3,163 matches
-
lua la bătaie, moment în care Dumitrescu ar fi exclamat: „Asta vreau - să se bată între ei!”. În acest moment Țurcanu pretinde că s-au înțeles să organizeze o bătaie, cu intervenția directorului, și că a fost încurajat să continue torturile și după primele loturi: în ianuarie 1950, Dumitrescu și Marina i-ar fi spus că nu contează „câți ochi sar”, expresie pe care Țurcanu și-a tradus-o prin „nu contează ce se va alege de ei”, cu toate că Dumitrescu i-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
definitiv, am pornit de acum cu bătaia, înapoi nu mai pot să dau, îi dau drumul înainte”1. Pafnutie Pătrășcanu susține că, în luna februarie, Țurcanu a lucrat intens la un carnet în care a sistematizat toate informațiile obținute în urma torturilor, menționând că reeducarea ideologică nu îl interesa. Tot colaboratorul său afirmă că Țurcanu se interesa de deținuții care se eliberau, pentru că le cerea să fie informatori ai Securității și în libertate. E greu de precizat dacă Țurcanu credea că va
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ai Securității și în libertate. E greu de precizat dacă Țurcanu credea că va fi eliberat în vara lui 1950, după ce loturi întregi au părăsit Piteștiul îndreptându-se spre alte destinații. Cert este că el a rămas în închisoare, iar torturile au continuat, deși în mult mai puține celule, până în mai 1951. Activitatea sa a fost mult redusă în perioada de până la transferul la Gherla și nu putem decât presupune că a început să aibă unele dubii în privința utilității sale și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
spre Gherla în august 1951 cu un ultim transport din Pitești și s-a adaptat situației găsite la fața locului mai degrabă de nevoie, întrucât Popa „Țanu” controla tot ceea ce se întâmpla la etajul III al închisorii, unde aveau loc torturile. Asemenea lui Țurcanu la Pitești, Popa beneficia de libertate de mișcare și își repartizase oamenii de încredere în diverse posturi administrative, astfel că rivalului său nu i-a mai rămas decât să se ocupe de activitatea din ateliere. Pe tot
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Mai bine să mori decât să ajungi un trădător”, avertizându-l să fie oricând pregătit pentru asta, iar la sfârșit l-a amenințat râzând: „Vezi să nu te confund vreodată cu Bogdanovici”2. Mai mult, s-a arătat mirat că torturile continuau în închisoare, întrucât la Pitești o persoană sus-pusă i-a transmis că acțiunea nu mai este bine văzută de regim, în urma unui caz de la Canal despre care se auzise în străinătate 3, dar că celor care au ajutat regimul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
condamnare de 7 ani pentru vechi contacte cu tineretul legionar, astfel că aceștia au devenit principala sa țintă, întocmai pe placul autorităților comuniste. În același timp, ambiția, vanitatea, lipsa de scrupule și cruzimea patologică l-au recomandat pentru a conduce torturile. Țurcanu nu era doar inteligent, ci și un bun psiholog, fiindcă știa cum să le vorbească victimelor sale. Pe Aurel Vișovan l-a amenințat că îi pregătește ceva special, astfel că acesta a trăit cu spaima în suflet pe tot
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îl văzuse mai firav și mai ușor de speriat (era filozof ca formație), i-a spus că de el nu se va atinge, întrucât va ceda de unul singur, lucru care avea să se întâmple întocmai după ce a asistat la torturile colegilor săi4. Puterile lui Țurcanu l-au transformat, în imaginația victimelor sale, într-o zeitate atotputernică, fiind hulit și adorat în același timp de către deținuții care treceau prin mâinile lui. Puterea sa de fascinație acționa și după ani de zile
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cameră și torturarea lui Costache Oprișan, bătut de tot „comitetul” și călcat în picioare până și-a pierdut cunoștința. În vara lui 1950 a fost mutat în mai multe celule și a prevenit câțiva deținuți că în închisoare au loc torturi pentru obținerea de informații. Unul dintre cei care au discutat cu Vișovan a cedat mai târziu sub torturi și Țurcanu a aflat totul, astfel că l-a amenințat pe Vișovan că îi va pregăti ceva deosebit - amenințare care l-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cunoștința. În vara lui 1950 a fost mutat în mai multe celule și a prevenit câțiva deținuți că în închisoare au loc torturi pentru obținerea de informații. Unul dintre cei care au discutat cu Vișovan a cedat mai târziu sub torturi și Țurcanu a aflat totul, astfel că l-a amenințat pe Vișovan că îi va pregăti ceva deosebit - amenințare care l-a urmărit tot timpul detenției. Bănuiește că se încerca îmbolnăvirea sa de pneumonie, întrucât a fost pus să stea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la Canal într-un lot format în mare parte din muncitori. La Canal, Voin era cuprins de remușcări, menționând într-o declarație că și-a întrebat tatăl la vorbitor dacă un verișor de-al său pe care îl turnase în timpul torturilor a fost arestat sau nu. La Valea Neagră i s-a cerut să activeze doar prin culegerea de informații, întrucât se renunțase la bătăi, dar Voin spune că se săturase de „mascarada culegerii informațiilor” și a renunțat la activitatea sa
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
așteptate cu brațele deschise de alți studenți sau de către foști colegi, volubili și prietenoși, nou-sosiții se simțeau eliberați și mulți dintre ei cădeau în capcana întinsă, începând să povestească inclusiv despre activitatea politică din libertate. Surpriza produsă de momentul declanșării torturilor era imensă, fiind amplificată doar de cruzimea loviturilor și maniera furibundă în care ele erau aplicate, fără a ține cont de nimic. Se lovea cu orice, oriunde. Costin Merișca, unul dintre supraviețuitorii acțiunii, a inventariat o parte dintre chinurile la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de victime. Inutil de adăugat că, la asemenea presiune, majoritatea celor din rândurile de jos nu își puteau controla sfincterele și erau obligați apoi să-și ingereze fecalele. După ce toți din cameră fuseseră bătuți și stivuiți, treceau din nou prin torturi, începând din vârful stivei până jos2. În nebunia colectivă care s-a instalat, multe metode de schingiuire au fost născocite ori adaptate ad hoc, iar unii agresori manifestau preferințe pentru un procedeu sau altul. Ion Stoian, de pildă, unul dintre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
își folosească gamela drept oală de noapte și să caute acele în fecale. A refuzat să mai mănânce din acea gamelă, dar a fost hrănit forțat. După trei zile au apărut și acele 3. Nici la Gherla nu au încetat torturile și umilirile. V.M. enumeră câteva dintre schingiuirile îndurate de către cei din seria sa în toamna lui 1951: au fost forțați să își mănânce arpacașul din genunchi, dar s-au prăbușit cu toții cu fața în gamelă, opărindu-se, sleiți fiind de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
toată camera a izbucnit în râs, iar Țurcanu a răcnit, după spusele martorilor, doar ca să nu râdă. Aproape toți cei care trebuiau să își facă „demascarea” erau obligați de agresori să inventeze orgii sexuale, deseori incestuoase. O victimă exasperată de torturi a început să strige: Aduceți-o pe mama, f... în c... de curvă, să o jupoi eu cu mâna mea. Aduceți-l pe imbecilul de tata, pe curva de soru-mea pe care o regulam de la 14 ani. Toți erau niște
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Balanișcu, Paul Limberea, Ion Turtureanu și Ion Grigoraș, iar la Gherla cele ale lui Ion Cristea, Vasile Dâmbu, Alexandru (Dumitru?) Radovan, Dumitru Vasile, Garofil Dimciu, Petre Popescu, Ion Dincă. La Târgu Ocna au mai murit cel puțin trei deținuți din cauza torturilor suportate în Pitești, iar lista este completată de Ion Simionescu (împușcat la Canal) și de cei decedați în Casimca Jilavei în 1958: Constantin Oprișan, Aristotel Popescu, Dan Dumitrescu, Pafnutie Pătrășcanu și Gheorghe Caziuc. Informații incerte mai există despre aproximativ 10
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe Nicolschi, Mișu Dulgheru și Teohari Georgescu, scopul lor fiind distrugerea studenților ca oameni și impregnarea fricii. Totuși, el crede că „s-a dovedit, cu ocazia acestui experiment cumplit, că omul se animalizează temporar doar în timpul unor presiuni psihice și torturi fizice de maximă intensitate. După o vreme, omul - ființă superioară - își revine, atunci când ajunge în condiții normale de existență”2. O altă victimă a acțiunii, Dan Lucinescu, identifică etapele premergătoare declanșării evenimentelor din Pitești. În primul rând, recrutarea deținuților care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de informații, în absența completă a celor mai elementare condiții de trai și pe fondul unei degradări fiziologice accentuate, s-a acționat cu sălbăticie asupra studenților deținuți, prin torturi fizice și psihice de o duritate extremă. Ioniță consideră că scopul acțiunii a fost „transformarea omului în contrariul său”, întrucât moartea fizică a adversarilor devenise un fapt divers și banal pentru regim, astfel că s-a urmărit „moartea psihică, mutilarea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai mare1. Mai mult decât atât, viața în libertate are numeroase asemănări cu regimul dur de la Pitești datorită numărului mare de informatori, a regimului de înfometare, frigului și întunericului, a obligației de a lăuda un conducător care supunea populația la torturi morale și a prezenței pe străzile Bucureștiului, în 1990-1991, a minerilor cu bâte și topoare, văzuți ca ieșiți din subteranele Piteștiului. Încercând să ofere o definiție acțiunii de la Pitești, Ilie Bădescu și Dan Dungaciu 2 consideră că „reprezintă tratamentul represiv
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
promisiunilor de eliberare. Dirijor al acțiunii îl consideră pe Teohari Georgescu, ajutat de Nicolschi, Dulgheru, Zeller, dar e de părere că și Dej, Bodnăraș, Luca, Pauker, Pârvulescu ori Walter Roman erau la curent cu evenimentele. Mai mult decât cele fizice, torturile psihice, gen asistarea la bătăi ori așteptarea, au condus la cedarea mai multor victime, crede Popa3. Octavian Voinea crede că la Pitești au existat doar patru alternative: moartea, pierderea minții, căderea sau salvarea divină, rezistența fiind imposibilă. El identifică factorii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Moscova, cât obediența și lașitatea conducătorilor Partidului și ai Securității. Glodeanu, cât și Vasile Ilea (torturat la Gherla) cred că Securitatea urmărea să obțină noi informații despre rezistența anticomunistă. Ioan Săbăciag subscrie ideii conform căreia informațiile erau principala motivație a torturilor, dar crede că, în subsidiar, se dorea și robotizarea, depersonalizarea victimelor, pentru a le transforma în elemente obediente ale noii societăți 1. Constantin Rodas explică încercarea de distrugere a tineretului din România prin aceea că exista pericolul ridicării societății, datorită
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aproape exclusiv cu studenți. Ar fi fost imposibilă conspirarea completă a unei astfel de acțiuni la Gherla, de exemplu, ori la Aiud. De altfel, acest lucru s-a verificat atunci când ea a fost exportată în alte penitenciare, fiindcă informații despre torturile practicate de către deținuți au ajuns la cunoștința organelor administrative neimplicate, atât la Gherla, cât și la Târgu Ocna ori la Canal. România, după cum am arătat, nu avea nici o afinitate specială pentru comunism, dimpotrivă. Comuniștii erau insignifianți în perioada interbelică, atât
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Securitate lui Țurcanu și altor deținuți colaboratori, iar Pafnutie Pătrășcanu adaugă că Nemeș i-a citat chiar argumente ideologice în favoarea utilizării metodei violente. Colonelul Zeller, care se ocupa cu alcătuirea loturilor de deținuți pentru Canal, avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului Pitești a fost Gavril Birtaș, de la Direcția I (Informații Interne) a Securității, însă nici el nu a avut o poziție evidentă în timpul torturilor. Legătura închisorilor cu Securitatea, de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
avea și el cunoștință despre torturi, deși nu era direct implicat. Un alt colonel însărcinat cu implementarea sistemului Pitești a fost Gavril Birtaș, de la Direcția I (Informații Interne) a Securității, însă nici el nu a avut o poziție evidentă în timpul torturilor. Legătura închisorilor cu Securitatea, de multe ori peste capul directorilor înșiși, erau ofițerii politici. Ion Marina (la Pitești) și Gheorghe Sucegan (la Gherla) au fost cei mai activi în perioada acțiunii, cu toate că și Constantin Avădanei știa ce se petrecea în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Ministerului de Interne să evacueze bolnavii de TBC din Pitești, întrucât numărul lor creștea alarmant. Cert este că, în mai 1950, numeroși bolnavi au fost transportați la Târgu Ocna, inclusiv Gheorghe Miulescu și Nicolae Itul, care au scăpat astfel de torturi. Poate mai vinovați decât cei din administrația închisorilor (dacă putem stabili grade de vinovăție) au fost studenții din lotul inițial de agresori, conduși de Eugen Țurcanu și Alexandru Popa. Deși simple instrumente, de care comuniștii s-au lepădat cu prima
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
nu există date exacte despre ce s-a întâmplat cu ei la Suceava, nu ne putem pronunța categoric și definitiv în privința gradului lor de vinovăție. În această categorie a deținuților vinovați intră însă numai cei care nu au fost supuși torturilor ori presiunilor înainte de a lovi. Toți ceilalți, deși majoritatea au fost forțați să bată și ei, nu pot fi blamați pentru ceea ce au făcut după ce au trecut prin calvarul schingiuirilor. Fiecare om își are limita lui de suportabilitate fizică și
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]