10,007 matches
-
cadrul ușilor spre coloanele de beton. Tot atunci, cel în maiou se întoarse pe partea cealaltă și începu să sforăie. Vagonul părea mai mic și mai cenușiu pe măsură ce se îndepărta de stație. Delia consideră că e normal ca tânărul cu trandafiri să se așeze lângă ea și fiecare să înceapă să se gândească la celălalt, în timp ce își aplecau capul spre florile pe care le țineau în poală. Nu-și puteau vedea decât mâinile și asta părea de ajuns. Mâinile lui erau
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
la fel de palidă ca fata cu fustă scurtă, am uitat să-mi prind și părul, oare o să mă placă și la lumina zilei? Probabil că o să mergem o bucată de drum împreună, după care o să ne despărțim fără numere de telefon, trandafirii lui nu pot să fie decât pentru altcineva. Delia apucă să facă un pas în stație - și trandafirii după ea, atingându-i ușor coapsele. Mângâierea îi înfioră pielea și simți o căldură în obraji. Prin geam mai văzu cum tânăra
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
și la lumina zilei? Probabil că o să mergem o bucată de drum împreună, după care o să ne despărțim fără numere de telefon, trandafirii lui nu pot să fie decât pentru altcineva. Delia apucă să facă un pas în stație - și trandafirii după ea, atingându-i ușor coapsele. Mângâierea îi înfioră pielea și simți o căldură în obraji. Prin geam mai văzu cum tânăra palidă se ridică, își trase fusta și se oglindi în ușa de sticlă. Numai cel care dormea se
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
zâmbeau, purtându-și mâinile una în alta, ca și cum ar fi fost împreună. Nu-și spuseră nimic nici când se despărțiră la colț de bulevard. Amândoi erau preocupați să nu greșească, așa că fiecare plecă cu iubirea lui mai departe. El, cu trandafirii roșii, strânși în hârtie creponată, ea, cu garoafele învelite în celofan, sugrumate de degetul opozabil. DE-A LUNGUL RÂULUI De pe pod râul părea de asfalt. Apa gri, fără vârtejuri, în soare se schimbase într-o peliculă plată și netedă ce
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
nu vei fi singură... - Țin să fie lângă mine și Olga, simt această nevoie. - Dacă ții tu! îți respect dorința, dar îți repet: fii atentă! Florile care ne apar ca fiind cele mai frumoase au și spini! - Te referi la trandafiri, florile mele preferate, desigur! Dar eu rămân la convingerea că fiind Olga lângă mine în acele momente de mare încercare a vieții, mă voi simți mai liniștită, mai caldă... - Ina, Ina, mai ai câteva luni până atunci, n ar trebui
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
că în curând ne aduce băiețelul la geam... Poți să mai rămâi? - Cum să nu, dar alerg până la colțul străzii să iau un buchet de flori! - Bine, mamă, te aștept... Peste zece minute, Alex reapăru cu un buchet enorm de trandafiri albi, superbi, pe care mai stăruiau picături de apă proaspătă întocmai unor perle. Olga făcu mai multe drumuri, vădit surescitată, de la saloane la oficiu, de la oficiu la camera copiilor... Voia probabil să-și liniștească nervii care năvăleau neînfrânați, asemenea unei
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
o doză de tonicitate, soldându-se cu un zâmbet îmbrățișat cu căldură și dragoste, împărtășită deopotrivă de către cei doi. Alex alergă spre patul soției sale, o cuprinse grijuliu de mijloc, o sărută pe obrajii livizi și-i oferi buchetul de trandafiri. - Ce frumoși sunt, Alex! Cred că ai dat o grămadă de bani pe ei! - Și nu merită!? Sunt tată, spuse el mândru. Veni și mama lângă fiica ei și cu lacrimi în ochi, reuși să îngaime câteva cuvinte, deși i
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
Uneori Olga era tentată să privească și dincolo, ca peste un gard, gândindu-se la climatul existent sub acoperișul acestei case doar cu un an înainte. Ca într-un vis frumos, își amintea cum în curtea ei erau pomi înfloriți, trandafiri, regina nopții și multe alte flori preferate. Acum curtea era năpădită de buruieni, ceea ce o făcea să se întrebe retoric: Unde o fi gospodarul? De ce o părăsise? Olgăi i se părea atât de departe familia fondată pe dragoste și bună
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
se prăvăli ca un buștean. Săndel îl lăsă în plata domnului și potrivindu-și arcușul pe vioară, începu a cânta. Nelo, tu, gagica mea lacrimă de foc și stea, gura ta a de muiere arșiță-i de foc și miere, trandafir șukară floare, mă topește-mi dă răcoare; ieși în poartă fata neichii să-ți sărut poala scurteichii... Neloooo, Nelooooo, fa!” Alex îl aplaudă: - Bravo Săndele, bravo, mai zii! - Așa pe uscat, șefu’!? - Uite, ține de la mine un pol, să ai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
a văzut, a și fost, trup și suflet, lângă el. Cum, tu, din nou aici? Dar ce credeai, că numai tu trăiești, prin istorie, dragostea adevărată? N-a prea știut ce să răspundă. A tăcut, roșu la obraz, ca un trandafir proaspăt înflorit. Acum știe. De când țupăie, prin preajma sa, o droaie de fetițe si băieței ca niște păpuși umplute cu viață autentică. Iar noii membri ai grupei, ascultă, fascinați, zicerea lui: uite-așa se joacă fata! Uite-așa! Slavă ție, măreață
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
etc., iar motivele sunt tratate într-un registru stilistic adecvat, echilibrat. Personajele, în afară de el însuși, sunt bărbați și femei din copilărie, de care-și amintește că i-a văzut pe străzile Teheranului sau la periferiile acestuia și la Șiraz, „orașul trandafirilor roșii, al privighetorii și al vinului“. La un alt nivel de lectură, unele dintre aceste opere sunt și veritabile studii de moravuri, interpretări superioare ale modului de a fi al iranienilor, viziuni arhetipale ale unui popor care trăiește simultan în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
turbane pe cap. Muzică plină de o semnificație profundă, în care se regăseau toate secretele magiei, superstițiilor, viciilor și suferințelor popoarelor Indiei. Pe parcursul mișcărilor sale armonioase și al chemărilor senzuale, al gesturilor hieratice, baiadera se desfăcea ca o petală de trandafir. Fremăta pe toata lungimea umerilor și brațelor, se înclina, se ridica din nou. Ce impresie puteau să-i facă tatălui meu toate mișcările sale, care comportau sensuri nepătrunse și vorbeau un limbaj mut? Mai ales dacă adăugăm caracterului voluptuos al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nostru și nici nu făcuse, precum alții ca el, ani de detenție (informație totuși nesigură; de fapt anii lui de detenție, fuseseră concretizați, zice-se, în pedepsirea cu domiciliul forțat undeva prin Bărăgan), amintea, prin alura mobilei de nuc, de trandafir și de cireș, de faimoasele saloane vieneze despre care se trezea mătușa Karin povestind cu nostalgie. Camerele înalte, spațioase, cu ferestre înalte și largi, greu de încălzit iarna și răcoroase vara, parchetate și lustruite la patru ace, puteau fi încă
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
meciuri de fotbal imaginare. 6. Acel aparat de radio, deși după atâția mari de ani nu mai funcționa, nu părăsise locul de pe noptiera unde stătuse o viață, servind ca mobilă sau ca suvenir, așa cum erau înseși noptierele din lemn de trandafir de la mobila din camera aceea, cu un dulap imens cu oglindă de perete, primită în dar de nuntă de la o altă verișoară de-a lui Karintante, din Viena, una Hilda care tot așa se mutase și ea definitiv în Ardeal
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și o consumă zilnic, în porții egale, gîndindu-se că, oricum, e mai bine să fii un paria, să te naști direct pe pămînt, să mănînci de prin gunoaie, să furi, să cerșești, să-ți înflorească în plămîni tuberculoza ca un trandafir, decît să te schimbi peste noapte în cine știe ce locuitor al speranței". Plăcințica hoinară, care nu-l mai recunoaște, a fost și ea o iluzie, a ajuns jurnalistă și "apostol" al Uniunii Europene, pierzând însă lumina și privirea îngerească. Cu toate
"Poezia" ghetoului by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/9202_a_10527]
-
ajunsese pe această stradă și nu știa În ce direcție să meargă mai departe. Ar fi trebuit să dea un telefon, dar nu se zărea prin apropiere nici o cabină telefonică. Coti la Întîmplare pe strada Viorelelor; se Întoarse apoi pe Trandafirilor; În sfîrșit, ajunse În fața unui dispensar medical de cartier, pe ușa căruia ieși o bătrînă care se opri și-i puse o Întrebare neașteptată: — CÎt aveți ora, dacă nu vă supărați? ZÎmbind Înduioșată, Christina vru să-și privească ceasul, dar
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
cu dumneavoastră, pe undeva vă filează o lampă. Chiar crezi că dacă lucrurile ar fi stat așa m-aș mai fi aflat la ora asta aici? îți închipui că ar mai fi fost posibile primele scurtmetraje, Primăvara obișnuită și Memoria trandafirului? Sper că nu aștepți altfel de argumente, spune Regizorul. Asta a fost demult, nu se lasă convins Santinelă, acum totul s-a schimbat. Așa reiese din toate cărțile, nimic nu mai e cum a fost, adaugă, gîndindu-se la Gestapo, Vulpile
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Antoniu și Kawabata Unu Crăciun fericit! Brr., ce frig s-a lăsat. -Crăciun fericit, Antoniu. Ce se aude? -A căzut o stea pe acoperișul șandramalei lui Ben -Ce boschetar râios! O să-i prepar un borș din spini de trandafiri acrit cu lămâie. O adevărată trufanda! Ascultă Kawabata, hoinar neghiob, azi e Crăciunul. S-a născut Domnul nostru Iisus Christos. Să nu-l sperii cu fața ta de boschetar cu dinți ruginiți și ochi de vrăjitoare. E prea târziu ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de mândrie stranie, Îl face pentru prima oară după atâția ani, să simtă o certă de emoție. Cinci ,, Mă numesc A. A. și m-am născut acum 54 de ani În orașul cel mai frumos de pe acest pământ: Grota cu Trandafiri, situat la poalele unor dealuri mirifice pe care copil fiind, le-am urcat și le-am coborât de sute de ori, jucându-mă ,,de-a imaginația,, cu cei de-o vârstă cu mine. Până la doisprezece ani am fost un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
uriași Îndreptați către cer. La aproximativ 40 de kilometri distanță, În partea opusă, trecând peste aceste dealuri cu forme feminine, și peste două sate mult prea patrirhale pentru timpul În care trăim, se ajungea În orașul meu drag: Grota cu Trandafiri, nume pe care foarte puțini și-l pot explica, mai ales că nu există În el nici o grotă, iar trandafirii nu sunt flori specifice zonei; Înfloresc și ei atâți câți sunt, prin curțile oamenilor, și În câteva locuri verzi, din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
și peste două sate mult prea patrirhale pentru timpul În care trăim, se ajungea În orașul meu drag: Grota cu Trandafiri, nume pe care foarte puțini și-l pot explica, mai ales că nu există În el nici o grotă, iar trandafirii nu sunt flori specifice zonei; Înfloresc și ei atâți câți sunt, prin curțile oamenilor, și În câteva locuri verzi, din unicul parc aflat lângă Liceul Economic. Bunica mă avea numai pe mine și eu o aveam numai pe ea. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
Îi punea ,,la ciorap,, cum Îi plăcea să spună, pentru ,,zile negre,,. La un moment dat banii nu au mai venit. Într-o dimineață bunica s-a urcat În autobuzul hodorogit care lega câteva sate și comune, de Grota cu Trandafiri. Se Îmbrăcase ca de sărbătoare, avea părul strâns la spate Într-un fileu croșetat, așa cum poartă balerinele, iar la reverul unui pardesiu de culoarea frunzei de nuc pe care-l Îmbrăcase ultima dată anul trecut, de Rusalii, Își prinsese o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
părul strâns la spate Într-un fileu croșetat, așa cum poartă balerinele, iar la reverul unui pardesiu de culoarea frunzei de nuc pe care-l Îmbrăcase ultima dată anul trecut, de Rusalii, Își prinsese o broșă de argint În formă de trandafir.. A plecat ca să afle de ce n-au mai venit banii de pensie alimentară, de atâta timp. A lăsat În urmă un miros puternic de măr copt și scorțișoară. Când soarele aluneca pe cer ca un bolovan Însângerat Împins de curentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
o consumă zilnic În porții egale, gândindu-se că, oricum e mai bine să fii un paria, să te naști direct pe pământ, să mănânci de prin gunoaie, să furi, să cerșești, să-ți Înflorească În plămâni tuberculoza ca un trandafir, decât să te schimbi peste noapte În cine știe ce locuitor al speranței. Antoniu și Plăcințica, sunt de ceva timp, nedespărțiți. S-au cunoscut la gura metroului, pe o arșiță cumplită, În iulie, când pământul fierbea și orașul părea o suspendat În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
apărat, am apăsat pe trăgaciul armei, am băut, am spart vitrine, am reparat bideuri, biciclete, motociclete, am pus răsaduri, am strivit gândaci... Am omorât-o de cel puțin o sută de ori de disperare, după ce-i Întindeam un buchet de trandafiri sălbatici și o invitam la o cină romantică, trupul ei era găsit fără viață În zori, de măturătorii din zonă. O mică gaură cu sânge Închegat, În tâmpla dreaptă...ăsta era scenariul meu. Trei iunie Am visat un ozene care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]