4,336 matches
-
Ashby ne ofer) un avertisment pertinent. Astrofizicienii caut) s) explice comportamentul constelațiilor cu 20.000 de aștri. Încep)torul, observ) Ashby, ,,va spune, pur și simplu, c) dorește s) afle cum se manifest) constelația, ceea ce înseamn) c) vrea s) cunoasc) traiectoriile componentelor. Dac), totuși, aceast) informație i-ar putea fi oferit), ea ar fi inclus) în numeroase volume pline de tabele numerice, în timp ce el ar putea realiza c) nu le dorea cu adev)rât pe toate”. Problemă, conchide Ashby, e cum
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
cuprinde unul sau mai multe state revoluționare (Kissinger 1957, pp. 316-320; 1964, pp. 1-6, 145-147; 1968, p. 899). Raționamentul este circular, si e și firesc s) fie așa. Odat) ce sistemul este redus la p)rțile sale aflate în interacțiune, traiectoria să poate fi determinat) doar de caracteristicile unit)ților lui principale. Dintre politologi, Morgenthau și Kissinger sunt considerați a fi tradiționaliști - cercet)tori orientați c)tre istorie și preocupați mai mult de politic), decât de teorie și metode științifice. Practică
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
acțiunilor statelor, implicațiile interacțiunilor nu pot fi cunoscute sau prezise în mod inteligent, f)r) cunoașterea situației concrete în cadrul c)reia apar interacțiunile. Interacțiunile sporadice ale statelor pot, de exemplu, s) fie mai importante decât cursul zilnic al afacerilor obișnuite. Traiectoriile unor state, ale c)ror relații economice și turistice sunt rare, pot fi strâns legate. Știm c) acest lucru este valabil pentru Statele Unite și Uniunea Sovietic). Nu am fi putut ajunge la aceast) concluzie num)rând tranzacții sau m)surând
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
ordonatoare asupra unit)ților din interiorul s)u, aflate în interacțiune. Asemenea teorii ne vorbesc despre forțele c)rora li se supun unit)țile. Cunoscându-le, putem infera din ele anumite chestiuni privind comportamentul lor așteptat al unit)ților și traiectoria lor: anume, cum vor fi ele nevoite s) concureze între ele și s) se adapteze reciproc, în condițiile în care prioritatea lor e s) supraviețuiasc) și s) se dezvolte. În m)sura în care dinamică unui sistem limiteaz) libertatea unit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
politicii internaționale, având în prim plan ț)ri că Malaiezia sau Costă Rica, așa cum ar fi și în cazul în care s-ar construi o teorie economic) a competiției oligopolistice bazat) pe firme minore, dintr-un sector al unei economii. Traiectoriile tuturor statelor și firmelor dintr-un sistem sunt afectate mult mai mult de acțiunile și interacțiunile statelor și firmelor majore, decât de ale celor minore. La începutul secolului, cel care era interesat de perspectivele politicii internaționale, înțeleas) că sistem, si
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
sale de ordin intern și extern, incluzând și opțiunea de a cere sau nu ajutor de la alții, si, procedând astfel, de a-și restrânge libertatea, luându-și angajamente fâț) de aceștia. Statele își dezvolt) propriile lor strategii, isi stabilesc propriile traiectorii, iau decizii proprii legate de modul în care s) întâmpine orice nevoi cu care s-ar confruntă, și orice dorințe pe care și le proiecteaz). Nu este mai contradictoriu a spune c) statele suverane sunt întotdeauna constrânse și adesea într-
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
mulți sunt nemulțumiți în privința resurselor pe care statele le cheltuiesc în mod neproductiv pentru propria lor ap)rare, si a oportunit)ților pe care le rateaz) de a spori bun)starea propriilor popoare, prin cooperarea cu alte state. Și totuși, traiectoriile statelor se schimb) în mic) m)sur). În cadrul unui domeniu neorganizat, motivația de bâz) a unei unit)ți este de a se pune pe sine în poziția de a fi capabil) s)-si poarte singur) de grij), de vreme ce nu se
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
particulare ale statelor. E adev)rât, teoria nu ne spune de ce statul X a f)cut o anumit) manevr) marțea trecut). A ne aștepta la acest lucru, ar fi totuna cu a ne aștepta că teoria gravitației universale s) explice traiectoria imprevizibil) a unei frunze în c)dere. O teorie aflat) la un anumit nivel de generalitate nu poate oferi r)spunsuri la întreb)ri legate de chestiuni aflate la un nivel diferit de generalitate. Eșecul de a remarcă acest lucru
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
nevoite s) țin) seama de reacțiile celorlalți. Fiecare stat își alege propriile sale politici. Pentru a alege în mod efectiv, este necesar) luarea în considerare a finalit)ților statului raportate la situația să. Cum anume se schimb) problemele statelor, si traiectoria probabil) a sistemelor lor, pe m)sur) ce num)rul marilor puteri variaz)? Num)rul de mari puteri este întotdeauna mic, dar nu întotdeauna același. De dragul stabilit)ți, al p)cii și al conducerii afacerilor colective, ar trebui s) prefer
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
de obicei în prezent, se întemeiaz) pe patru supoziții. Mai întâi, lumea statului-națiune a f)cut loc unei lumi în care națiunile nu mai sunt în mod riguros și general înțelese că actorii cei mai importanți, avându-și statutul și traiectoriile determinate în principal de capabilit)țile lor variate. Actorii nonstatali, între care se disting corporațiile multinaționale au crescut în important), devenind mai dificil că niciodat) pentru state s) le controleze. În al doilea rând, unele ț)ri și-au sporit
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
state s) le controleze. În al doilea rând, unele ț)ri și-au sporit recent capabilit)țile, într-o m)sur) mai mare decât au f)cut-o America și Rusia, reducând în felul acesta limită de superioritate. Status-ul și traiectoria sunt, în orice caz, din ce in ce mai desp)rțite de capabilitate; puterea militar) nu mai atrage dup) sine controlul politic. În al treilea rând, problemele comune pot fi rezolvate doar prin intermediul eforturilor comune depuse de un anumit num)r de state, de
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
Las) ea s) se înțeleag) c) statele sunt presate de constrângeri comune, si limitate la a pune în aplicare remediile pe care le pot descoperi împreun)? Sau arăt) ea cumva c) inegalele capabilit)ți ale statelor conținu) s) le justifice traiectoriile și s) contureze rezultatele internațional-politice? S) ne amintim modul în care a trasat Kissinger noul profil al puterii. ,,Giganții economici pot fi slabi din punct de vedere militar”, a spus el, ,,iar forță militar) se poate s) nu fie capabil
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
c) avantajele de a sc)dea câteva și de a obține doar dou) sunt decisive. Problema celor trei corpuri” trebuie s) fie totuși l)sat) pe seama fizicienilor. Ar putea politologii sau decidenții politici speră s) urm)reasc) mai în detaliu traiectoriile a trei sau mai multe state care interacționeaz)? Cazurile care se plaseaz) între simplă interacțiune a dou) entit)ți și între interacțiunile predictibile, din punct de vedere statistic, ale unui num)r foarte mare, sunt cel mai dificil de scos
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dificil de scos la lumin). Am v)zut care sunt complicațiile, cu referire la afacerile militare ale lumilor multipolare. Sorțile marilor puteri sunt strâns inteconectate. Marile puteri ale unei lumi multipolare, îcursul acțiunilor menite a le îmbun)ț)ți propriile traiectorii probabil, au, din când în când, nevoie de ajutor din partea altora. Friedrich Meinecke descria astfel situația Europei, din perioada lui Frederic cel Mare ,,un set de State-puteri izolate, solitare și totuși unite prin crescândele lor ambiții comune - această eră starea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
în vederea transform)rii sistemului în care tr)iesc. Principalele entit)ți care alc)tuiesc sistemul reprezint), totodat), si managerii lui. Ele încearc) s) fac) fâț) afacerilor de zi cu zi; ele pot, de asemenea, c)uta s) afecteze natură și traiectoria schimb)rii. Peste sistem nu se poate trece; nici un manager autorizat al afacerilor națiunilor nu va ap)rea, în viitorul previzibil. Pot sistemele internaționale s) fie schimbate prin acțiunile principalilor lor membri? Într-o lume multipolar), o singur) mare putere
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
necruțător. Micile și marile preocupări domestice, dar și o mereu reînviată vibrație de poezie, proprie vârstei, se întâlnesc, se întrepătrund și oferă imaginea în tonuri contrastante a unui segment credibil de viață. J. desfășoară o paradă de personaje, evoluând pe traiectorii mereu întretăiate și expunând lectorului ipostaze ale dezrădăcinării acceptate în speranța unei ieșiri din cenușiul monocord al anonimatului. Învățătorii se vrea o oglindă purtată de-a lungul a zece ani din viața foștilor normaliști. Scriitorul se instalează însă în interiorul oglinzii
JORDAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287674_a_289003]
-
neapărat un sistem de comunicare. Ei operează la trei niveluri de distanță: (1) cei produși Într-o celulă pentru a regla activitatea din respectiva celulă și din cele apropiate ei, (2) cei care călătoresc pe o distanță scurtă, pe o traiectorie stabilită și (3) cei produși de glandele endocrine, eliminați apoi În sînge și care au rolul de a controla activitățile unor celule sau organe aflate la mare distanță. CÎmpurile energetice sînt esențiale În transmiterea semnalelor emise de această comunitate imensă
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
pentru funcționarea corpului nostru Încît Ratcliff afirma că „această cantitate neînsemnată de țesut acționează ca un fel de consilier ministerial al organismului...stăpînul chimiei corpului.” Glandele endocrine eliberează mesagerii hormonali direct În sînge și aceștia au o misiune și o traiectorie foarte clar trasată. Misiunea unui singur hormon ar putea fi stimularea sau stoparea creșterii, activarea sau inhibarea sistemului imunitar, reglarea metabolismului, pregătirea pentru o activitate (de exemplu, lupta, fuga sau reproducția) sau trecerea de la o etapă de viață la alta
-Medicina energetica pentru femei. In: Medicina energetica pentru femei by Donna Eden, David Feinstein () [Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
Un copil lovește cerul (1968). A colaborat la „Tribuna”, „Luceafărul”, „Astra”, „România literară”. A folosit și pseudonimele Matei Albastru și Matei Gavril Albastru. Cele trei cicluri ale cărții de debut (Scalda, Un copil lovește cerul și Singur în lume) refac traiectoria unui destin: de la ultimul contact („scalda”) cu copilăria la căutarea sinelui și apoi la exteriorizarea lui. Simbolul ochiului pare a fi elementul-cheie al vârstelor cunoașterii: „Dac-aș vedea cu stelele încoace. Dar eu sunt orb în mine și văd numai
GAVRIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287179_a_288508]
-
schiță, are parte de câteva deziluzii „literare”. Prietenii lui, toți cu veleități artistice, aparținând categoriei celor „făcuți să ajungă mari în câmpul literaturii”, duc o viață boemă. Interesant construit, romanul conține trei intervenții ale autorului, care „reevaluează cu privire critică” traiectoria personajelor de-a lungul întregii narațiuni, vrând de fapt să surprindă „ispitele” apărute în calea unui scriitor în formare, tentațiile care vor să-l abată de la adevărata sa menire. Mai reflexiv, romanul Dragoste la lumina zilei (1989) este un pretext
GHIDRIGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287260_a_288589]
-
din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă în scrisul său e lapidaritatea
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
Ștefan Borbély: Dă-mi voie, te rog, să răspund foarte pe scurt: eu percep căile de legitimare socială și politică strict pragmatic. Este absolut esențial de urmărit În acest sens modul În care unii oameni și-au continuat, după revoluție, traiectoria de dinainte. Dacă faci un recensământ al oamenilor care se află la ora actuală În funcții de decizie În România (inclusiv optzeciștii tehnocrați), ajungi inevitabil la concluzia că majoritatea dintre ei au fost „bălțați” sau „dalmațieni” Înainte. Făceau parte din
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fără să treacă prin așa ceva, și care au Încercat să se adapteze. Această masă adaptabilă ne angrenează pe toți și ar trebui să o cunoaștem pentru ca să știm la ce ne raportăm și să fim În stare să ne construim propriile traiectorii. Marius Lazăr: Pentru noi, cei de vârsta noastră, care ne mai referim la perioada comunistă, cred că problema este că noi Înșine nu Înțelegem foarte bine ce s-a Întâmplat și avem o așa mare nevoie de a Înțelege, de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Orientări, 99-106; Negoițescu, Scriitori, 401-409; Martin, Poeți, I, 119-125; Regman, Cărți, 19-24; Piru, Panorama, 162-165; Grigurcu, Teritoriu, 36-41; Călinescu, Literatura, 65-68; Ciobanu, Panoramic, 32-43; Stănescu, Poeți și critici, 81-84; Raicu, Structuri, 184-191; Poantă, Modalități, 269-174; Cristea, Un an, 54-58; Petroveanu, Traiectorii, 132-142; Barbu, O ist., 52-56; Piru, Poezia, I, 257-163; Laurențiu, Eseuri, 94-99; Regman, Colocvial, 6-12; Iorgulescu, Al doilea rond, 242-247; Raicu, Critica, 193-197; Alexiu, Ideografii, 15-20; Ștefănescu, Preludiu, 23-26; Felea, Aspecte, I, 10-15, III, 19-22; Dimisianu, Opinii, 50-55; Poantă, Radiografii
DUMITRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286907_a_288236]
-
poeți, 57-61; Grigurcu, Teritoriu, 47-62; Stănescu, Poeți și critici, 193-198; Poantă, Modalități, 85-90; Andriescu, Disocieri, 165-169; George, Sfârșitul, I, 309-323; Grigurcu, Idei, 103-107; Raicu, Structuri, 228-232; Andriescu, Relief, 110-119; Oarcăsu, Destin, 114-121; Ciobanu, Critica, 185-190; Felea, Secțiuni, 132-137, 408-410; Petroveanu, Traiectorii, 142-150; Streinu, Pagini, III, 34-36; Cristea, Un an, 106-111; Ilarie Hinoveanu, Convorbiri cu Ștefan Aug. Doinaș, Tudor Gheorghe, Mihnea Gheorghiu..., Craiova, 1974; Zalis, Tensiuni, 243-252; Ciobanu, Incursiuni, 52-67; Piru, Poezia, I, 304-315; Ungureanu, La umbra cărților, 149-155; Barbu, O ist.
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]