4,126 matches
-
și dați prin mașină, 3 kg ceapă călită în ulei și dată prin mașină, 2 kg. de morcovi fierți și apoi tocați, 3 kg popinci fierte și apoi tocate, 1 l de suc de roșii, 3 linguri de pastă de tomate, 1,5 l de ulei, 2 linguri de zahăr, sare, piper după gust, 3 foi de dafin și câteva boabe de enibahar. Se pun toate la fiert și amestecăm ca să nu se prindă, apoi o fierbem până se ridică uleiul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Se leagă bine, apoi se acoperă cu pături până a doua zi. GOGOSARI CU SOS 4 kg. de gogoșari, 250 ml de ulei, 250 ml de oțet de 9 grade, 250 ml de apă, 250 g zahăr, 400 g pastă tomate, 4 linguri de muștar, sare, piper și foi de dafin Se face un sos, care se fierbe timp de 30 de minute, se adaugă gogoșarii tăiați fideluțe, se fierb, timp de cincisprezece minute, apoi fierbinți se pun la borcane, se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
oră, la cuptor sau la Bain - Marie, apoi puneți-le în cămară. SALATĂ DE GOGOȘARI 3 kg gogoșari curățați și tăiați ca pentru murat, 420 ml ulei, 420 ml oțet, 420 ml apă, 420 g miere, 420 g pastă de tomate, foi de dafin, piper, sare, enibahar, boabe de muștar Se pun toate la fiert și se face un sos, iar în acest sos adăugăm gogoșarii, pe rând, și îi opărim pe toți. Apoi așezăm gogoșarii în borcane de 1 kg
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
Madeira, Porto, Carrascal roșu și alb, Monte Godel și altele. Să nu uităm că portughezii sunt experți în băuturi, ei făceau export de vinuri încă din perioada Imperiului Roman. Tot ei au adus în Europa, de peste ocean, pentru prima dată, tomatele și cartofii. Aici în liniștea tulburată doar de ciripitul păsărelelor, de briza răcoroasă a mării și mișcarea domoală și ritmică a valurilor de lângă plajă, îți poți depăna amintirile, simțindu-te mult mai bine decât în infernul orașelor. Plimbarea pe faleză
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
era plină de peri, meri, cireși, pruni și o despica în lungimea ei o alee mărginită de ambele părți de tufe doldora de coacăze roșii și agrișe galbene. Mai rămânea însă în grădină destul loc pentru straturi de ceapă verde, tomate, salată, pătrunjel, mărar, chiar ceva porumb. În subsolul casei, o pivniță formată din două încăperi întunecoase și răcoroase adăpostea butoaie cu varză acră, bidoane de untură, borcane de murături, damigene cu vin de struguri și de smochine sau lichioruri de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
66,47 102,84 100,00 71,19 71,27 70,75 71,92 71,68 72,69 80,39 78,57 80,35 79,54 86,02 100,00 valoare milioane euro cre?tere (%) procente produse salata morcovi ceapa tomate smântân? lapte ?i gutui mere, pere, cartofi 300 250 200 150 100 50 0 271,02 98,01 27 45 41,82 27 200,86 0,63 3,48 6,3 10,01 1,3 7,52 15,09 milioane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
mod de dăunare. Coropișnița este o insectă polifagă: atacă cerealele (grâu, orz, porumb etc.), plantele tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahăr, tutunul etc., în pepiniere. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de legume: varză, conopidă, ardei, plătlăgele vinete, tomate etc. Adulții și larvele rod părțile subterane ale plantelor (fig. 1 d). În rădăcinile mai groase de sfeclă, morcov etc. etc. și în tuberculii de cartof sunt roase galerii mari, în care se dezvoltă diferite microorganisme care duc la putrezirea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
sunt speciile Dacnusa sibirica Tol., Diglyohus isaea Walk. și Opiuspallipes Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 60 specii de plante gazdă, ce aparțin la circa 14 familii botanice. La legume atacă preferențial tomatele și pătlăgelele vinete și într-un procent mai redus castraveții și ardeii. Larvele se dezvoltă între cele două epiderme ale frunzelor, ducând o viață minieră. Ele rod galerii sinuoase, sinuoase, uneori ramificate, de circa 1 mm grosime, uniforme pe toată
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
retrag în straturile superficiale ale solului, preferând locurile umbrite și umede. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 140 specii de plante spontane și cultivate. Sunt preferate următoarele specii de legume: salata, varza, conopida, tomatele, castraveții, dovleceii, morcovul, ștevia etc. Atacul se manifestă în vetre, atât pe organele subterane, cât și pe frunze. Sunt preferate plantele tinere. Larvele și adulții rod frunzele din care nu rămân intacte decât nervurile. În culturile de morcov, pătrunjel etc.
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și anume: Mesurol 4 G în doză de 3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în doză de 3,0 - 6,0 kg/ha sau Optimol 4 G în doză de 15 kg/ha. Tramentul se face seara, prin aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aplicarea produsului pe sol, fără încorporare. PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR SOLANACEE: TOMATE, ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de dăunătorii ce sunt prezetați cu tabelul 2.1. Păduchele verde al solanaceelor - Macrosiphon euphorbiae Hot., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Macrosiphum solanifolii Ashm., Macrosiphum
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
ARDEI ȘI PĂTLĂGELE VINETE Tomatele, ardeii și pătlăgelele vinete pot fi atacate de numeroși dăunători din grupe sistemice. Perju T. (2004) prezintă o schemă a principalilor dăunători ai tomatelor în funcție de organele atacate (figura 19). Georgescu T. (2006) a precizat că tomatele pot fi atacate de dăunătorii ce sunt prezetați cu tabelul 2.1. Păduchele verde al solanaceelor - Macrosiphon euphorbiae Hot., ordinul Homoptera, familia Aphididae Sin: Macrosiphum solanifolii Ashm., Macrosiphum kdhlieri Bom., Siphonosphora euphorbiae Thom; Nectarophora asclepiadus Giii.; Nectarophora lycopersici Cark. Răspândire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și larve, prezentând 8 - 12 generații pe an. Este un afid cu dezvoltare holociclică, monoecică. În camp, densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
În camp, densitatea maximă a păduchilor se înregistrează în mai - iunie și august septembrie. Acest afid este vector al unor boli virotice de la cartof la tomate. Plante atacate și mod de dăunare. Produce pagube în câmp, sere și solarii, atacând tomatele și pătlăgelele vinete. Păduchii formează colonii masive pe partea inferioară a frunzelor și dispersate pe tulpini, lăstari, inflorescențe și flori. Adulții înțeapă și sug sucul celular. Când atacul apare imediat după plantarea răsadurilor, plantele se ofilesc și se usucă. La
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mod de dăunare. Este un dăunător polifag, ce atacă peste 100 specii de plante cultivate și spontane ce aparțin la diferite familii botanice. La legume, acarianul roșu comun este întâlnit în câmp, solarii și sere. Atacă în special pătlăgelele vinete, tomatele, ardeiul, dovleceii, pepenii verzi și galbeni, bamele, bobul etc. Adulții și larvele colonizează partea inferioară a frunzelor, înțepând și sugând sucul celular, astfel că țesuturile se degradează. Pe frunzele atacate apar la început puncte de culoare albă vizibile pe partea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
august. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag, care atacă peste 50 specii de plante gazdă, din diferite familii botanice. Produc pagube atât în câmp, cât și în spații protejate. Cele mai mari daune se înregistrează la tomate, ardei, pătlăgele vinete, castraveți, ceapă, cartof, tutun, plante ornamentale (garoafe, mușcate, crizanteme, frezii, ciclamen etc.). Adulții și larvele se localizează pe partea inferioară a frunzelor, dar și pe lăstar și flori, înțepând și sugând sucul celular. Pe organele atacate apar
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacate nu mai vegetează normal, rămân mici, iar producția scade până la 40 - 60 %. Pe bobocii florali și petale apar pete de decolorare, astfel că florile nu mai au valoare comercială. Thrips tabaci Lind, este vector al unor boli virotice de la tomate, salată etc. Populațiile acestui dăunător sunt menținute într-un echilibru biologic de prădători, cum ar fi: Macrolophus costalis Fieb., Coccinella septempunctata L., Chrysopa carnea Steph., Syrphus baleatus Deg. Rol important în limitarea populațiilor de Thrips tabaci Ling., îl au și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
insectelor copulația începe încă din vară, înainte de intrarea în hibernare și se continuă la apariția lor în primăvară. Ouăle sunt depuse în grupe (62 - 95 la ouă) pe partea inferioară a frunzelor de cartof sau alte solanacee cultivate și spontane: tomate, pătlăgele vinete, măselariță sau pe diferite buruieni din culturile de cartof sau chiar pe sol, în jurul plantelor de cartof etc. O femelă poate să depună până la 2000 ouă, iar după unii autori, până la 3000 (3096 ouă după Wegorex, 1957). Incubația
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
mycoides Flugge și mai ales ciuperca Beauveria brassiana Vuill. (la larve, pupe și adulți). Plante atacate și mod de dăunare Gândacul din Colorado este un dăunător specific plantelor din familia Solanaceae, atacând specii spontane și cultivate :ciumăfaia, zârna, măselarița, mătrăguna, tomatele, pătlăgelele vinete etc., producând pagubele cele mai mari la cartof. Adulții rod frunzele sub formă de perforații neregulate. În unii ani, adulții care apar în vară, când nu mai găsesc plante verzi pentru hrană, atacă tuberculii de cartof, mai ales
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vârstă rod frunzele în întregime, uneori și lăstarii. La atacuri puternice din plante rămân numai resturi de tulpini. Pagubele produse de gândacul din Colorado pot atinge valori de la 100 % la cartof, până la 80 % la pătlăgele vinete și de 20 % la tomate. Dacă nu se aplică măsuri de protecție fitosanitară, culturile de cartof și pătlăgele vinete pot fi compromise (fig. 26 e). Limitele critice de densitate a adulților și larvelor pe plantă sunt prezentate în tabelul nr. 2.2. Măsuri de prevenire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
rezistență; o aplicarea unor cantități de soluție corespunzătoare, în raport cu dezvoltarea masei vegetative a plantelor, pentru a se asigura acoperirea uniformă a tufelor de cartof; o interzicerea folosirii pesticidelor cu remanență de lungă durată, în perioada de fructificare și recoltare (pentru tomate, pătlăgele vinete); o tratamentele se fac la apariția larvelor de vârsta I-a sau a II-a, pentru ambele generații. S-a stabilit că larvele de vârsta a II-a sunt de 8 - 25 ori mai sensibile la pesticide în comparație cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
aprilie sau începutul lunii mai și au un zbor nocturn. După o scurtă perioadă de zbor începe ponta. Ouăle sunt depuse izolat sau în grupe mici pe diferite organe ale plantei: frunze, lăstari, tulpini și mai ales, pe florile de tomate, ardei, năut, tutun, bumbac, porumb, unele plante spontane. Prolificitatea unei femele variază în limite foarte mari (300 - 3000 ouă), în medie 300 - 1000 ouă. Incubația durează 3 - 10 zile, în funcție de condițiile climatice. Larvele care apar, se hrănesc cu frunzele, florile
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
testaceus F., Macrocentrus collaris Spin., Chelonus annulipes Wesm., Chelomus oculaator Nees., Microplitis rufiventris Wesm. Plante atacate și mod de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora. Fructele atacate sunt depreciate calitativ și nu mai au valoare comercială (fig. 27 c,d,e). Pagubele produse de larvele Helicoverpa armigera Hbn. pot ajunge până la 80 % la fasole și tomate, 25 - 30 % la ardeiul gras, 10 - 15 % la ardeiul gogoșar, 8 - 10 % la năut și bob, 3- 5 % la pătlăgele vinete, castraveți și dovlecei. Pragul economic de dăunare este de 15 - 20 de ouă/100 plante pentru prima generație și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]