1,558 matches
-
a scuipat parcă scârbit de necurăția alimentului, pe urmă iar a gustat și la urmă a început să mănânce încet, încât noi stăteam cu ochii cât cepele, uitându-ne cum mestecau amândoi, plescăind Și Enea Căpută a mai scos din traista lui fără de baiere și a mai dat și la alții, iar mie mi-a întins vreo două turtițe arse, dar încă nu știam de unde le căpătase și de unde le are Iar după ce am gustat din una, am simțit pe limbă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lua dividentele în curs de nouăzeci de ani. Acești oameni vor putea fi membri în adunarea generală, membri în reprezentațiunile acestor adunări, c-un cuvânt vor avea parte la toate: și din coș grăunțe și din făină parte și din traistă merinde, adecă cuiul lui Pepelea în casa românului. Dar numai acestea sânt inconvenientele? Nu mai departe decât acum un au, "Romînul", acuma aprig susțiitor al răscumpărării, scria pe atuncea următoarele: Printr-o construcțiune deplorabilă și printr-o administrațiune prea adesea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
adîncei decadențe a unui partid care de mult nu mai are încrederea țării și ai cărui mașini votatoare sânt pururea gata de-a zice "da" la toate monstruozitățile financiare și juridice pe cari le-ar naște patronii lor ce țin traista cu grăunțe, chiar daca acele monstruosități ar avea de scop aservirea și umilirea patriei lor. Daca partidul conservator n-are mania de a căuta popularitate, de a face făgăduințe goale de scădere de biruri, de a linguși patimele rele, de a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
când poliția îi aduce acasă pe Jean Valjean, ocnașul pe care cu o seară înainte îl pusese la masa lui; vrusese să-l omoare în timpul nopții și în cele din urmă doar îl jefuise și fugise dimineața cu argintăria în traistă. Cum, exclamă acest om drept, dar nu le-a furat, eu i le-am dăruit și încă ceva, iată, a uitat să ia și sfeșnicele, și zicând acestea s-a întors din prag, a revenit cu prețioasele obiecte de rugăciune
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Petrică nu i-a venit ideea, a preferat să insinueze că nu pe Matilda o iubeam eu, ci frumoasa ei casă, cum încercase să-i sugereze și lui taică-său. " De copil a spus că o să-l bage într-o traistă pe băț și o să se ducă și o să-l arunce într-o prăpastie. Întrebați-l! E adevărat că așa mi-ai spus? mi se adresă cu aerul că n-o să am curajul să spun că nu. Îndrăznește să spui că
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Tamara, mi-a fost rușine, dragă, de bărbatul meu... Auziți, un intelectual, un universitar cu înalte studii, să-i spună unei doamne ca un birjar, bărbatu-tău are sau n-are? Colosal!..." "Ce să aibă, zise bunicul, băț? Dacă e traistă, e și băț." Bunica îl înghioldi, Vasile făcu ha, ha, Tasiei îi conveni această interpretare și râse și ea. Tamara rămase cu masca ei care nu ascundea nimic, țeapănă, ca și când nu ea ar fi alimentat indignarea aceasta acumulată de-atîta vreme
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Pleava tiparului, Gelozie, Jubileul și literatura, Obolul și controlul, Școlile noastre literare, Garabeți și botezați, Aprecierea scriitorilor, Glose), E. Lovinescu (Guerila d-lui Iorga, Artistul și moralistul), N. Gane (Premiile Academiei), Virgil Cioflec (la rubrica „Polemica măruntă”, cu Procopseala lui „Traistă-n băț”, Mihalache - mania clasificărilor, O pildă, O rușine, Ai tu bilet de voie?), Al. Cazaban (Proza unui bebe, M. Dragomirescu diplomat, Ciripituri literare, Panu, Iorga și Aurel Geblescu, Marele obscur, Mutul „Sămănătorului”) ș.a. Chendi deschide o rubrică permanentă, „Preludii
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
cum se jucau În poiană, noaptea, pe lună, el le face următoarea urare: Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși! După răspunsul primit: -Să-ți crească și țâie banii În pungă și mălaiu-n traistă, averea omului sporește. Lumea, invidioasă, vrea să știe de unde are moșul avere. Crește un nepot, interzicându-i să primească pe cineva În casă. Îi face copilului act pe casă la primărie, promițându-i că-l va face om. Moșul avea
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
orarul trecerii lor pe lângă hambar. În prima zi de trecere a hotarului, au adus capra și țapul în hambar, au scos câteva scânduri din chiroane, au proptit sârmele ghimpate cu câteva trestii de stuf, iar Ionică, călare pe țap, cu traista pe gât și undița în mână aștepta ca fratele Anton să înlăture scândurile din peretele hambarului. Țapul, văzând pajiștea cu iarbă deasă, necălcată de om ani de zile, o zbughea înainte peste fâșia de control, iar capra - după el. Acolo
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
iarbă deasă, necălcată de om ani de zile, o zbughea înainte peste fâșia de control, iar capra - după el. Acolo, după ce lega capra de salcie, Ionică se apuca de undit - misiune lăsată de părinți fratelui său. În câteva ore umplea traista cu pește ales. În prima zi, țapul refuză să se întoarcă în hambar, în perioada dintre trecerea santinelelor. Îngrijorat, lui Ionică îi veni o idee salvatoare - o adevărată invenție. Îi strigă fratelui care îl aștepta în hambar să aducă iezii
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
tata, când aceștia se întorceau din câmp: „Vezi ce băieți harnici și cuminți avem? Și caprele sătule, și pește, și hărmanul măturat, și lemne pregătite pentru cotlon...”. Într-o bună zi, la întoarcere de peste hotar, lui Ionică îi căzu din traistă o știucă chiar pe fâșia de control. Capra, văzându-și iezii, dar și țapul sătul, nu mai doreau să se întoarcă la iarbă. Au încercat să momească motanul, că poate măcar el va înșfăca știuca. Dar în zadar - motanul era
Creativitatea academicianului Ion Bostan, dar divin sau rezultatul unei munci asidue by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83665_a_84990]
-
Pe suprafețele degradate prin pășunat intens, apar frecvent grupări de obsigă (Bromus tectorum), peliniță (Artemisia austriaca), laptele câinelui (Euphorbia stepposa) și multe alte plante ruderale (nefurajere) urzica (Urtica urens), urzica moartă (Urtica dioica), sărăcica (Salsoa ruthenica), laptele câinelui (Euforbia cyparissis), traista ciobanului Capsella bursapastoris), nalba (Nalva pusilla), scaiul (Eryngium campestre), brusturul (Arctium lappa), spinul (Carduus acanthoides), pălămida (Cirsium arvense),etc. 2.VEGETAȚIA INTRAZONALĂ. 2.1. Vegetația luncii Bahluiului; în amonte de Cotnari prezintă specii mezofile și hidrofile, dezvoltate pe soluri aluviale
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
profitul trebuie obținut cu orice preț. La fel ca și în romanul Ion, Zola utilizează tehnica circularității structurii textului, plasând în incipit descrierea personajului Jean Macquart, aflat la ferma Borderie a primarului Hourdequin în timpul semănatului: În dimineața aceea, cu o traistă albastră legată peste pântec, ținându-i gura deschisă cu mâna stângă, Jean scotea din ea cu dreapta, la fiecare trei pași, câte un pumn de grâu pe care îl azvârlea cu o mișcare rotită. Încălțările grosolane i se afundau în
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
cum se jucau în poiană, "noaptea, pe lună", el le face următoarea urare: "Să vă crească, fete mari, hora cu trâmbițași, și cu lăutari, și cu feți frumoși!" După răspunsul primit (" -Să-ți crească și țâie banii în pungă și mălaiu-n traistă", averea omului sporește. Lumea, invidioasă, vrea să știe de unde are moșul avere. Crește un nepot, interzicându-i să primească pe cineva în casă. Îi face copilului act pe casă la primărie, promițându-i "că-l va face om". Moșul avea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
portofel, spunându-i: "Să nu-l dea din casă, că tu-ți faci casă. Să-l iei cu tine, să-l lași în buzunar. Acesta e norocu mieu, să știi tată, că cu acesta trăiești pe fața pământului! Și de traista - aia care mergeam eu cu ea, ai grijă de ea, că aia îmi făcea sporu' la mălai! Eu îți spun țâie, da' tu să nu le spui lor". Astfel, copilul s-a îmbogățit. Întâlnirea cu Sfintele și urarea pe care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o avere mare. Însă, soarta-i jucăușă: Te mai prinde, te mai lasă. Deși are o mătușă Iubitoare și bogată, S-a trezit, dar dintr-o dată, Cu corupția în casă. Unii spun c-ar fi momentul Ca să-și ia în traistă blidul Și să lase Parlamentul, Pe mătușa și partidul.
La Adrian N?stase by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84155_a_85480]
-
a fostă pionier și, ca orice pionier mândru de cravata lui, se pricepe la o mulțime de lucruri. Până și la reinventarea poveștilor. De exemplu, l-a... tehnologizat pe șugubățul Păcală într-o scenetă jucată de colegi, la școală. „În traista de ciobănaș a acestuia, unde-și ținea fluierul, se afla ascuns, printre ceapă și mămăligă uscată - merindea dată de stăpân -, un mic aparat de radio-recepție. Prin el, Păcală înregistra tot ce punea la cale proprietarul oilor, când vorbea cu nevasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
cenușii sau brune. Fructele nou apărute sunt mici, deformate și nu pot fi comercializate. Transmitere-răspândire. Virusul prezintă un cerc larg de gazde, specii de plante anuale și perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumerăm: rocoina, traista ciobanului, trei frați pătați, scânteuță, râjină, urzica moartă etc. În cursul perioadei de vegetație, transportul virusului este asigurat de mai multe specii de afide. Prevenire și combatere. În vederea prevenirii infecțiilor la răsad, acesta va fi obținut în compartimente separate fără
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
cu pH = 5,6-6,8. Răspândirea bacteriilor de la plantă la plantă, se realizează prin apa de irigații, precipitații și prin limaxi. Din cercul de plante gazdă fac parte cruciferele cultivate, conopida, varza creață, gulia, ridichea, muștarul dar și buruienile ca: traista ciobanului (Capsella) și păduchernița (Lepidium). Prevenire și combatere. Întrucât transmiterea cea mai frecventă are loc prin semințele infestate, se recomandă tratarea lor cu apă caldă, 20-30 minute în apă la 50șC, însă aceasta poate scăderea germinația. Cu 2-3 zile înainte de
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
la pământ, atacul putând fi confundat cu cel produs de Pythium. Transmitere-răspândire. Ciuperca rezistă în sol prin sporii de rezistență (akinetosporangi), din care iese prima generație de spori. Aceștia pătrund în rădăcinile a numeroase specii de plante din grupa verzei, traista ciobanului, păiuș, ovăz, odos, in, cartof, zârnă etc. Frecvent atacul este semnalat pe varză, gulie, conopidă, tomate și tutun. Prevenire și combatere. Pământul folosit în răsadniță și sere înmulțitor se va dezinfecta termic sau chimic. La semănat și la repicare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunze apar pete de decolorare, liniare sau inelare fără ca florile să fie afectate. Transmitere răspândire.Virusul infectează un număr însemnat de plante gazdă din flora cultivată și spontană. În natură virusul este transmis de insecte și rezistă în buruieni ca, traista ciobanului și ochiul șarpelui. De la plantă la plantă virusul poate fi transmis și prin nematozi. Prevenire și combatere. Plantele ornamentale vor fi semănate sau plantate numai în sol necontaminat sau dezinfectat cu nematocide, iar în câmp, la observarea simptomelor, plantele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se Încălzește ușor, se strecoară și se bea câte o Înghițitură de 6 ori pe zi (Înainte și după fiecare masă principală). În amestecurile de plante, În afara speciilor recomandate mai sus, pot fi utilizate arnica, gențiana, nalba mare, pelin, pufuliță, traista ciobanului. Bune rezultate dau tincturile: - Tinctura din lichen de piatră (25g herba la 100 ml alcool 700, se macerează 10 zile și se iau câte 20-25 picături Înainte de mese). -Tinctura de păpădie (20 g herba uscată la 100 ml alcool
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
căni de ceai cald pe zi. Gastritele cu hemoragii interne care elimină sânge de culoare Închisă datorită reacției cu acidul clorhidric din sucul gastric, se tratează cu decoct dintr-un amestec cu scoarță de stejar, herba de urzică vie și traista ciobanului, rădăcini de troscot și flori de mușețel. Gastritele foarte dureroase se ameliorează cu ceaiuri calmante care conțin herba de mătăciune, pelin și coada racului, flori de siminoc, tei, mușețel și coada șoricelului, rădăcini de tătăneasă, valeriană, obligeană și gențiană
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
oprire a hemoragiilor datorită conținutului ridicat În vitamina K. La persoane cu mare sensibilitate la sângerări, se recomandă o cură cu ceaiuri de urzică, completate cu supe din urzică, morcov și ceapă care au efecte fortifiante. -Infuzie din herba de traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris) din care se beau 1-2 căni pe zi, având proprietăți hemostatice, cu efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricție și În reducerea tensiunii arteriale. Acțiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme. În timpul primului război mondial, În lipsa
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
se beau 1-2 căni pe zi, având proprietăți hemostatice, cu efecte asupra coagulării sângelui, vasoconstricție și În reducerea tensiunii arteriale. Acțiunea coagulantă a acestei plante era cunoscută de multă vreme. În timpul primului război mondial, În lipsa medicamentelor, soldații foloseau infuzia de traista ciobanului pentru spălarea rănilor sângerânde. -Infuzie din scoarță de salcie (Salix alba) din care se beau 1-2 căni pe zi (cu excepția persoanelor care sunt alergice la aspirină). -Infuzie de rădăcini uscate de troscot (Polygonum aviculare) din care se beau 2-3
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]