12,028 matches
-
grabnic, astfel Încât vocea de la radio a rămas iarăși singurul lucru de auzit. — ...În ziua de azi se mai aud unii spunând: „Colonialismul e mort“. Să nu ne lăsăm legănați sau Înșelați de ideea asta. Eu vă afirm, dragi prieteni și tovarăși de revoluție, colonialismul NU e mort. și cum ar putea să fie, câtă vreme vaste teritorii din Asia și din Africa nu sunt Încă libere?Vă Îndemn din toată inima să nu vă imaginați colonialismul doar sub forma lui clasică
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nas în nas cu șeful, care venea val vârtej fluturând o hârtie. Își opri o clipă privirea asupra înfofolitului Viorel Angelescu. Ați plecat? Da, gata, răspunse el gutural și ieși cu un nod în grumaz. O veni ea ziua când tovarășii șefi o să fie trași la răspundere. Un hipertensiv pe teren, auzi! Chestia asta cu hipertensiunea era jucată de el de când medicul cardiolog, prieten cu socrul lui, din alt oraș, i-a atras atenția asupra acestei probleme, să tot fi fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
compoziții care folosesc simetria ca punct de plecare în structurarea lor, revenind ciclic după îmbrățișarea unui întreg univers, acolo de unde au plecat. CARTEA freamăt de frunze în toamnă; cântec alinător de vioară; aripă albastră; boare de cetină; floare anume înflorită; tovarăș care nu te plictisește; vas plin cu știință; piramidă în inimile celor care o citesc; poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii laborator de idei. Fișă întocmită de eleva Andra Andrei clasa a V-a C. Fișă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
următoarelor culpe: furt calificat din bunurile mătușei Mărioara și din bunurile publice. El a furat cireșele din grădina mătușei și pupăza din tei care era ceasornicul satului; tulburarea liniștii publice: în ziua de 30-31 decembrie, orele 1200, când împreună cu alți tovarăși de joacă, au făcut mare tărăboi pe la casele sătenilor, culminând cu scandalul de la casa popii Oșlobanu; insultă și calomnie la adresa lui Ion Oșlobanu, căruia i-au aplicat poște, și a lui moș Chiorpec ciubotarul, căruia i s-a adresat cu injurii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
aripă albastră, o boare de cetină, o slovă, un gând, o prietenă bună care te îndrumă mereu pe drumul vieții. Autorii o definesc ca pe o păstrătoare a cunoștințelor, a gândurilor și a simțirii umane, ca o floare anume înflorită, tovarăș care nu te copleșește cu laude, prieten care nu te ademenește, ca un partener ce nu te plictisește, ca un vas plin cu știință, ca un Paradis, ca o vioară, ca o grădină care poate fi purtată în buzunar, ca
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
copleșește cu laude, prieten care nu te ademenește, ca un partener ce nu te plictisește, ca un vas plin cu știință, ca un Paradis, ca o vioară, ca o grădină care poate fi purtată în buzunar, ca un prieten drept, tovarăș ascultător, învățător supus, ca o piramidă a inimii celor care citesc. Pentru mine, cartea este drumul în viață, cărăruia ce duce în rai, poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii. Din tot sufletul le mulțumesc editorilor, tipografilor
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cunoașterii; laborator de idei; prietenă de nădejde; univers plin de farmec; plăcerea călătoriilor imaginare; hrana sufletului și a minții; lumea visurilor și a minunilor; minunata împărăție a cărților; lumina vieții; grandoare și măreție; păstrătoare a cunoștințelor, gândurilor, a simțirii umane; tovarăș care nu te plictisește; vas plin cu știință; învățător supus; poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii; cuvintele ei curg lin ca apa cea neobosită, îngână șoaptele vântului și fâlfâitul mătăsoaselor aripi; imaginația cutezătoare a scriitorilor; sfetnic
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
trimitea ninsoarea de steluțe albe spre lacul fermecat, înfășurându-l într-o lumină nouă, caldă. Dar, deodată, se auzi un țipăt nemelodios: era cântul de pe urmă al unei lebede. Se stinse o viață aici pe pământ. Lacul își pierduse un tovarăș. Privind în sus pe cer, văzui o steluță mică, o scânteie de foc, cum aluneca de pe boltă și-și stinge licăririle. Poate era steaua acestei lebede sau poate, fermecată fiind de această împărăție de apă, se coborî să dea strălucirea
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cetină, o slovă, nu gând, o prietenă neplictisitoare care nu-ți laudă nebuniile, ci te îndrumă corect pe drumul vieții. Autorii o definesc ca pe o păstrătoare a cunoștințelor, a gândurilor și a simțirii umane, ca o floare anume înflorită, tovarăș care nu te copleșește cu laude, prieten care nu te ademenește, ca un partener ce nu te plictisește, ca un vas plin de știință, ca un Paradis, ca o vioară, ca o grădină care poate fi purtată într-un buzunar
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
cu laude, prieten care nu te ademenește, ca un partener ce nu te plictisește, ca un vas plin de știință, ca un Paradis, ca o vioară, ca o grădină care poate fi purtată într-un buzunar, ca un prieten drept, tovarăș ascultător, învățător supus, ca un turn, ca o piramidă în inima celor care o citesc. Pentru mine, cartea este drumul cel mai bun în viață, cărăruia ce duce în Rai, poteca presărată cu pietre scumpe care duce spre paradisul cunoașterii
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
ei elibera din captivitate, spre Încântarea lui fără margini, prin imperceptibile exfolieri, un superb fluture fosforescent. Privindu-l, Flavius-Tiberius uita de frig și parcă nici Întunericul nu-l mai deranja. Poate că și ceilalți trăiau acel miracol și se bucurau. Tovarășii săi de drum Însă tremurau, se ghemuiau În haine, suflau În pumni, tropăiau Încetișor. Erau la capătul puterilor. Doar soldatul sforăia. Și dacă n-au locomotivă la depou? Găsesc la următorul. Nu ne lasă ei În drum. O stație, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În brațe după Împărțirea darurilor, gata să-l Îmbrace În orice clipă și să dispară din nou pentru o vreme, așa cum cândva făcea bărbatul ei urcând cu crema de ras pe obraz În „Molotovul” cu prelată, prăfuit și plin cu tovarăși: lupta pentru colectivizare era În toi și orice Întârziere putea primejdui viitorul de aur al omenirii spre care ei se Îndreptau posomorâți ori mahmuri, ținând pe genunchi servietele de vinilin burdușite cu broșuri de propagandă, slănină afumată, ouă fierte și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
vreme, liniile precise s-au tulburat, s-au amestecat Într-un vârtej orbitor care s-a desprins de pământ fără greutate și, după un zbor lin, s-a lipit de cer ca un ochi palid de argint. Ce chestie, zise tovarășul Capră de la Sistematizare, nădușit de transpirație, e primul ozene jidănesc pe care Îl văd! Poate fi și altceva, tov. Cain? Zâmbi fără să răspundă. Se temea să nu tulbure armonia cântecului ce răsuna domolitor În el și care Îi amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
se lăsa deoparte vila doamnei Ster, dar tocmai de aceea Îndrăgit. Ar fi putut să-și facă oriunde casă În oraș. El Însă a preferat să rămână În „Bosnia”, În casa Martei, lăsată moștenire de domnul Andrei Morar, spre mirarea tovarășilor de la Municipiu care nu mai trăiau demult În umbra Îndemnului marxist la unire În cumpătare. Un răspopit, fost manechin apoi și vânzător de Înghețată, convertit la marxism-leninism, nu putea avea o altă opțiune, observau cei mai lucizi și cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
treabă, zise Flavius-Tiberius când observă că bătrânul Încă mai zâmbea camionului care rula cu viteză legală pe strada Calvaria În zona stației de benzină Shell unde trebuia să facă plinul. Să fi avut un camion ca ăsta pe vremuri, cu tovarășul Baiza la volan, ehei, altele ar fi fost rezultatele... Și nici nu ne-am fi hurducat așa de tare bucile pe drumurile de țară. Una e să faci colectivizarea cu Zilul sau Molotovul și alta cu ... DAF-ul, zise Flavius-Tiberius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În trecere pe acolo, mai ales după ce căzuse la examenul de admitere la regie. Câștiga cu o asemenea viteză și cruzime partidele, Încât toată lumea se Întreba cum un talent ca al lui nu fusese apreciat cum se cuvine și de tovarășii care răspundeau de viitorul artei cinematografice românești. Terasa era acum pustie, iar Grațian creștea doi copii și lucra la Cinemar. Citea la fel de mult ca altădată. Recunoștea acest lucru cu un fel de jenă, ca și cum lectura ar fi o sursă ilicită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe copertă numele lui Marx, Engels și Lenin. Mai erau și alți scriitori acolo pe care i-a uitat, căci n-a mai avut ocazia să-i Întâlnească de atunci, cum s-a Întâmplat cu cei trei, pomeniți mereu de tovarășii lectori la Învățământul de partid și la diferite instructaje la Sinaia, Posada sau Zalău, În anii de după război. În fața geamului era un mesteacăn care tremura mereu de frig. L-a tăiat chiar el În '56, la porunca doamnei Koblicska. Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
geamantan din carton presat, legat cu sfoară, În cealaltă un trandafir roșu. Îl caut pe domnul Moduna, a zis. Marta Își alăpta copilul și nu avea ochi decât pentru el. Semproniu s-a apropiat atunci de ea și a Întrebat: tovarășul Coriolan este acasă? Așteptând un răspuns, privea sânii mari și albi ai femeii și Își spunea că fratele său făcuse o alegere bună. Tovarășul Coriolan cosește, veni În sfârșit răspunsul. Cosește? se miră Semproniu. Taie iarbă la câini, dacă vi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
nu avea ochi decât pentru el. Semproniu s-a apropiat atunci de ea și a Întrebat: tovarășul Coriolan este acasă? Așteptând un răspuns, privea sânii mari și albi ai femeii și Își spunea că fratele său făcuse o alegere bună. Tovarășul Coriolan cosește, veni În sfârșit răspunsul. Cosește? se miră Semproniu. Taie iarbă la câini, dacă vi se pare mai potrivit cu funcția lui de fost activist, zise Marta ridicând ochii cenușii luminoși, când dușmănoși, când prietenoși. Semproniu ciuli urechile. Prin geamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
le croia doamna Koblicska În atelierul ei din Piața Carolina. A fost fericit când s-a Întors de pe front; fericit când l-a scos pe caporalul Lazarovici din mâinile rusului care nu putea suporta uniforma vânătorilor de munte; fericit când tovarășul Lazarovici i-a propus să se Înscrie În partidul clasei muncitoare drept răsplată pentru curajul de a fi Înfruntat ursul siberian, chiar dacă avea doi frați dușmani ai regimului, de chestia asta se va ocupa el, Lazarovici; fericit când spunea tovarășe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
i-a propus să se Înscrie În partidul clasei muncitoare drept răsplată pentru curajul de a fi Înfruntat ursul siberian, chiar dacă avea doi frați dușmani ai regimului, de chestia asta se va ocupa el, Lazarovici; fericit când spunea tovarășe sau tovarăși; fericit când s-a Însurat; fericit când i s-a născut băiatul; fericit când a fost respins Planul Valev; fericit când a ascultat la radio discursul din balconul C.C.-ului după invazia Cehoslovaciei; fericit când l-a Învins pe Grațian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ani În cinematografie, proiectând filme sau lipind afișe, despre televiziune nu știa mai nimic. Acest lucru nu l-a Împiedicat să fie printre primii cumpărători ai televizorului Cosmos, schimbat apoi pe un Grigorescu la sfatul celebrului depanator, pe acea vreme, tovarășul Marcu, proprietar al unei motociclete Awo cu care se deplasa făcând mare zgomot peste tot unde era chemat. Chiar dacă nu Înțelegea cum se formează imaginile, era pe deplin conștient de legătura dintre calitatea imaginii și starea farfuriei. Cu cât aceasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Se pregătea să facă și el același lucru când observă o mână Întinsă, un zâmbet prietenos, de femeie bine educată, dar distantă și, În sfârșit, oribilul „pa”, rar folosit de ea, urmat de un „pe mâine” neutru. Ca Între doi tovarăși de navetă. Ah! Era să uit, zise ea. (Un fel de scuză pentru o despărțire neobișnuită.) Mi s-a promis un viol colectiv, continuă ea cu simplitatea cu care anunți schimbarea adresei sau a numărului de telefon. Când? Întrebă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pricepi și mai bine dacă o să-ți spun ce mi-a zis fiică-mea: nu ești bun de nimic, nomenclaturistule, impotentule! De unde a scos chestia cu nomenclaturistule, habar n-am, Întrucât io am lucrat doar la biroul de evidență al tovarășilor. Îi drept că au vrut odată să mă trimită la studii la Ștefan Gheorghiu și io le-am spus că Îs mulțumit cu ce câștig aici, și ei au strigat: Bejane, ești materialist! Și io am zis: Io, tovarășe prim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
al tovarășilor. Îi drept că au vrut odată să mă trimită la studii la Ștefan Gheorghiu și io le-am spus că Îs mulțumit cu ce câștig aici, și ei au strigat: Bejane, ești materialist! Și io am zis: Io, tovarășe prim? După care nimeni nu m-a mai Întrebat niciodată nimic. De fapt, cred că fiică-mea avea dreptate. Atunci, cum făcea Rebreanu, am scris o noapte Întreagă. Și nu mi-a părut rău. Ai văzut ce texte am produs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]