1,565 matches
-
a greșit ușa de la ieșire și a dat cu capu-ntr-o vitrină, Giovan Gătej, obosit și spășit, cu fruntea crestată și nasul umflat, a ajuns acasă târziu în noapte, cu chimirul aproape gol. Unde-ai fost, țigane?! Că-aiștia mi-au luat traista și-au înghițit tot ce se afla într-însa... Să-l fi văzut pe cel mic cum striga Dă cârr, dă cârr în loc de cârnaț și cum cea mare i-a dat bucata lui, dar i-a spus să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
de regulă bidinelele cu câteva fire de păr de porc, muiate din belșug în smoală, nu coborâră din căruțe ca să poată să adune ceva de-ale gurii. Întreaga provizie a fiecărui sălaș se rezuma la câteva străchini de fasole, o traistă de mălai și câteva cepe. Ori, dacă ar fi poposit la marginea unui sat, în ceaunele lor ar fi plutit și ceva carne de pasăre sau de porc, o mâncare mai de doamne-ajută și, în loc de apă, ar fi avut în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
mogâldeață afundată în apă până la subsuori, cu glugă pe cap și umeri, ca a hamalilor. Cu grabă și fără zgomot se mișca prin vâltoare, de colo-colo. I se deslușeau doar mâinile, care culegeau icoanele plutitoare și le băgau într-o traistă. Era un hoț de icoane și probabil se ducea apoi la iarmaroc să le vândă la un preț de nimic. De gât i se bălăbănea o mână de mort dezgropat, însemn al hoțiilor tainice și tăcute. Capitolul V AVEA ÎN
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
căror siluete sumbre se profilau pe cer. Muntele se înălța lin din câmpie, pe nesimțite. Pimen călca voinicește, fără să scoată vreun cuvânt. În curând Bătrânul începu să gâfâie, simțindu-și în sfârșit oboseala. Se hotărî să se lepede de traista din spate, plină cu obiecte agonisite de la graf și de prin târg. O ascunse într-o scorbură, acoperind-o cu mușchi și crengi. Tot timpul drumului au fost însoțiți de sunetele iarmarocului. Acum, însă, cu toate că se depărtaseră, zgomotul crescu în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
comportamentul gazdei, care continua să viseze, Creatorul îi spune că viața lui se va schimba, că i se dă și numele de Păcală, că are menirea lui în lume, iar când omul nostru se trezește, găsește pe o laviță o traistă, un băț, o pălărie și o pereche de opinci tari, obiecte care-i întregesc portretul sub care-l vom întâlni în desele lui peregrinări prin lume. De aici înainte, eroul nostru va acționa neîncetat pentru îndreptarea unor rele ce se
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
vrea să facă împăratul vostru c-un iepuraș alb? Slujitor I: Vrea să i-l dea Domniței, fata lui! Cotoșman: Pentru fata împăratului vreți voi să prindeți iepurașul alb? Slujitor I și II: Da, Înălțimea voastră! Cotoșman: Bine, dați-mi traista aia-ncoace. Iepurașul alb i-l vom duce Domniței noi, adică eu și cu stăpânul meu...Măria Sa, Voievodul Ionică de Dragodana...(slujitorii ies din scenă făcând plecăciuni) Cotoșman: (se adresează iepurașului) Pssst! Amice! Ionică: (Vine din culise) Bravo, Cotoșmane, mi-
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
zis Motanul Încălțat! Împăratul: Bravo ție...Și ce vrei? Cotoșman: Sunt trimisul stăpânului meu, Voievodul Ionică de Dragodana. Împăratul: Și de ce te-a trimis? Cotoșman: Ca să-ți aduc în dar, din partea lui acest iepuraș alb. (Vrea să-l scoată din traistă) Împăratul: E împăiat? Cotoșman: Nu ,e viu... Împăratul: Și mușcă? Cotoșman: Nu mușcă, Luminăția Ta, că nu e leu, e iepuraș! Împăratul: Bine, bine!...În orice caz, cu animale de-astea e mai bine să fie omul prudent, mai ales
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
făcut! Acum cred în Dumnezeu. Ce pot face ca să-mi spăl păcatele? Un înger (sau amândoi): De azi înainte vei trăi veșnic! În fiecare an, cât va fi lumea și pământul, vei colinda prin ger, prin vifor și ninsoare, cu traista plină doldora, pe la casele oamenilor, pe la cei mari ca și pe la cei mici, pe la cei bogați ca și pe la cei săraci, împărțindu-le tuturora îmbucurătoarea veste despre nașterea Mântuitorului lumii, a Domnului nostru Isus Hristos! Pauză muzicală de trecere spre scena
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Însă, Își păzea, cu inima și cu sufletul, nu doar cu bâta, În primul rând, hectarele sale, și, odată cu ele, și pe cele ale consătenilor săi - cooperatori. Își procurase un aparat de radio, care, zi și noapte, Îi bâzâia În traistă. La Început, că, mai apoi, aceasta a fost Înlocuită cu o raniță de vânătoare. Și, tot timpul, era, bine informat, cu de toate. Care cum era curios să afle, ce și cum, pe lume, dă-i fuguța, la Savantul. Și
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
șase rânduri de sfârcuri o feliuță de salam... „Gheișa“ culese felioara aruncată pe podea și o ascunse grijulie În marsupiu, după care făcu o nouă plecăciune În fața brigadierului. „Ciudată creatură, gândi Ippolit. Cine a mai văzut un șobolan posedând o traistă de piele sub abdomen? Dar, În fond, judecă el, cangurul și șobolanul sunt două specii Înrudite. În decursul timpului, s-au produs mutații. Acum nimic nu mai e ca altădată... Unora le-au crescut roșiile În grădină mari cât niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un fir de ață de apa Bârladului și am tăiat toată mă măliga pământului să-mi umplu foamea sufletului. Dar de ce să vă pierdeți vremea cu povești?! Iatămă cu lădița în spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fu sese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
îngriji Camelia, că doar sunteți prieteni, caută să-i convingă Leontina. —N-ați văzut ce bunătăți găsim la restaurant? Mâncăm pe cinste și avem și băuturi la dispoziție, susțineau cei care erau pentru Cornul Cerbului. Poți să-ți iei în traistă ce-ți place, mult mai bun decât găsești la restaurant și apoi dacă ieșim afară să simțim lucrul acesta, că restaurant avem și-n oraș. Nu-i mai rustic și în același timp și mai plăcut să mănânci pe iarbă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Nu! Nu pot să zic nu. Da! Îl iau în căsătorie pe cetățeanul Matei Zamfirescu. Toți au respirat ușurați, aplaudând. Au semnat pe rând, Matei foarte emoționat de răspunsul imprevizibil al Ceciliei, ea foarte veselă că le băgase rățoiul în traistă, cum s-ar spune. Au primit certificatul de căsătorie, au ieșit la o horă în fața primăriei, năvălind toți cu întrebări pe Cecilia. Cum ți-a dat în gând să procedezi așa? Ne-ai creat emoții. —Mari emoții. Mă gândeam ce
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
final, cred că am renunțat la puțin, în comparație cu ce am obținut. Eu cred că nu ne putem aștepta niciodată la nimic, dacă nu suntem dispuși să acționăm într-un fel sau altul. Dumnezeu îți dă, dar nu-ți bagă în traistă, cum mai spuneau bătr=nii noștri. Mereu ni se oferă oportunități sau soluții, pentru rezolvarea tuturor problemelor, dar noi nu știm de fiecare dată care sunt bune sau rele, pentru că le analizăm la sânge, presupunând și iar analizând. Dragii mei
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
tari, cocliți de bale, Mai cocliți ca șerpii frați Din fântâni municipale) Și picioarele în coji, Numai noduri, numai dâre, Unde ani și ger, răboj Încrustară: cu satîre! d) Sună noaptea, fund de tuci. Tu ajungi, încaleci zidul, Scoți din traistă trei lăptuci, Pâinea oacheșe, ca blidul. Peste mlăștini somnul spulberi. Duhul mlăștinii adie, Un oraș se-ngroapă-n pulberi Depărtat, ca de hârtie. Și tu plângi că Cel-de-Sus N-are grijă de sărace, Că ți-e trupul frânt, răpus: Nu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sunt și cât loc e aici? Și cât de frumos stau așezate casele! Apoi unde mai pui că sunt în coasta chervăsăriei domnești și aici altă făină se macină la moară... Îi adevărat, părinte. Vorba ceea: „Altă gâscă în ceea traistă”. Uite că mi-am adus aminte să te întreb, pentru că până acum ne-am tot luat cu vorba și n-am apucat... Ce voiai să știi, fiule? Chiar așa de mare însemnătate are o pivniță pe lângă o casă? Închipuiește-ți că
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
bade Petrea, acolo unde călătorești! Să ne dea Domnul avere de sănătate. Că alte averi le iau rușii și nu ne mai trebuie... Numai sănătatea-i de bază. Taman un calic trebuia să mă întâmpine, acuma, când mi-am luat traista în băț, plecând în bejenie? chibzui, cu oarece nemulțumire, Petrea Păun. Pe urmă, își spuse, iar, în cuget: Dar cine mai este de treabă în Goldana? Prea puțini gospodari, care să nu fi fost culeși de către tovarăși, cum culegi mărul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
s-a prefăcut a se certa, pe el însuși și vorbind în pilda cuiva Zicând: ne-am robit foalelor și nu ne-am putut înfrâna, să nu gustăm slănina cu ceapă roșie, în timpul programului, că dacă nu mă duceam la traista cu mâncare a lui badea Enea, să-l ajut să-și desfacă nodul de la baieră și la scos merindea și să prânzim în afara amiezii, terminam pușcatul la timp și acuma nu ne mai găseam în măruntaiele cele dușmănoase și pline
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
socoată, pe care le mai zisese și altădată, mustrându-l iar, pe Enea Căpută, după cum urmează: Zicând: dumneata, Bade Enea, dacă nu te rodeau așa de tare șoarecii în foale și dacă nu ți-ai fi luat așa de harnic traista cu merinde, poate că în alte feluri se întocmea și triștea noastră Și eu, simțind iarăși prag cu primejdie, am scăpărat, aprinzând lampa de miner și luminându-i pe toți, ai noștri, cei de față, aflați în mare cumpănă Iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
prost, nu un membru al clasei muncitoare și trăgeai la coasă, numai cu un castravete murat și cu o bucată de mămăligă rece, pe toată ziulica, puteai lucra, fără să te plângi, iar acuma, până nu-ți legi de gât traista doldora de pâine și de slănină sau de salam, îți vine să tușești Și doar nu ți-ar fi necaz, dacă ai fi venit de la drum lung, fără a fi avut când să-ți umfli buftul, înainte de a fi intra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
A răcnit Pamfil Duran și a glăsuit: eu n-am ce scoate, fiindcă fac parte din rândurile proletarilor, care nu au decât lanțurile, așa că nu mai înșela masele muncitoare, ci fă bine și împarte, în mod egal, ceea ce porți în traistă! Însă Enea Căpută, dând la iveală traista, care nu arăta mai plină decât o desagă de cerșetor, pe la amiaza zilei, a scuturat-o ținând-o sus și strivind cuvintele printre dinți, a mârâit cu patimă Zicând: eu am adus merindea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
eu n-am ce scoate, fiindcă fac parte din rândurile proletarilor, care nu au decât lanțurile, așa că nu mai înșela masele muncitoare, ci fă bine și împarte, în mod egal, ceea ce porți în traistă! Însă Enea Căpută, dând la iveală traista, care nu arăta mai plină decât o desagă de cerșetor, pe la amiaza zilei, a scuturat-o ținând-o sus și strivind cuvintele printre dinți, a mârâit cu patimă Zicând: eu am adus merindea, a mea este și tot eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
la fiecare porția dreaptă, că dacă nu, îți mănânc eu carnea și sângele Și nemairăbdând numai zvâcnetul mâniei și iuțimea cuvintelor, s-a repezit în patru labe mergând pe puntea geamblacului sondei, unde era Enea Căpută și apucând de baiera traistei, unde numai nu începură amândoi a se lupta, ca niște urieși, unul încercând să o țină, altul să o smulgă, de se cutremura sonda, încât mare lucru că nu ne-a aruncat pe toți, jos în Apa cea rece și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
odată a înălțat el cuțitul, apoi l-a trecut ca trăsnetul printre cei doi și spre a lor mare mirare și năucire, despărțindu-i subit, Enea Căpută trezindu-se stăpân pe capetele baierelor, iar Pamfil Duran văzându-se cu toată traista dorurilor lui, în brațele sale Însă, Pamfil Duran, de îndată ce a băgat de seamă că are puterea economică la îndemână și-a strecurat mâna în traistă, cu repezeala îndrăcirii și a lăcomiei, scoțând o bucată de slănină de casă, roșie toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Enea Căpută trezindu-se stăpân pe capetele baierelor, iar Pamfil Duran văzându-se cu toată traista dorurilor lui, în brațele sale Însă, Pamfil Duran, de îndată ce a băgat de seamă că are puterea economică la îndemână și-a strecurat mâna în traistă, cu repezeala îndrăcirii și a lăcomiei, scoțând o bucată de slănină de casă, roșie toată de câtă boia de ardei iute avea presărată pe ea și fragedă ca roua, de cât fusese ținută la fum de lemn de prun Ținând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]