4,948 matches
-
Gh. Asachi în munca de organizare a învățământului în Moldova. A fost și unul dintre redactorii publicației „Albina românească”. Transpunea texte românești în franceză (când ziarul apărea în ambele limbi), tălmăcea noutăți din gazetele străine, redacta articole, făcea corecturi. Pentru trebuințele școlii a prelucrat un tratat de geografie, Elementele gheografiei (1831), și a tradus o lucrare de teologie. În manuscris i-au rămas câteva manuale școlare, o aritmetică, o gramatică latino-română. În 1835 căpătase rangul de paharnic. F.-B. a scris
FABIAN-BOB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286926_a_288255]
-
în loc să se grăbească spre Pământul Făgăduinței (33). Trebuie să aspirăm să fim fără griji (amerimnos) este idealul formulat deja în tratatul precedent), așa cum ne-a îndemnat Pavel (I Cor. 7, 32); în acest scop, trupul trebuie să primească cele de trebuință pentru ca sufletul să fie liber să se îndrepte spre Dumnezeu (36-37). Viața trebuie să fie dedicată imitării lui Dumnezeu, care este bun și milostiv, prin rugăciuni continue și meditație. Scrierea se încheie cu îndemnul de a-l imita pe Cristos
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
G. a fondat Societatea Auxiliară a Misiunilor (1924), care „nu era nici ordin, nici congregație, nici confrerie propriu-zisă, ci un fel de convergență armonioasă a bunelor voințe, căutând să se adapteze, prin suplețea formelor și atribuțiilor, tuturor situațiilor și tuturor trebuințelor” (Silviu Leca). În vara lui 1926 a inaugurat centrul monahal de la Auberive, de unde pleca adesea la Paris, fiind implicat în pastorația imigranților, iar la Villejuif, un cartier al săracilor din marele oraș, acordând asistență spirituală locuitorilor. De la Paris se întorcea
GHIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287262_a_288591]
-
ei trebuie să le atribuie un scor (de la 0 la 100, sau de la -5 la +5) în funcție de prețuirea acordată. Cuvintele și expresiile date spre apreciere exprimă cât mai multe și mai variate categorii de valențe, reflectând mai amplu evantaiul de trebuințe, tendințe, dimensiuni sau orientări ale personalității. O pondere mare o au în listă itemii aparent neutri din punctul de vedere al trăsăturilor caracterial-morale (itemi ca „portocale”, „câine”, „întuneric” etc.), la care răspunsurile date pot fi însă fructificate de către specialist în
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
morale, estetice, sociale, politice etc., enunțate apodictic, dar demonstrate cu strălucire, deși în mare viteză - pe ton și stil de vervă orală într-un tren de lux și plăcere. Ralea nu are nici un gust pentru specialiști și nici o stimă față de trebuințele moderne de specializare; direcțiunile cele mai diverse ale spiritului îl solicită egal - dar Don Juan cochetează cu toate fie pe rând, fie în același timp, totdeauna frenetic. Și totuși, micile eseuri ale lui M.D. Ralea sunt poate asemenea cu acei
RALEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289120_a_290449]
-
Arhivistica și Paleografie (1925-1926), întocmind și un curs de biblioteconomie, rămas în manuscris. Desfășoară o activitate intensă, laborioasa, în scopul organizării și sistematizării bibliografice în instituțiile de carte românești. Introduce catalogul de materii al Universității din Halle, îl adaptează „la trebuințele noastre speciale” și impune utilizarea sistemului de clasificare zecimala. Debutează cu articolul (nesemnat) Lista alfabetică a publicațiilor periodice românești din și afară de Regat în „Vulturul” (1907). Prima carte, Bibliografia călătorilor străini în ținuturile românești, îi apare în 1916. Colaborează la
SADI IONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289420_a_290749]
-
ca un mod ideal de comportament sau stare ultimă a existenței. Ar fi dificil de argumentat că un interes este un standard sau că are caracter de «trebuie»” (p. 22). Valorile nu pot fi identificate nici cu nevoile, propensiunile și trebuințele. Ele apar ca o reprezentare și distilare pe plan cognitiv a nevoilor și, la nivel individual, ca o sinteză a trebuințelor personale cu cele grupal-societale. Eul simte de multe ori tendința de a nega, de a nu recunoaște anumite propensiuni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
standard sau că are caracter de «trebuie»” (p. 22). Valorile nu pot fi identificate nici cu nevoile, propensiunile și trebuințele. Ele apar ca o reprezentare și distilare pe plan cognitiv a nevoilor și, la nivel individual, ca o sinteză a trebuințelor personale cu cele grupal-societale. Eul simte de multe ori tendința de a nega, de a nu recunoaște anumite propensiuni; valorile însă nu sunt niciodată negate de eu. Spre deosebire de nevoi și propensiuni, valorile sunt proprii omului. În acest sens Ludwig von
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între atitudini generalizate și valori (interiorizate), diferențele se dizolvă, mergând până la identitate totală (Linton, 1968). Tot așa cum valorile pot fi considerate nevoi spirituale sau trebuințe superioare (Zörgö, 1975). Idealul personal, o dată constituit, devine el însuși valoare, iar trăsăturile de personalitate pozitive s-au consacrat ca valori: harnic, prietenos. Suntem aici cu totul pe teritoriul a ceea ce s-ar putea numi echivalențe enunțiale (Iluț, 1984), adică
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
și nu e vorba numai despre cele strict erotice, ci și despre strategiile subiective de viitor, despre așteptări și angajări mutuale, bineînțeles, nu sub toate dimensiunile deliberat construite. Grupurile sociale, prin gratificațiile materiale, dar și simbolice vizând concrescențele psihosociale ale trebuinței de conservare și afirmare a indivizilor (prestigiu, putere, popularitate etc.), dirijează subtil comportamentele acestora. Ralea și Harriton (1962) evidențiază caracterul succesual al valorilor, sancționarea succesuală reprezentând un mijloc important prin care o colectivitate își promovează valorile. În viziunea lui Skinner
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
etc.). Aceasta ar răspunde caracteristicii minții noastre de a opera în conformitate cu modelul bayesian, potrivit căruia există întotdeauna cel puțin două ipoteze concurente cu privire la un fapt, ipoteze cărora li se asociază o anumită probabilitate subiectivă. Prin umor se satisface, de asemenea, trebuința de cooperare și solidaritate socială (vezi Pugh, 1978, p. 330). Cu referire la „adevăr”, autorul declară: „Adevărul este valorizat (prețuit) mai puțin pentru el însuși, cât ca un mijloc de a evita disconfortul ambiguității” (ibidem, p. 331). Valorile estetice, în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
umană autentică, individul nu poate fi conceput în afara relațiilor cu ceilalți. După cum am mai menționat, procesul de socializare este, implicit, și unul de umanizare, cazurile nefericite de copii crescuți în sălbăticie sau totală izolare demonstrând acest lucru. Soliditatea și acuitatea trebuinței de afiliere sunt dovedite de frustrarea ce survine în cazurile de izolare forțată. Trebuie subliniat că solitudinea voluntară este pasageră, iar cea cronică e patologie. Cele mai pregnante și frecvente forme de afiliere sunt prietenia și dragostea, care constituie cumva
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
presupune, așa cum observă autorul, farmec, plăcere și creativitate, dar și egoism și agresivitate. Un individ branșat la starea de Copil, așa cum observă Prutianu (2005), vede lumea înconjurătoare prin ceea ce simte și nu prin ceea ce gândește. Condusă de principiul satisfacerii propriilor trebuințe, starea de Copil nu admite decât cu greu opreliști în realizarea dorințelor sale; - starea de Adult reprezintă o viziune pragmatică a prezentului care poate oferi rezolvări lucide și soluții corecte. Starea de Adult permite o privire mai obiectivă asupra fenomenelor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei. Atitudinile și deprinderile față de anumite obiecte, persoane și simboluri se formează în măsura în care acestea satisfac anumite nevoi. Cu cât sunt mai aproape de satisfacerea efectivă a unor astfel de trebuințe și sunt mai clar percepute ca relevante în acest sens, cu atât este mai mare probabilitatea formării unei atitudini pozitive față de ele, subliniază autorul (este o reacție corespunzătoare unor puteri de influență de tip recompensator și coercitiv). Reacția egodefensivă (sau
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
receptorul este mult mai deschis în perceperea opiniilor emițătorului; 2) problema dezvoltării interdependenței persoanelor; scopuri comune și acorduri în ceea ce privește înțelesul realizării acestora. Atunci când persoanele urmăresc sisteme de scopuri și valori diferite, devine foarte importantă crearea înțelegerii reciproce cu privire la motive și trebuințe; 3) problema distribuirii corecte și echitabile a recompenselor pentru ca persoanele să fie motivate să contribuie major la îndeplinirea obiectivelor respectivului grup (autorul citat spune că nimic nu este mai restrictiv în liberul flux al ideilor și informațiilor, de exemplu, decât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Egipt, în loc să se îndrepte spre Pămîntul Făgăduinței (33). Trebuie să aspirăm să fim fără griji (amerimnos; este idealul formulat în tratatul precedent), așa cum ne-a îndemnat Pavel (1 Cor. 7, 32); în acest scop, trupul trebuie să primească cele de trebuință, pentru ca sufletul să fie liber să se îndrepte spre Dumnezeu (36-37). Viața trebuie să fie dedicată imitării lui Dumnezeu, care este bun și milostiv, prin rugăciuni continue și meditație. Scrierea se încheie cu îndemnul de a-l imita pe Cristos
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
preocupă de binele lui. 2. Modalități de integrare a copiilor cu tulburări de comportament 2.1. Asigurarea climatului favorabil pentru eliminarea unor manifestări neplăcute Pentru a preveni dificultățile de comportament ale elevilor, mediul școlar ar trebui să devină sensibil la trebuințele educaționale, dar și la cele emoționale ale elevilor. Școala trebuie să ofere tuturor elevilor sentimentul că sunt În siguranță, că sunt acceptați cu toate problemele lor și chiar să se simtă că sunt cei mai importanți din scoală. Percepția ”școala
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
și Adam și statuează inegalitatea dintre bărbat și femeie - „Femeilor, fiți supuse bărbaților voștri, precum se cuvine în Domnul” [Coloseni, 3, 18] și are menirea să disciplineze senzualitatea și să ducă la înmulțire) și realizarea cuplurilor (prezența Doamnei fiind o trebuință) în primele două epoci „în care se desface, din punct de vedere politic și nu numai din acesta, trecutul nostru” - cea „a neatârnării de fapt” și aceea „a unei supuneri cinstite și cruțătoare față de turci” (N. Iorga), adică în acel
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Argeșului (i se mai zicea și Găină), care găsise o sută și ceva de ruși care să-l susțină la Istanbul. Alexandru al II-lea Mircea, înțelegând „că s-a ridicat Oprea domn în țarigrad”, și-a luat măsurile de trebuință, confiscându-i averile din țară și făcând în așa fel încât partizanii lui să ajungă întemnițați pe corăbiile care transportau piatră. Peste două luni doar, în decembrie, un al doilea pretendent, Bernardo Rosso, medic din Lombardia, a încercat să-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
nu nuntă ci poligamie...”198, și, prin canonul 50, propunea o epitemie de cinci ani, iar căsătoria a patra o socotea, prin canonul 80, mai gravă decât desfrâul, o faptă cu adevărat animalică) pornind de la datele firii omenești și de la trebuințele rezolvării unor situații speciale. Un conflict al Patriarhiei Ecumenice cu împăratul Leon al VI-lea Sophos, aflat în situația de a pierde trei soții în câțiva ani și de a se căsători a patra oară (legalizându-și această „nuntă” printr-
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
țară s-au refugiat, unii cu gândul de a nu se mai întoarce, ceilalți s-au adăpostit în niște codri foarte mari [...]. în acest teatru fatal, mulți au murit de frig și alții de foame, pentru că nu au cele de trebuință, nici locuri de adăpost unde să se retragă” 566. Mănăstirile, ca loc protejat pentru oameni și valori, au stârnit și interesul cazacilor, mereu disponibili („Iar cazacii, cum sânt ei neodihniți, iar s-au ridicat o seamă...” - Cronica Bălenilor), mereu plini
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
secretari, N. Ath. Popovici - casier, Dem. Urseanu și Dumitru C. Ollănescu-Ascanio - membri. Cu prilejul organizării, în iunie 1871, pe Câmpia Cotrocenilor, a unei serbări în memoria lui Tudor Vladimirescu, Nicolae V. Scurtescu prezintă, într-un discurs, rațiunile creării societății: „...Era trebuință să se constituie aci, între altele, pentru că fiind un astfel de centru poate lega românismul de la o extremitate cu românismul de la cealaltă și cu toată uniformitatea lui să-l facă mai uniform, culegând credințele și datinile din toate părțile, să
SOCIETATEA ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289769_a_291098]
-
faire de la vie une oeuvre d'art”. Toate acestea ne obligă să vedem și să Înțelegem ființa umană și viața acesteia prin prisma relațiilor care există Între persoană și valorile morale. Valoarea este aceea care satisface o dorință sau o trebuință umană. În sensul acesta, valorile pot fi: binele moral, adevărul filosofic, frumosul estetic, dreptatea și sinceritatea În relațiile dintre oameni, sfințenia, sacrul și divinul În sfera spiritualității religioase, exemplul sau modelul În educație, curajul și eroicul În acțiuni, iubirea și
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sacrul și divinul În sfera spiritualității religioase, exemplul sau modelul În educație, curajul și eroicul În acțiuni, iubirea și respectul, Înțelegerea și Îngăduința. Între persoană și valori există o permanentă relație. Valorile nu implică numai o simplă satisfacere a unor trebuințe, ci ele corespund și unor atitudini sufletești și morale ale persoanei. Persoana se formează și se desăvârșește, În plan uman, prin interiorizarea valorilor, construind din ele atitudini, conduite, modele de gândire. Rezultatul acțiunii valorilor asupra persoanei umane este formarea Supra-Eului
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
opere de artă, literatură, filosofie, drept etc. Din cele de mai sus rezultă faptul că valorile sunt corelate În mod direct cu nevoile și cu aspirațiile persoanei. Primele privesc dimensiunea biologică a persoanei, celelalte - pe cea spirituală. Sediul nevoilor, al trebuințelor fundamentale este Inconștientul pulsional, pe când sediul aspirațiilor spirituale este reprezentat de Supra-Eul moral. Cele două instanțe sunt complementare, aflându-se Într-un raport de echilibru dinamic reciproc. Centrul persoanei umane este Eul, instanța al cărei regim funcțional depinde În mod
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]