KorAP: Find »[drukola/base=topic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...49 50 51 ...57 >

1,412 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

alte elemente ale propoziției, nu ale discursului; multe propoziții pot apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
apărea fără subiect exprimat; ● în multe limbi, verbul se acordă obligatoriu cu subiectul, în schimb, acordul topic−predicat este foarte rar; ● în ceea ce privește poziția inițială în propoziție, strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
strategia discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
discursivă cere ca topicul să fie primul întotdeauna; în lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
lisu, japoneză și coreeană, topicul este codificat prin mărci morfologice; subiectul nu e legat de poziția inițială; ● în procesele gramaticale (reflexivizare, pasivizare, imperativ etc.) este implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
implicat subiectul, dar nu și topicul; topicul este independent sintactic de restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
restul propoziției. În concluzie, topicul este o noțiune discursivă, iar subiectul este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
este o noțiune legată de structura internă a propozițiilor. Distincția între limbile cu subiect proeminent și cele cu topic proeminent nu este tranșantă, ci reprezintă un continuum. Subiectul și topicul sunt două noțiuni care nu se suprapun; subiectul este un topic gramaticalizat în procesul de integrare în construcția verbală. Tipologia sincronică este rezultatul unui ciclu diacronic în care diferite limbi au urmat diferite strategii; tipologia reprezintă descrierea strategiilor pentru atingerea scopurilor comunicative (Li și Thompson 1976: 483−485). Și alți autori

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
pe cele în care subiectul are același comportament sintactic; subiectul semantic se identifică, de obicei, sintactic. Aceeași distincție, dar formulată în alți termeni, apare și la Schachter (1976)47, care consideră că e nevoie de două noțiuni de subiect: (a) Topic − subiectul este termenul privilegiat într-un sistem de relații gramaticale de suprafață (aproximativ subiectul gramatical), stabilit după criterii sintactice, nu discursiv-pragmatice; (b) Actor − corespunde aproximativ subiectului de adâncime de la Dixon și subiectului logic al lui Jespersen; stabilit după criterii semantice

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
despre A. ABHAZĂ Limbă din familia caucaziană, ramura de nord-vest. 45 000 de vorbitori. Ergativitate morfologică. Singura limbă caucaziană care păstrează rudimente ale unui sistem de clase nominale. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică SOV. ACEHNEZĂ Familia austroneziană, grupul indonezian. Limbă vorbită în Indonezia (insulele Aceh, Sumatra). 3 milioane/1 milion de vorbitori (surse diferite). Limbă care ilustrează principiul ergativului extins sau al nominativului marcat: dacă este marcată numai una dintre perechile A - Sactiv

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cazul ergativ numai dacă verbul tranzitiv este la un timp trecut. La celelalte timpuri, S, A și O au marcare Ø. A și O se deosebesc în funcție de topică și prin prefixe pronominale. Cazul oblic are aceeași flexiune cu a ergativului. Topică SOV. CAGA − Vezi ENGA. CARIB(AN) Familie de limbi vorbite în Insulele Caraibe și în nordul Americii de Sud. Partiție foarte complicată. CASHINAWA Limbă amerindiană din familia pano-tacana, grupul pano. Limbă vorbită la granița dintre Brazilia și Peru. 2 000 de vorbitori

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
a controla acțiunea, pentru verbe de tipul 'a pleca'. Marcare prin acord. DAGESTANIAN/DAGHESTANEZ Grup de limbi vorbite în partea de nord-est a Munților Caucaz. DAGVA Limbă din familia DAGHESTANEZĂ, vorbită în Georgia. Flexiunea ergativului este aceeași cu a instrumentalului. Topică SOV. DAKOTA Limbă amerindiană din familia SIOUAN, vorbită în Canada și SUA. Împreună cu o limbă înrudită (LAKOTA), dakota este vorbită de 16 000 de oameni. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului: S este marcat ca A, pentru unele

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dublu obiect sunt în absolutiv. ESCHIMOSĂ − Vezi INUIT. EUSKARA − Vezi BASCĂ. FIJIANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul melanezian, vorbită în Fiji. 350 000 de vorbitori, ca prima limbă, și încă 200 000, ca limba a doua. Topică VOS. Aproape orice verb poate fi folosit ca tranzitiv sau ca intranzitiv, în funcție de marcarea morfologică. FUTUNIANĂ DE EST Familia austroneziană, grupul polinezian. Limbă vorbită în Noua Caledonie. 3 000 de vorbitori (bilingvi, franceză). Cele mai multe verbe sunt orientate către o construcție specifică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sau de obiect pe care o ocupă. În vechea georgiană, sistemul ergativ apărea la toate timpurile și pentru toate valorile aspectuale. Există două tipuri de pasiv: pasivul de stare (care nu poate apărea la preterit) și pasivul dinamic/de proces. Topică SVO. GUAJAJARA Limbă indigenă din familia TUPI-GUARANI, vorbită în nord-estul Braziliei. 13 000 de vorbitori. Combinație specială de trăsături morfologice și sintactice. Două tipuri de acord nominal: acuzativ, în cazul cliticelor pronominale atașate la sfârșitul propoziției, și o combinație de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
în cea pasivă. Structura ergativă provine din pasiv. Posesia alienabilă se exprimă prin locativ. Genitivul participă la predicații de localizare. Proprietăți cazuale neașteptate, prezente și în limbi precum turca și limbile dravidiene: toate cazurile sunt realizate prin postpoziții, cu excepția nominativului. Topică SOV. HITITĂ Limbă indo-europeană moartă, din ramura anatoliană. Vorbită în nordul și centrul Anatoliei, în mileniul II î. Cr. S-a formulat ipoteza că ar fi avut anumite caracteristici ergative. HOKAN Familie de limbi din America de Nord (California, Mexic). S variabil: pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
amerindiană din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 90 000 de vorbitori. În propozițiile principale, marcarea este de tip absolutiv/ergativ. În subordonatele completive, marcare de tip nominativ/acuzativ. Acordul de tip ergativ este independent de caz. Nu există morfologie cazuală. Topică VSO. JAM Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. JARAWARA (JARUARA, JARUÁRA, YARAWARA) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în statul brazilian Amazonas, foarte aproape de GAVIĂO, dar fără legătură genetică. 150 de vorbitori, indieni. Categoriile gramaticale: animare, gen, persoană, număr, caz

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sistem postverbal, care marchează genul. Două mecanisme: unul de tip acuzativ, celălalt de tip (parțial) ergativ. Într-o altă interpretare, există două tipuri de construcții tranzitive, a căror folosire este condiționată discursiv: o construcție de tip A, în care pivotul (topic gramaticalizat) este argumentul A, și o construcție de tip O, în care pivotul este O. Nu există variație de tranzitivitate. Un nume principal (A, O, S) nu poate repeta informația de persoană, care este codată obligatoriu de predicat. JÊ (GE

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă a dezvoltat o construcție pasivă (posibilă atât pentru construcțiile acuzative, cât

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nominale: pronumele de persoana 1 au aceeași formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV, dar este posibilă și topica VS/AVO. Condiția de variație a topicii este ca A să preceadă verbul. S, O pot ocupa atât poziția preverbală, cât și pe cea postverbală. NAKH Mică familie de limbi din ramura nord-est caucaziană, vorbite în Cecenia (CECENĂ), Ingușetia (INGUȘĂ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
anumite construcții, verbul conține informații despre A, niciodată însă despre S sau O. Nominativul este marcat în structurile imperative și în majoritatea propozițiilor subordonate. E posibil ca sistemul ergativ din propozițiile principale să se fi dezvoltat dintr-un sistem nemarcat. Topică SV (pentru intranzitive)/ OVA (pentru tranzitive). Cazul absolutiv cu realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subiectul și obiectul nu sunt diferite morfologic. În construcțiile ergative, subiectul primește o postpoziție (ne). Structura ergativă provine din pasiv. Regula acordului: verbul se acordă cu obiectul direct dacă subiectul este ergativ; în celelalte situații, verbul se acordă cu subiectul. Topică SOV. QUICHÉ Limbă din familia MAYAN, vorbită în Guatemala. 900 000 de vorbitori. Limbă considerată ergativă atât la nivel morfologic, sistemul de acord urmând tiparul ergativ−absolutiv, cât și la nivel sintactic. Toate verbele intranzitive sunt însoțite de un clitic

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
O sunt la persoana 3, același număr. Acordul verbal și topica nu sunt relevante. Pentru dezambiguizare, e folosit fie pasivul, fie antipasivul. Există două tipuri de antipasiv: unul numit antipasiv absolutiv și altul numit antipasiv focus/agentiv. Pivot S/O. Topică VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Elena, 1966, "Observații asupra diatezei pasive în limba română", Studii și cercetări lingvistice, 5, p. 567−578. Bertolussi, Bernard, 1998, "Esse + datif et esse + genitive en latin", în A. Rouveret (éd.), p. 67-94. Bickel, Balthasar, 1999, "From ergativus absolutus to topic marking in Kiranti: A Typological Perspective", Proceedings of the 25th Annual Meeting of the Berkeley Linguistics Society, p. 38-49. Bickel, Balthasar, Johanna Nichols, 2001, "Syntactic Ergativity in Light Verb Complement", Proceedings of the Twenty-Seventh Annual Meeting of the Berkeley Linguistics

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
1995, Unaccusativity. At the Syntax −Lexical Semantics Interface, Cambridge−London, Cambridge University Press. Levin, Beth, Malka Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, "Subject and Topic: A New Typology of Language", în: C. N. Li (ed.), p. 457-489. Li, Charles, 2007, "Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali", Lingua, 117

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Rappaport Hovav, 2006 [2005], Argument Realization, [Cambridge, New York, Melbourne, Madrid, Cape Town, Singapore, Săo Paulo], Cambridge University Press. Li, Charles N. (ed.), 1976, Subject and Topic, New York - San Francisco - Londra, Academic Press. Li, Charles N., Sandra A. Thompson, 1976, "Subject and Topic: A New Typology of Language", în: C. N. Li (ed.), p. 457-489. Li, Charles, 2007, "Split Ergativity and Split Intransitivity in Nepali", Lingua, 117, 8, p. 1462-1482. Lyons, John, 1995 [1968], Introducere în lingvistica teoretică, București, Editura Științifică. Mackenzie, Ian

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]