22,945 matches
-
cu necesitatea de a ridica procentul de activitate feminină pentru ameliorarea echilibrului pensiilor? Cine va plăti pensia femeilor (bărbaților) casnice/casnici într-o societate în care cuplurile se fac și se desfac și unde numărul familiilor monoparentale crește? Noțiunea de "tranziție de activitate a femeilor" (Majnoni d'Intignano, 2002) este interesantă în acest caz pentru că arată că ne este permis să sperăm orice în materie de fertilitate, când această tranziție este însoțită de măsuri. Viața familială și profesională a femeilor s-
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și se desfac și unde numărul familiilor monoparentale crește? Noțiunea de "tranziție de activitate a femeilor" (Majnoni d'Intignano, 2002) este interesantă în acest caz pentru că arată că ne este permis să sperăm orice în materie de fertilitate, când această tranziție este însoțită de măsuri. Viața familială și profesională a femeilor s-a organizat în trei etape. Într-o primă etapă, tradițională, rata fertilității era puternică, iar rata ocupării în afara familiei era slabă. În etapa a doua, (tranziție), rata ocupării crește
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
fertilitate, când această tranziție este însoțită de măsuri. Viața familială și profesională a femeilor s-a organizat în trei etape. Într-o primă etapă, tradițională, rata fertilității era puternică, iar rata ocupării în afara familiei era slabă. În etapa a doua, (tranziție), rata ocupării crește și rata fertilității scade (anii 1970) în țările Europei de Nord și din Centru; anii 1990 în țările din sudul Europei). Într-o a treia etapă zisă "modernă", rata ocupării se stabilizează la un nivel ridicat, iar
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
tinerilor (Pierrard et alii., 2003). Recursul la programele de pensionare în avans sau de pensionare anticipată are în principal două motivații: să elibereze locurile de muncă pentru tineri și să permită schimbarea economică structurală. Ieșirea la pensie trebuia să permită tranziția de la o economie industrială către o economie de servicii. Lucrătorii în vârstă puțin calificați pentru sectorul serviciilor (economia cunoașterii) sunt înlocuiți de tineri mai bine formați și/sau mai flexibili. Aceste programe sunt oarecum un substitut al formării continue (Jousten
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
încă favorabilă pe ansamblul acestui secol. Nu este mai puțin drept că Franța este, din punct de vedere economic și politic, integrată Uniunii Europene și că, pe planul exercitării puterii, o populație îmbătrânită este un factor negativ. Decalajul în calendarele tranzițiilor demografice face din Europa una din regiunile lumii a cărei populație este în scădere în proporția populației mondiale, și care se află de asemenea pe marginea declinului în valoare absolută. În termeni geopolitici, chiar dacă factorul militar nu mai este un
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pentru tineri, 114-116 Loc de muncă pentru seniori, 109-113 Loc de muncă pentru femei, 117-120 Loc de muncă, 32, 37, 53, 94, 96, 99-109, 119, 142, 145, 152, 174, 178, 185 Longevitate umană, 38, 51, 220, 233 M Matrice de tranziție, 104-105 Migrații, 28, 193 Mișcare demografică, 10-13 Mișcare naturală, 10-12 Morbiditate, 231-233, 238-239 Mortalitate infantilă, 25-27, 46, 48, 76, 78 236 Mortalitate juvenilă, 25-27, 46, 48 Mortalitate, 14-15, 24, 77, 219, 236 Moștenire, 243-267 N Natalism, 186 Natalitate, 8, 14
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
72, 75-76, 81-84, 93, 96, 100, 105-106, 108-111, 113-116, 129, 138, 147, 172, 174, 179, 193, 195, 201-202, 212, 216, 221-222, 244, 246-247, 256-261, 266, 282 Transferuri între generații, 130, 263-264 Transferuri private, 260, 282 Transferuri publice, 260-261, 263-264, 282 Tranziție de activitate a femeilor, 196 Tranziție demografică, 14, 18, 22, 24, 85, 122, 124, 274 "Treizeci de ani glorioși", 28-29, 95-96, 206, 251-252 V Vârstă biologică, 219-221 Vârstă cronologică218-221 Vârstă evolutivă, 224 Vârstă medie, 17, 45, 47, 192, 216, 224
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
105-106, 108-111, 113-116, 129, 138, 147, 172, 174, 179, 193, 195, 201-202, 212, 216, 221-222, 244, 246-247, 256-261, 266, 282 Transferuri între generații, 130, 263-264 Transferuri private, 260, 282 Transferuri publice, 260-261, 263-264, 282 Tranziție de activitate a femeilor, 196 Tranziție demografică, 14, 18, 22, 24, 85, 122, 124, 274 "Treizeci de ani glorioși", 28-29, 95-96, 206, 251-252 V Vârstă biologică, 219-221 Vârstă cronologică218-221 Vârstă evolutivă, 224 Vârstă medie, 17, 45, 47, 192, 216, 224, 234, 237, 239 Vârstă socială, 221
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON 30 În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
pomenise ceva despre un plan de reînființare a obștei, în condițiile economiei etatiste. Da, fără discuție, tovarăși, subliniase cu importanță șeful, un tip cu nas roșu și care vorbea cu un puternic accent rusesc, asta ar fi o formă de tranziție către agricultura de tip colhoznic, konecino!... Tavarișcea pensionar o să ne întocmească un registru pe vechile partizi, ca să știm, care va să zică, pe cine putem să ne bazăm!... Care va să zică... Dumnealui e colaboratorul nostru și-o să ne ajute să-i convingem pe căpoșii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
organizate la curte pe parcursul unui an, culminând cu cele ale Anului Nou, pentru ca, în chiar debutul capitolului următor, să fim anunțați că personajul eponim al cărții nu mai este, fără a se recurge în acest sens la vreo stratagemă de tranziție epică: "Strălucitorul Genji murise și nu mai exista nimeni care să-i fie pe potrivă". Fraza concentrează atâta emoție sublimată, încât orice comentariu din partea mea ar deveni inutil. Genialul Filimon însă nu se mulțumește să relateze cu lux de amănunte
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
Noi și postcomunismul, Sorin Bocancea Ok. Pentru America!, Gheorghe Stan Omul cu trei aștri, Yvan Le Page Privilegiați și năpăstuiți, Arșavir Acterian Reîntoarcerea fiului la sînul mamei rătăcite, Dumitru Țepeneag Sărbătoarea nebunilor, Istvan Ráth-Végh Simptome, Virgil Nemoianu Societatea românească în tranziție. Contribuții la o sociologie a capitalismului actual, Ion I. Ionescu Trei rîuri și-un ocean de poezie, Valeriu Stancu Treptele nedesăvîrșirii, Pavel Chihaia Zece eseuri, Mihai Pricop În pregătire: O țară minunată, Ion Țon 1 Psiholog german naturalizat în Statele Unite
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
3 Designul cercetării /144 4.4 Profilul părinților adoptatori /146 4.5 Profilul copiilor adoptați în România /151 4.6 Motivația adopției /155 4.7 Copii preferați pentru adopție /161 4.8 Adopția copiilor cu nevoi speciale /164 Capitolul 5. Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptatoare /167 5.1 Abordări teoretice /168 5.1.1 Definirea conceptelor /170 5.1.2 Ipotezele cercetării /172 5.2 Designul cercetării /174 5.2.1 Metode și instrumente /174 5.2.2 Eșantionarea
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptatoare, doar că, ceea ce părea normal, natural și anume reproducerea, se dovedește în cazul lor irealizabilă. Prin urmare prima încercare pentru familia adoptivă este confruntarea cu infertilitatea. Începând de aici urmează altele: decizia de a adopta, procesul de adopție și tranziția spre parentalitatea adoptivă, discutarea despre adopție cu copilului, susținerea curiozității copilului cu privire la familia biologică și formare unei imagini pozitive legate de propriile sale origini, susținerea copilului pentru a face față pierderilor legate de adopție, sprijin pentru dezvoltarea unei imagini de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
în perioada ianuarie 2005 iunie 2008 în cele șase județe, nu am avut la dispoziție nicio metodă de control pentru a ne asigura că ne-au fost date spre analiză toate dosarele de adopție înregistrate în acea perioadă. Capitolul 5 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 5.1 Abordări teoretice 5.1.1 Definirea conceptelor 5.1.2 Ipotezele cercetării 5.2 Designul cercetării 5.2.1 Metode și instrumente 5.2.2 Eșantionarea și procesul de colectare a datelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
s-a întâmplat în perioada comunistă, în special ca rezultat al celebrului Decret nr. 770 din 1 octombrie 1966, care interzicea, cu mici excepții, întreruperea sarcinilor. Mai mult, nu putem să nu constatăm scădere dramatică a fertilității în perioada de tranziție și restructurarea modelului de fertilitate. Cu toate acestea însă, din punct de vedere cultural și psihologic, a dori și a avea cel puțin un copil, rămâne un comportament considerat normal și natural de majoritatea românilor, care reflectă maturitatea și competențele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ReFeR.nhs.uk/ViewRecord.asp?ID=55. Salzer, Linda P., "Adoption after Infertility", în Linda H. Burns și Sharon N. Covington, eds., Infertility Counseling: A Comprehensive Handbook for Clinicians, Informa Healthcare, London, 2000, pp. 387-411. Sandu, Dumitru Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999. Sar, Bibhuti K., "Preparation for adoptive parenthood with a special-needs child: Role of agency preparation tasks", în Adoption Quarterly, 2000, vol. 3, nr. 4, pp. 63-80. Schooler, Jane, "Search and reunion issues", în Victor Groza și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
and child health and family planning. Division of family health. Geneva, 1991, citat în 15 octombrie 2008, disponibil pe internet la adresa http://whqlibdoc.who.int/hq/1991/WHO MCH 91.9.pdf. În seria SOCIOLOGIE au mai apărut (selectiv) • Asistența socială în tranziție, Alain Vilbrod, Ion I. Ionescu • Călătorie în marea burghezie, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Victor și Gloria D. Aguilar, 1993, op. cit.; et seq. Judith K. McKenzie, 1993, op. cit. 286 Traian Rotariu, Curs de metode și tehnici de cercetare sociologică, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Cluj-Napoca, 1991, p. 131. 287 vezi Dumitru Sandu, Spațiul social al tranziției, Editura Polirom, Iași, 1999. 288 date statistice referitoare la vârsta taților biologici în momentul nașterii propriilor copii nu au fost identificate 289 aceste medii au fost calculate ca medii aritmetice ale valorilor pentru anii 2005-2008, publicate de Institutului Național de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ÎN ROMÂNIA Factori de succes în adopția copiilor 106 105 ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Factori de succes în adopția copiilor 138 137 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Părinți adoptatori și copii adoptați 212 213 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 308 307 Stres, strategii de coping și adaptare Opinii, atitudini și comportamente față de adopție Anexe Bibliografie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
COPIILOR ÎN ROMÂNIA Factori de succes în adopția copiilor 138 137 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Părinți adoptatori și copii adoptați 212 213 Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive ADOPȚIA COPIILOR ÎN ROMÂNIA Tranziția spre parentalitate și adaptarea familiei adoptive 308 307 Stres, strategii de coping și adaptare Opinii, atitudini și comportamente față de adopție Anexe Bibliografie
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
unui liberalism neîmblânzit de acceptarea unei astfel de egalități. Aceste legi se grevează la noi pe o vastă redistribuire a sărăciei într-un stat asistențial, un stat în care competitorii pentru asistare sunt foarte mulți și adesea din categorii aberante. Tranziția noastră a fost preponderent o competiție pentru statutul de „victimă privilegiată”, iar în această competiție femeile au fost perdante (vezi Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003). Cristina Ștefan scrie, în 2005, cu argumentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
De ce nu ar fi suficientă doar o perspectivă sociologică? Perspectiva sociologică este necesară, dar nu și suficientă. Este necesară în descrierea situației de fapt (am avut în atenție dimensiuni ale politicilor publice față de familie în comunism, apoi în perioada de tranziție), dar nu este și suficientă pentru configurarea unui demers de natură politică. Luarea la cunoștință a unei realități nu presupune implicit și valorizarea ei în plan social, stabilirea unor decizii favorabile. Pentru aceasta, este necesară adăugarea dimensiunii politice. Astfel, posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sensul funcționalității familiei pentru societatea socialistă în ansamblu. Familia era, în primul rând, cadrul în care devenea posibilă realizarea politicii pronataliste 12. Statul intervenea privind căsătoria și divorțul, locuințele, numărul copiilor, educația acestora, petrecerea timpului liber 13. În perioada de tranziție, familia este instituția ce resimte și susține din greu costurile sociale ale transformărilor economico-statale. Dihotomic privită, familia este considerată ca un mediu de stabilitate față de fluctuațiile din sfera publică. În abordarea concordantă între public și privat, familia este asemenea unei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
protecția ei socială intră coerent pe agenda publică abia în anul 2003. O întrebare legitimă ar fi aceea în legătură cu temeiul care a fundamentat, la acest moment, orientarea interesului spre problemele familiei monoparentale. Au devenit femeile părinți singuri, în perioada de tranziție, vizibile social altfel decât restul categoriilor defavorizate: săraci și dependenți? Este cumva rezultatul unui proces de emancipare a femeilor mame? În Expunerea de motive pentru legea privind familia monoparentală, se menționează că protecția specială a familiilor monoparentale a fost prevăzută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]