9,583 matches
-
să deschidem? Scout se uită la mine. — Lumea, zise. Orașele zumzăie și huruie, expiră abur și fum în somn și-și umplu aleile de fiori. Am închis portiera jeepului și mi-am strâns mai bine haina pe lângă corp. Și Scout tremura în jacheta ei mare, de camuflaj, frecându-și brațele cu palmele și lovind cu călcâiele în asfalt. — Bine, atunci, zise ea. Cel mai bine e să strângem tot ce ne trebuie, haine pentru câteva zile și orice nu te poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și inspiră adânc. — Rahat, chiar nu aveam de gând să ajung la asta. Voiam s-o spun pe șleau, să încerc să-ți explic totul folosind doar cuvintele potrivite, dar... Își dădu părul pe după urechi. Bărbia, gâtul, tot trupul ei tremura. — Dumnezeule, Eric, regret să spun asta, dar ești foarte norocos. Umbli de colo-colo într-o stare constantă de năruire și asta nu te deranjează; adică, exiști în felul ăsta. Unii oameni ar putea lăsa impresia că dețin controlul asupra vieților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
jos, uitându-se țintă la un punct de pe podea. — Nu te-am mințit cu nimic, zise în cele din urmă, fără să ridice ochii. — Cum poți să spui asta? Simțeam că mă cutremur; gâtul, mâinile, toate îmi erau slăbite și tremurau, lipsite de orice vlagă. — Pentru că ai avut grijă să-ți alegi cuvintele așa încât, practic, să nu spui nici o minciună? Ideea e că nu mi-ai spus de ce mă aduceai de fapt aici. M-ai lăsat să cred că mă ajuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
cu mâna, cu o mișcare rapidă. Se uită drept la mine. Nu, Eric, n-aș fi putut. Am nevoie de rechinul ăla. — Sigur. Îmi pare rău, dar așa stau lucrurile. Mi-am turnat un whisky din carafa de lângă scaun. Îmi tremurau mâinile; când am ridicat paharul ca să beau, pe suprafața lichidului se propagară unde mici. Să nu observi că-mi tremură mâinile. — Deci, când trebuia de fapt să aflu motivul pentru care ai pornit în căutarea mea? Chiar vrei să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
rechinul ăla. — Sigur. Îmi pare rău, dar așa stau lucrurile. Mi-am turnat un whisky din carafa de lângă scaun. Îmi tremurau mâinile; când am ridicat paharul ca să beau, pe suprafața lichidului se propagară unde mici. Să nu observi că-mi tremură mâinile. — Deci, când trebuia de fapt să aflu motivul pentru care ai pornit în căutarea mea? Chiar vrei să știi toate astea? — Da. — Bine. Tot ce ai făcut până acum, toate cercetările astea și toate drumurile bătute au fost în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ta salvare. Chiar tu ai spus-o. Și da, ți-aș fi spus pentru că așa e bine. Ei bine, ai dreptul să crezi ce vrei. Să nu observi, mi-am spus, strângând paharul la piept, să nu observi că-mi tremură mâinile. — Bine. Voiam să știu totul, voiam să pătrund în cele mai adânci cotloane ale poveștii, să simt textura fiecărui moment în parte. Să nu știu totul ar fi mai rău de o sută de ori. — Deci ai hotărât să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lucios. Bum. Bum. Degetele mele peste poze cu plaje de nisip, coloane năruite și sătucuri albicioase pe coaste de dealuri prăfuite, încinse. Bum. Bum. Degetele mele peste literele groase, albastre ca cerul, ale titlului. Salt în insulele grecești: Ghid turistic. Tremurând, am deschis cartea... ... și-n ea am găsit un univers. O galaxie întreagă de stele făcute cu pixul, de orbite trasate cu creionul și de centuri astrale în cerneală, în jurul muzeelor și bărcilor și taberelor, nesfârșite grupuri stelare de bifări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
din față; nu era lumină electrică acolo și nimic care să explice zgomotele pe care le auzisem. Spațiul părea construit din cărți uriașe, enciclopedii vechi, dicționare sau atlase, iar cotoarele lor de piele jupuită, ca niște cărămizi groase, aruncau umbre tremurate în lumina lumânărilor. Un afiș vechi cu un călugăr în stil shaolin, cu un gong uriaș, fusese bătut într-un cui pe unul dintre pereții de cărți. Fidorous ședea cu picioarele încrucișate sub el pe o pernă în mijlocul podelei, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
picioare și zgâriindu-mi spatele și coastele și șoldurile în balustrada de la pupa și prăbușindu-mă pe punte ca un animal semiînecat cu o bufnitură și împroșcând apă. Electricitatea iscând panică necontrolată în fiecare sinapsă a creierului meu și corpul tremurându-mi zumzăindu-mi zbătându-se de teamă și Scout strângându-mă în continuare și strigând cretin afurisit nu mai cădea dracului în apă și brațele ei în jurul meu și eu înfășurându-mi brațele în jurul ei și strângând-o cu disperare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Aia de-afară e Naxos, sau, cel puțin, arată exact ca ea. Cum e posibil? Ce înseamnă, doctore? Nu știu. Dă-mi notițele lui Eric, alea pe care le-ai găsit în dormitor. I-am dat punga cu fragmente. Îmi tremurau mâinile și nu reușeam să dezlipesc banda adezivă și să desfac vederea din folia de plastic impermeabilă, așa că am îndesat pachețelul în buzunarul de la spate al pantalonilor scurți. M-am cățărat prin cabina înclinată către ușă. — Eric, întinse Scout mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
turul pantalonilor, strângând bine motanul la piept, și l-am pus în bărcuța lui. — Stai, am spus, lacrimile alunecându-mi pe față, sărate în bătaia soarelui. Ascultă-mă măcar o dată și stai locului. Ian se uită în sus la mine, tremurând. Fața lui mare mă imploră să-l iau din nou în brațe, dar nu se mișcă. Ce motan ascultător ești, am spus, dând să plec. Stai, să nu te miști de acolo. Am urcat din nou puntea udă și înclinată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
ca o cascadă de cuvinte. Mulțumesc. Am coborât ecranul aproape complet, am închis ochii și am înghițit. Apa înainta acum repede, atingându-mi talpa bocancilor și apoi urcându-mi-se spre glezne; picioarele-mi erau ude și reci, iar eu tremuram din tot corpul. Haide, am icnit, sunt aici. Tu unde ești? Am ascultat pârâitul bărcii, clipocitul apei în urcare, propriile-mi suspine tremurate. Apa îmi acoperi tibiile. — Unde ești? Și-atunci... Țrr, țrr O masă încâlcită, alcătuită din butoaie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
și ultimele rămășițe. Marea se liniști într-un târziu într-o legănare chinuită, dar ceața rămase deasupra ei, un întreg al doilea ocean de năvoade și pânze de păianjen, stăruitor și unduitor și tăcut. Mi-am lipit fruntea de scânduri, tremurând înfrigurat, înăbușindu-mi suspinele. M-am împins ușor în mâini și-am încercat să mă uit în jur, căutându-l pe Ian și bărcuța lui, căutând orice, dar nu reușeam să văd decât la poate doi metri în fiecare direcție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
rotunde și frumoase. VÎntul mișcă pancardele și steagurile. Deasupra, printre baloane, se vedea cerul și norii care se mișcau. Tréiascé Marele Octombrie! Cauza Partidului Comunist al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste s-o Îndeplinim În viațé! Nu rézboaielor și lumii nucleare! Tremurau cravatele și gulerele. MÎinile asudau pe pancarde și pe buchetele de flori. Inimile zvîcneau. Pentru Pace și Dezarmare! Lésați Hulubașul Pécii sé se ridice deasupra lumii! Sé moaré corbul negru al capitalismului! - Sé fie pace Într-una! - Sé moaré corbul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
octombreii, care vor fi fécuți astézi pionieri, sé se ducé În cabinetul 22! Se séturé sé aștepte cele patru ore, dar acum, cînd o auzi pe pioniervojaté strigînd, parcé-ar fi vrut sé mai fie mécar o oré, céci Începu sé-i tremure picioarele și parcé i se fécu și frig. Își lué ghiozdanul și ieși din clasé. Pe coridor alergau béieții din a patra „E” și unul i-a tras un șut În fund celuilalt. L-a prins În colț și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
Baloanele, florile, tot ce trebuie cé pornim! Pe care-l aud cé mai strigé, Îl plesnesc! Am sé vé spun eu cînd sé strigați! CÎnd mé auziți pe mine cé strig, atunci sé strigați! Deasupra, pe școalé, fîlfîiau steagurile, baloanele tremurau. Dincolo de gard, dupé sélcii, bîrnîi o mașiné și-n ea s-au vézut o grémadé de steaguri, boxe și microfoane și un balon care flutură, legat cu ață de oglindé. Încetișor, sélciile au Început sé rémîné În urmé și foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
un steag, péléria de aluminiu din care se auzea vocea, dar dupé hîrÎit, aceeași voce spuse foarte familiar și blînd „Ură!” și toaté stradă se cutremuré și bucéți de cer, baloane, crengile copacilor, ferestrele deschise și steagurile au Început sé tremure și sé se amestece Între ele. Jos pe asfaltul sur se vedeau ciorapii albi Încélțați În sandale cu géuri pe catarame și În boț, pe unde ieșeau afaré ciorapii, pantalonii albaștri și picioarele groase ale lui Nadejda Petrovna, În ciorapi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
a intrat ea În clasé și l-a céutat În cap și cum pe urmé i-a legat cravată și s-a curéțat la rézétoare cînd plouă și pe Șasa a Început sé-l ménînce Înéuntrul nasului, lîngé ochi și sé-i tremure barbă. Șasa deschise foarte tare ochii, Îi Închise și-și suflé nasul. Era cald și parada trecuse pe jumétate de școală cea micé și se-ndreptau spre casă lui Valerii Petrovici. Se auzea vocea lui Nadejda Petrovna care strigă sé
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
ochii. Prin rîpé și prin toți tufarii și pe dupé ce o sé oboseascé de tot, o sé fie foarte departe În pédure. Și-acolo o sé cadé jos și-o sé se omoare. Soarele a-nceput sé nu mai tremure, copacii nu mai cédeau și malul cel alb al rîpei apéru printre crengi foarte clar și parcé prea aproape. Șasa simți pémîntul rece și vézu cé el e sub sînger. Se auzea foșnetul copacilor și frunzele lor erau verzi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
expune, ipocrit și poticnit, duminică de duminică, sub ochii extaziați ai interlocutorului. Mereu își găsește Silviu Brucan o mîndră (Ana Pauker) sau o "mîndruță". Mi-a fost dat să-l aud perorînd: "Democrația trebuie consolidată la sînge. La sîn-ge!" Îi tremurau obrajii, mîinile, capul cînd silabisea fericit: "La sîn-ge! La sîn-ge!" Pentru cealaltă, tautologica "democrație populară", vărsase, în tinerețea răs-roșie, destul. Nerespectarea tabuurilor politice duce la talonarea adversarului. Îl urmărești ca la rugby, pînă-i iese pe nas atitudinea political correctness. Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
dialogul, că o femeie americană s-a căsătorit cu ea însăși. Legal, cu acte. Aș face la fel. M-aș căsători cu mine înde mine, dacă mi s-ar permite. Așa, concubinez. Mă trăiesc singură, nelegitim. Sper să nu-mi tremure vocea, cînd continuu: N-am copii. Cu mine se încheie un șir de vieți. Reporterei ("Spuneți-mi Șichy"; Cum se scrie? "Cu cî și cu igrec") i se prinde privirea de-o poză veche, într-o ramă nelăcuită. Adolescenta care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
cu decolteu cuminte și lungime cuviincioasă. Tatei i-a plăcut. Nu și lui Iordan: "Mata te-ai născut în secolul trecut, coane Victorache. E demodată, nu-i șade unei fete de șapteșpe. Să vedem cum o dregem". Mama și-a tremurat genele, atît, cînd i-a cerut eșarfa: "Etta, crede în ocularul meu creator și-n tehnica batik". Eu, una, eram convinsă că unchiul Iordan știa ce-i bine și ce-i frumos pentru mine; știa tot și ceva pe deasupra. "Hai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
printre șuvițele de păr, printre degete. Măria se simte ca scufundată-n apă, atinsă de pești. Alunecă între valuri de culori. Nu-i rău nici cînd valurile îi trec peste trup. Dar mișcările mîinilor lui sînt din ce în ce mai iuti. Genunchii Măriei tremură. Se ascunde sub frescă a devenit grea, parcă-i marmoră haide, ieși deasupra, Mărie, ba nu, stai; relieful pieptului se estompează, un ochi rămîne deschis și cînd i-l acoperă pasta groasă. Roșul sîngelui nu se distinge de roșul cumpărat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
În săli improvizate, uneori la zero grade, dar cu guler tare, "Take Ionescu", și-n frac. Fusese, mai înainte, asistent la Catedra de pian a Conservatorului din Cernăuți. Director, conu' Alecu Zirra. Naveta cu un avion nesigur, de două locuri. Tremura de frig în spatele pilotului. Mi-am amintit de asta dînd peste Arii românești, înregistrarea lui Hristache Popescu. Tata îi acompania discret flautul. Discreția în acompaniament înseamnă generozitate. 1930 îl adusese la Iași, în orchestra " G. Enescu", care se zbătea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
erau schimbate o dată pe lună. Avea și caiete pentru școală. Luase sub ocrotire o fetiță și mai necăjită decît ea. Fără mîini, i le mîncase porcul. "N-am avut nici rîie, nici afecțiune!" Și aripioarele delicate ale năsucului i-au tremurat. Lui Rusalin Pop, venit la orfelinat de Crăciunul lui '88, i-a spus tată. "Era un truc. Alegeam pe cîte cineva dintre vizitatori și mă prefăceam că-l recunosc, că-i părintele pierdut și regăsit". Pot să-mi închipui multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]