4,316 matches
-
a venit pentru cei care ades au chemat-o. Mai târziu, Voltaire va face o afirmație asemănătoare: Quand on a tout perdu, quand on n'a plus d'espoire, La vie est un oprobe et la mort un devoire. 4. Tortura Tortura este rezultatul chinurilor fizice aplicate unei persoane. A tortura semnifică a produce dureri fizice, a chinui. Este o practică corporală care urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
venit pentru cei care ades au chemat-o. Mai târziu, Voltaire va face o afirmație asemănătoare: Quand on a tout perdu, quand on n'a plus d'espoire, La vie est un oprobe et la mort un devoire. 4. Tortura Tortura este rezultatul chinurilor fizice aplicate unei persoane. A tortura semnifică a produce dureri fizice, a chinui. Este o practică corporală care urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
urmărește, prin producerea durerii și a suferinței, efecte În planul sufletesc și moral. Ea umilește prin suferință, producând o regresiune psihologică profundă, În scopul obținerii din partea unei persoane a acceptării unor situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
obținerii din partea unei persoane a acceptării unor situații impuse din afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
afară și contrare voinței sale. Chinul torturii este pedeapsa metodică, aplicată continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
continuu corpului uman al unei persoane, urmărind de a o schimba conform voinței altora. În plan sufletesc și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
și moral, torturii fizice/corporale Îi corespunde remușcarea. 5. Remușcarea Remușcarea este tortura interioară a sufletului. Ea este o chestiune de conștiință morală. Tortura fizică Îmi este impusă și aplicată fizic, corporal de către alții, contrar voinței mele. Remușcarea Însă reprezintă tortura sufletească și morală pe care conștiința morală mi-o aplică mie pentru faptele pe care le-am comis anterior. Remușcarea este regretul permanent care mă macină. Ea reprezintă reproșul pe care cel vinovat și-l face În planul conștiinței sale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
anterioară. Remușcarea face ca vinovăția trecută să aibă permanent un caracter de actualitate, să fie mereu prezentă În mintea mea. Ea este ochiul conștiinței cenzurate care mă privește, mă acuză și totodată mă condamnă. Eu nu mă pot sustrage chinului torturii fizice, care depinde de voința altora, la fel cum nu mă pot sustrage nici chinului remușcării sufletești, pe care „legea morală din mine” o impune persoanei mele, deși aș vrea să mă eliberez de sub imperiul acesteia. Se poate desprinde din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
viață, existența unui suport moral-religios. Factorii negativi sunt reprezentați de absența unei educații și instrucții corespunzătoare; prezența unor modele negative În formarea personalității și imitarea acestora, eșecuri, complexe de inferioritate și culpabilitate, claustrarea cu privarea de libertate, teroarea psihică sau tortura fizică, mizeria, sărăcia, foamea, lipsa de Încredere În sine și situațiile repetate de eșec, existența unor boli cronice invalidante; absența unui suport moral-religios. Este firesc, având În vedere factorii formatori ai personalității, să admitem că viața unui individ se va
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
deschis, declarat, cu propria mea conștiință morală. Făcând ceea ce-mi este interzis, În interiorul ființei mele se va produce o ruptură Între eul meu și supraeul moral. Conștiința mea, Încărcată de vinovăție, mă va condamna, mă va Închide. Voi trăi „tortura sufletească interioară” a vinovăției. A face ceea ce-mi este permis Îmi dă satisfacție. A face ceea ce-mi este interzis mă face să sufăr și voi fi sancționat În planul conștiinței mele. Actele permise mă „deschid”, mă „eliberează”, pe când
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
această alterare nu reprezintă o stare patologică, nu este o boală, ci o suferință morală, datorită pierderii valorii propriului său Eu, o alterare care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată, persoana se Închide În sine, trăindu-și propria culpabilitate. Care poate fi soluția În acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
care vine din planul conștiinței ce sancționează Eul pentru faptele comise În trecut. Viața va deveni o tortură. Izolată, persoana se Închide În sine, trăindu-și propria culpabilitate. Care poate fi soluția În acest caz? Regretul nu este Însă numai tortură sufletească și morală. El actualizează vinovăția, pentru a o putea repara. Vinovăția morală este Însăși condiția desprinderii, prin regret. Faptul de a regreta actele comise este, dincolo de Întoarcerea către un trecut penibil, traumatizant sufletește și moral, și condiția desprinderii de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
legal al acestuia, autoritățile publice și organismele private au obligația să ia toate măsurile corespunzătoare pentru a facilita readaptarea fizică și psihologică și reintegrarea socială a oricărui copil care a fost victima oricărei forme de neglijență, exploatare sau abuz, de tortură sau pedeapsă ori tratamente crude, inumane sau degradante. (2) Persoanele menționate la alin. (1) vor asigura condițiile necesare pentru ca readaptarea și reintegrarea să favorizeze sănătatea, respectul de sine și demnitatea copilului. SECȚIUNEA 1. Protecția copilului împotriva exploatării economice Art. 87
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
putut fi recunoscute din cauza tăieturilor ce se extindeau pe întreg corpul. Nu cred că medicii au găsit un centimetru de piele nevătămată. În cazul altuia, pielea a fost smulsă de pe corp. Și se pare că cei care l-au supus torturii au avut grijă ca prizonierul să rămână viu și conștient până ce i-au arătat acestuia ceea ce trebuia să fie pielea sa, în versiunea detașabilă. Oribil! Acestea sunt doar câteva din întâmplările care transpiră din închisori. Nimeni nu știe exact ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
au ieșit din uz, cataloage și arhive care nu se mai termină. Mai bine de jumătate din ele sunt goale și nu au pic de praf. Al doilea nivel e mai îngrozitor puțin. Are trei săli cu diferite instrumente de tortură. De unde știi astea? îl întrebai eu. Am avut o pedeapsă anul trecut de la Arvon Mircea. De obicei, e foarte calculat și știe pe ce lume e, dar atunci m-a plimbat prin toate sălile și camerele și cămăruțele de la primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
fără cale de apel, din perspectiva noastră. Dacă are îndrăzneala de a nu veni la cancelarie în pauza în care a fost chemat, atunci elevul respectiv va fi căutat în toate clasele și pedepsit de către director prin orice fel de tortură îi trece lui prin cap în acel moment. Și nu glumesc când spun tortură. Fiecare instituție de învățământ a fost obligată de către un decret anterior al Ministrului să aibă în incinta sa o încăpere sau o serie de încăperi în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
la cancelarie în pauza în care a fost chemat, atunci elevul respectiv va fi căutat în toate clasele și pedepsit de către director prin orice fel de tortură îi trece lui prin cap în acel moment. Și nu glumesc când spun tortură. Fiecare instituție de învățământ a fost obligată de către un decret anterior al Ministrului să aibă în incinta sa o încăpere sau o serie de încăperi în care să existe "aparate necesare liniștirii anumitor elevi cu probleme de comportament" și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în spatele căreia se ascundea un caracter fără scrupule. Ești esențial în planul nostru. "Al meu." Cercul care mă strângea tăia din ce în ce mai adânc în carnea mea. Durerea era insuportabilă, dar nu-mi permiteam să țip. Nu ar fi avut nici un rost. Tortura nu ar fi devenit mai blândă. Vezi tu, Corvium, tu ești foarte important pentru noi și pentru lume. "Pentru noi în primul rând." Corect, Crave, foarte important! îl aprobă o voce solidă pe cel dintâi. Tu ești speranța acestei lumi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
al doilea nivel al subsolului. Aici, atmosfera devenea mai încremenită, poate datorită reputației. Pe lângă multele camere care existau fără a avea un scop, dar care erau folosite ca depozite, mai era un incinerator ecologic și patru sau cinci camere de tortură. Și nu exagerez! Au fost folosite pe diferiți elevi, sub pretextul că nu păstrau liniștea sau nu-și făceau temele în mod repetat. Erau folosite într-un mod inuman. Am rătăcit câteva minute pe holurile întortocheate ale subsolului întrucâtva întunecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
-și bată joc de sclavi, protestează celălalt. Glasul îi tremură. Bănuitor din fire, Asinius Gallus tace. — Dar Otacilius s-a aflat înainte într-o poziție rușinoasă. — Rușinoasă? — Da, fusese bănuit de nu știu ce delict. L-au supus chiar și cercetării prin tortură. Avocatul simte cum i se urcă sângele la cap într-o clipă. Asta schimbă fundamental lucrurile. Dacă ar fi fost eliberat oficial, individul ar fi avut statutul de dușman supus. Legea îi transformă pe astfel de sclavi în peregrini deditici
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ocazia, chiar dacă asta înseamnă să-l lase pe Ben Williams să scape. Temporar. Așa că Diana îl cheamă pe Ben în biroul ei ca să-i dea veștile, și ignoră faptul că Ben arată de parcă ar fi fost chemat în camera de tortură. ― Avem de făcut un interviu cu Alexia Aldridge, îi spune ea. ― Tare, zice Ben, uitându-se la ușă și întrebându-se cât de repede poate scăpa de acolo. ― Dar îl dă cu o singură condiție. ― Hmm? ― Să-l faci tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
prevăzător în ceea ce faci...” În lumina lumânării chipul stâlcit al misionarului părea și mai urât. Fusese în stare să-și stăvilească poftele carnale, însă tot nu-și putuse îndrepta firea iute. Uneori, apriga mânie a strămoșilor săi era o adevărată tortură pentru el. Chipul misionarului arăta mai tânăr decât cei patruzeci și doi de ani ai săi, dar acum se înroșea la mânie. „Iezuiții mă pizmuiesc fiindcă, o dată ce naifu și shōgunul i-au depărtat, n-au mai putut să le cumpere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
și azi dacă nu ar avea membrele descărnate, un ochi lipsă și dacă nu ar mărunți din buze aceleași vorbe fără rost. Desigur, cu toții suntem capabili de compasiune, dar cui Îi place să citească astfel de povești? Amintiri despre sacrilegii, tortură și abuzuri, unele după altele - sunt extrem de greu de citit când nu se vede nici o urmă de speranță care să te facă să continui, nici un deznodământ fericit, numai aceeași coborâre În hăurile negre, fără fund ale umanității. Când termini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
fi trecut prin minte că vor avea probleme la graniță. Le dădu Înapoi pașapoartele. În realitate, Bennie fusese atât de Îngrijorat Încât se Întorsese la autocar și stătuse lângă Walter În timp ce documentele erau examinate și copiate. De la Începutul până la sfârșitul torturii, a stat cu ochii ațintiți, cu urechile ciulite și cu mușchii sfincterului pregătiți de luptă sau de fugă. Ce mă uimește pe mine, spuse acum Bennie, este cum Walter aici de față poate să treacă de la o birmaneză perfectă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
primitivă atât de apreciată de colecționarii de artă contemporani. O Întrebă pe femeie cât cere și nu Încercă să se târguiască vreun pic, dornic să facă dovada generozității americane. Numără bancnotele, echivalentul a trei dolari americani. Acum trebuia să reia tortura urcatului scărilor. Dumnezeule! Era atât de cald, iar aerul era greu, așezându-i-se În plămâni precum pietrișul. Dacă Moff, Rupert și Esmé au urcat aceste scări nenorocite, atunci el de ce n-ar putea? Totul ținea de eforturile lui de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]