; Versuri, Craiova, 1935. Repere bibliografice: Metzulescu, Literile, I, 39-43; Eugen Constant, Evocări, postfață Darie Novăceanu, Craiova, 1980, 96-100; Firan, Profiluri, 217-220; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 641; Radu Gyr, Calendarul meu, îngr. și pref. I. Popișteanu, Constanța, 1996, 71; Faifer, Pluta, 77-78. F.F.
CONSTANT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286362_a_287691]
-
I. Papadopol, „Condicar de lume nouă”, U, 1936, 47; Alexandru Firescu, Un poet al revoltei: Eugen Constant, în Rezonanțe culturale oltene, Craiova, 1971, 79-88; Piru, Poezia, I, 77-78; Popa, Dicț. lit. (1977), 159; Firan, Profiluri, 210-215; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 639-640; Faifer, Pluta, 71-74. F.F.
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
1977. Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, X, 43-45, XII, 308-309; Constantin Fântâneru, Paul Constant, „Iancu Jianu”, UVR, 1940, 25; Mircea Braga, „Haiducii”, TR, 1958, 8; Alexandrescu, Confesiuni, I, 81-91; Popa, Dicț. lit. (1977), 159-160; Firan, Profiluri, 215-217; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 276-278; Dicț. scriit. rom., I, 640-641; Faifer, Pluta, 74-76. F.F.
CONSTANT-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
Doamna Casanova”, „Azi”, 1933, 1; Romulus Demetrescu, Al. Bilciurescu, „Tichia de mărgăritar”, PLI, 1935, 8-9; G. Călinescu, M. Toneghin - Al. Bilciurescu, „Paraziții tacâmului”, ALA, 1938, 914; Bailli Jean Ursescu, Trei rapsozi ai mării, București, 1944, 19-31; Ștefan Baciu, Praful de pe tobă, București, 1995, 597; Dicț. scriit. rom., I, 280-281. N.Bc.
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
Mémoires inédits de Louis-Henri de Loménie, comte de Brienne, secrétaire d 'État sous Louis XIV: Publiés sur leș manuscrits autographes, avec un essai... par F. Barrière, Loménie de Brienne ne povestește că regelui îi plăcea în copilărie să bată la tobe, încercând să imite ritmul tobelor gărzilor elvețiene. Îi mai plăcea să se joace cu doamna de Sallte, una dintre doamnele de companie ale reginei, iar, în jocurile cu copiii de la palat, era întotdeauna comandantul oștilor. Acest gust pentru război, manifestat
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]