9,252 matches
-
în acest volum, situația în cauză favorizează apariția unor comportamente neeficiente ale actorilor sociali: mai întâi, astfel de bunuri tind să fie produse în cantități insuficiente; în al doilea rând, apar comportamentul așa-zis de blatist , precum și ceea ce se numește „tragedia bunurilor comune” . Astfel de situații nu sunt deloc marginale și nicidecum rare; dimpotrivă, este crucial să le înțelegem pentru a descifra cum funcționează o societate. Dată fiind centralitatea acestor situații, precum și frecvența mare a apariției lor, inclusiv în societatea noastră
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
bilet de tren, dar mituiai cu o sumă de bani controlorul („nașul”): plăteai mai puțin decât prețul biletului, dar cum cei care procedau astfel formau totuși o minoritate, beneficiul social - faptul că trenul circula - continua să se producă. Evident că tragedia poate să apară atunci când acest beneficiu social nu mai e îndeajuns de mare încât bunul public să fie în continuare produs. În cazul nostru, când compania feroviară constată că este ineficient să păstreze trenul în circulație, poate să îl desființeze
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
în circulație, poate să îl desființeze. Este avantajos deci să fii blatist numai dacă ceilalți mulți sunt onești; dar într-o societate în care comportamentul blatist e generalizat, atunci beneficiile sociale se diminuează mult. Exemplul sugerează ceea ce Hardin (1968) numea „tragedia bunurilor comune”. Chiar dacă un bun există, la un moment dat se poate ajunge ca el să fie utilizat atât de prost, încât să fie distrus. Un caz foarte interesant în acest sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
încât să fie distrus. Un caz foarte interesant în acest sens este discutat de C. Dobrogeanu-Gherea (1977). Analizând ceea ce numea regimul economic social al neoiobăgiei, la începutul secolului XX, Gherea propune o sintagmă care ne duce repede la cea de tragedie a bunurilor comune, și anume agricultură prădalnică : „Prin agricultură prădalnică înțeleg acea agricultură care scoate an de an elementele hrănitoare din pământ fără a pune nimic la loc și care stoarce mereu pământul fără a-i face și îmbunătățirile cari
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
marii proprietari, nicidecum nu este un candidat serios pentru o agricultură neprădalnică: fiindcă marele proprietar de obicei nu posedă nici măcar minimul inventar agricol pe care îl are țăranul. Fiind raționali, actorii implicați - țărani, cămătari, mari proprietari - produceau fiecare în parte tragedia; nu un „vânt de nebunie” duce la acest comportament aberant, conchide Gherea, ci un „regim economico-social” - adică ceea ce am numi azi un anumit sistem instituțional în vigoare. Gherea notează că sistemul instituțional existent - neoiobăgia - produce efecte perverse. De exemplu, el
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
central bunurile comune. Capitolul este împărțit în două secțiuni. În prima secțiune definim bunurile comune și ilustrăm o serie de situații în care gestionarea acestora este problematică. De asemenea, pornind de la exemplul oferit de Hardin (1968) privind supraexploatarea pășunilor, discutăm tragedia bunurilor comune, cele două soluții clasice propuse pentru ieșirea din dilema socială și soluția alternativă propusă de Ostrom (1990). În cea de-a doua secțiune prezentăm Cadrul de Analiză și Dezvoltare Instituțională (CADI) propus de Ostrom (2005) ce poate fi
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
o manieră maximală bunul respectiv, chiar dacă acest lucru duce la suprautilizarea lui. Pentru o înțelegere mai ușoară a problemei bunurilor comune, în secțiunea următoare vom face apel la exemplul pășunii lui Hardin (1968). 1.2.2. Pășunea lui Hardin Sintagma tragedia bunurilor comune a fost introdusă de Hardin (1968), iar cazul pășunii supraexploatate descris de acesta rămâne în continuare unul dintre cel mai des folosite pentru exemplificarea dilemelor de acțiune colectivă ce pot apărea în gestionarea bunurilor comune . Să presupunem așadar
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
dimensiune a turmei, astfel că raționalitatea individuală va conduce în mod inevitabil la depășirea capacității de susținere a pășunii și menținerea consumului la nivelul de supraexploatare. În termenii lui Hardin, „în acest punct logica inerentă a bunurilor comune generează, neîndurător, tragedia [...]. Fiecare individ este prins într-un sistem care îl constrânge să își crească turma fără limite - într-o lume limitată” (Hardin, 1968, p. 1244). Exemplul pășunii lui Hardin este simplu de înțeles într-o caracterizare mai formală, în cadrul limbajului teoriei
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
concluziona așadar că jocul poate fi în anumite condiții redus la unul clasic de dilema prizonierului, în care, după cum am arătat în secțiunea precedentă, ambii jucători vor opta pentru defectare și supraexploatarea pășunii. Soluția leviatanului este așadar potrivită pentru rezolvarea tragediei bunurilor comune doar în anumite condiții, în care capacitatea de monitorizare, evaluare și sancționare a leviatanului este aproape de una maximală. A doua soluție la care Hardin face de asemenea referire, afirmând că, deși poate fi o sursă a nedreptății, este
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
Clarificări teoretice După cum se arată și în capitolul 1, unul dintre modelele teoretice utilizate pentru analizarea situației resurselor comune este modelul actorului rațional. Un exemplu foarte bun în acest sens este dat de demersul teoretic al lui Garret Hardin (1968). „Tragedia bunurilor comune” derivă din faptul că, datorită comportamentului rațional al indivizilor, apare tendința de supraexploatare a sistemelor de resurse. Dificultatea managerierii resurselor comune și adoptarea de către indivizi a unui comportament rațional sunt strâns legate de caracteristicile definitorii ale bunurilor comune
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
regulilor de utilizare, prin impunerea de taxe sau limitări ale drepturilor de exploatare. Adunările obștești introduc astfel de reguli referitoare la aproprierea individuală asupra unităților de resurse pentru a ordona modul în care sunt exploatate resursele aflate în proprietatea comună. Tragedia bunurilor comune apare atunci când utilizatorii de resurse nu comunică între ei și nu dezvoltă relații de încredere reciprocă. Această concluzie derivă din explicațiile oferite de modelul actorului rațional și din explicarea tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
care sunt exploatate resursele aflate în proprietatea comună. Tragedia bunurilor comune apare atunci când utilizatorii de resurse nu comunică între ei și nu dezvoltă relații de încredere reciprocă. Această concluzie derivă din explicațiile oferite de modelul actorului rațional și din explicarea tragediei bunurilor prin intermediul dilemei prizonierului. Ostrom (2007a, 2003) consideră că aceste modele sunt prea rigide și că în situațiile reale, spre deosebire de cele imaginate de jocurile de tipul dilema prizonierului, indivizii pot comunica între ei și se pot moni toriza reciproc. Interacțiunile
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât mai mare de terenuri despădurite. Astfel s-a ajuns la supraexploatarea și la limitarea cantității de resursă disponibilă. Pentru a se evita un scenariu de tipul tragediei bunurilor comune, s-a recurs la impunerea unor reguli de exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la o obște la alta și erau menite să limiteze drepturile de tăiere prin creșterea capacității de monitorizare și control exercitate de către obște
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
vânzare-cumpărare de ordin privat sunt înstrăinate drepturi care nu erau de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de ordin privat, lezându-i pe toți obștenii; aceștia își văd micșorate drepturile lor prin apariția unui nou competitor” (Stahl, 1998, vol. II, p. 236). Stahl discută comportamentul de tip „tragedia bunurilor comune” în contextul relațiilor din regimul proprietății devălmașe. Tragedia bunurilor comune derivă din strategiile comportamentale adoptate de apropriatorii de bunuri din sistemul de resurse comune. Odată ce obțin drepturi de exploatare asupra sistemului de resurse și au posibilitatea de a deveni proprietari de terenuri în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în mod necesar din creșterea numărului de utilizatori, ci mai degrabă din tipurile de tehnologii folosite pentru exploatare. Odată cu înființarea societăților forestiere care exploatează industrial pădurea, apare o creștere puternică a nivelului de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Apariția proprietății private asupra unor terenuri și lipsa reglementărilor clare în ceea ce privește exploatarea sistemului de resurse schimbă total stimulentele de acțiune ale participanților la interacțiunile sociale. Țăranii intră în concurență pentru exploatarea bunurilor comune și se va ajunge în final la tragedia acestora. În fața amenințării venite din partea acaparatorilor, obștenii au căutat metode de salvare a regimului devălmășiei absolute: au recurs la desființarea devălmașiei sătești și au trecut la devălmășia pe cete. Devălmășia pe cete reprezintă modalitatea de ieșire din devălmășia sătească a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
unei ore a după-amiezii de iarnă. iată o întâmplare neașteptată. de ce atunci? de ce acolo? de ce nu într-un gând, într-o carte, într-o cafenea sau librărie, ca și cum ai fi un fir de fum ce se destramă și dispare? nici o tragedie să te risipești astfel, să devii imponderabil, transparent și plin de poezie, așa se spune, nu? când nu ai o explicație mai prozaică, alegeți ce vă convine, eu sunt ocupată să-mi calibrez noul meu loc care se închide peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
autorității, dar, mai ales, nici sub cel al toleranței. Dintr-un dozaj necorespunzător se obține produsul marcat de hybris, ce are ca însemne excesul și violența considerate în antichitate sursa generatoare, alături de destin, a conflictului și a prăbușirii eroului unei tragedii. Aforismul gânditorului V. Fetescu consecvent cu el însuși și disponibil logicii triplei relații a autorității (autor, subiect, obiect-domeniu al autorității) cultivă complementaritatea, fără a friza compromisul politicianist „mistificator”, conjuncturismul, oportunismul fără de identitate. Aforismul asupra căruia tocmai te apleci, citindu-l
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
dar fără subtilitățile filmului care l-a adus în atenția cinefililor. Acolo există o întreagă rețea de jocuri dintre cele mai bizare și o istorie complicată, abisală, un traseu destinal sub semnul indelebil al Moirei, ceea ce apropie filmul de sensul tragediei grecești și de romanul lui Paolo Maurensig, Varianta Lüneburg (1993). Story-ul lui Babluani este mai simplu, - să nu uităm că tot el scrie și scenariul filmului - merge pe un singur fir, cel al personajului principal cu adiționările unor personaje care
Și oamenii se împușcă, nu-i așa? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9433_a_10758]
-
pe intensități variabile de lumini, pe estomparea contururilor și pe reverberațiile psihologice ale duratei interioare. În romanul Matei Iliescu, Radu Petrescu scrie cu o artă proustiană (impresionismul psihologic) un subiect flaubertian (iubirea bovarică, dusă însă până în pragul destrămării, nu al tragediei). Prozatorul nostru are de la Flaubert personajul idealist cu aversiune față de mediocritatea provincială, viciul sentimentului erotic insațiabil, pus în ecuația unui bovarism fără frivolitate, nedus până la capătul unui eșec total. De la Proust preia minuțiozitatea analizei psihologice, organizată într-o compoziție plastică
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
de ani în urmă"16 șazi 85!ț. La data trecerii lui Eliade în eternitate - 22 aprilie 1986 - echipa inchizitorilor se descompletase. Lucrețiu Pătrășcanu fusese omorât fără milă de tovarășii săi de luptă și idei, iar Miron Constantinescu, după cumplita tragedie din propria familie, murise în 1974. Rămăseseră la posturi Gogu Rădulescu și Ștefan Voicu, secondați de obedienții filozofi Pavel Apostol și Constantin Ionescu-Gulian - numit de Virgil Ierunca groparii culturii românești. Ei au decretat cu iresponsabilitate ca în presa comunistă din
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]
-
simplă bătaie de aripi literare. Deși cartea se apropie de 600 de pagini, farmecul sau descântecul frazelor cărtăresciene își ține cititorul înlănțuit de la primul până la ultimul rând. Subiectul istoric și politic al romanului este anul 1989, cu revoluția lui, când tragedie, când comedie umană. Cel metafizic este înțelegerea vieții și a suferinței (prin lectura și visarea pe marginea Bibliei - de altfel toate volumele au câte un motto din Sf. Pavel, Prima epistolă către Corinteni). Cel pur literar, de mise en abîme
Zborul cărților by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9463_a_10788]
-
islamică și cea europeană: teroriștii musulmani și europenii creștini sunt sudați astăzi prin cîmpul de forță a trei mari complexe afective, veritabile prejudecăți a căror dezvoltare nestingherită poate duce la o catastrofă mondială: antisemitismul, antiamericanismul și misoginismul. Plecînd de la comentariul tragediei Medeea de Seneca, filozoful francez ajunge, la capărul unei fine analize mitologice, să descrie trei trepte de evoluție a urii. Și totuși, Glucksmann este un scriitor a cărui acuitate intelectuală nu în domeniul patogeniilor psihice are a excela. De aceea
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]
-
mai află în Europa. Acestei frustrări i se adaugă cortegiul de acuze pe care îl știm cu toții: cauza terorismului mondial nu sunt arabii, ci americanii, cu politica lor de protejare a Israelului și de umilire perpetuă a orgoliilor islamice. Rezultatul? Tragedia de pe 11 septembrie 2001, urmată de invadarea Afganistanului și a Irakului. În fine, misoginismul este pandantul psihologic al primelor două complexe, ura față de femeie ilustrînd o ură de sine pe care bărbații, proiectînd-o asupra partenerelor, le pun în cîrcă tocmai
Ura planetară by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9476_a_10801]