2,886 matches
-
de spini, pe care I-au pus-o pe cap, și I-au pus o trestie în mîna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, își băteau joc de El, și ziceau: "Plecăciune, Împăratul Iudeilor!" 30. Și scuipau asupra Lui, și luau trestia și-L băteau în cap. 31. După ce și-au bătut astfel joc de El, L-au dezbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui, și L-au dus să-L răstignească. 32. Pe cînd ieșeau afară din cetate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
47. Unii din cei ce stăteau acolo, cînd au auzit aceste vorbe, au zis: "Strigă pe Ilie!" 48. Și îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l-a umplut cu oțet, l-a pus într-o trestie, și I-a dat să bea. 49. Dar ceilalți ziceau: "Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să-L mîntuiască." 50. Isus a strigat iarăși cu glas tare, și și-a dat duhul. 51. Și îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
inimă îngerească. Era rutean, profesor la un liceu din Stanislau. În fața ofițerilor trecea ca un fel de menonit, fiindcă în doi ani de război niciodată nu pusese mâna pe vreo armă, ci mergea în lupte numai cu un băț de trestie și cântând cântece bisericești. Cervenko însuși spunea sus și tare că mai bine și-ar tăia mâinile decât să tragă asupra unor bieți oameni ca și dânsul. Altfel, fiind extrem de conștiincios în serviciu și disprețuitor de moarte, superiorii îl lăsau
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
lui, atât de puțin îi păsa de lume și de toate cele ce erau afară de sufletul său. Azi Pălăgieșu a sărit brusc deasupra. Dacă într-adevăr a fost denunțul notarului la mijloc?... Aghiotantul generalului e un laș cu spinarea de trestie și poate că nu-i va spune nimic, totuși n-ar strica să-l descoase puțin, să facă lumină, orice s-ar întîmpla pe urmă. Drumul drept e totdeauna cel mai bun. ― Ordinul excelenței... personal al excelenței... Eu nu cunosc
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
ești cu prima doamnă, vine și a doua doamnă dacă e nevoie, poate vine și a treia, că are balta pește, rămâi senator pe viață, casă de protocol, ești În nato și nu te mai agresează nimeni la granițe, chestii, trestii, păpica e de la protocol, te mai plimbi, mai discuți, mai semnezi un decret, te iei cu parlamentu-n gură, dai cu bocul de pământ, Îl faci Hopa-Mitică, nu e chiar așa de rău. Hai să n-o dăm În telenovele de-
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
ar fi picat chiar atunci examenul de maturitate și așteaptă, umilit, corecția părinților luați ca din oală. Că n-am ascultat de tine... Aia e, Sandule, părinții se agită, bagă bani În curu` lor, umplu portbagajele, meditații peste meditații, chestii trestii, samsunguri, blacberiuri, nochii, aifonuri, aipeduri, tabelete, acu`, că l-am auzit pe al lu` Mișu, pe scări, cică mi-am luat tableta, nea Gore, am crezut imediat că s-o fi mbolnăvit copilu`. Dă la copil, spetește-te, să nu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
zădar caut-al vieței înțeles nedeslegat. Iese-n noapte și-a lui umbră lung-întins se desfășoară Pe-ale Nilului mari valuri. - Astfel pe-unde de popoară Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat. Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet, ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri giganteci de lungi sulițe de-argint - Toat-a apei ș-a pustiei și a nopții măreție Se unesc să-mbrace mândru vechea-acea împărăție, Să învie în deșerturi șir de visuri
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
urechi și gura-i strâmbă, cîrnu-i nas. - De sus își stoarce Lacom poamă neagră-n gură - pituliș prin tufe-o-ntoarce, Se strâmbă de râs și-n fugă se dă vesel peste cap. Albe trec în bolta neagră prin a trestiei verdeață. De o cracă pe-ape-ntinsă una-și spînzur-a ei brațe, Mișcă-n aer peste unde fructul mării de omăt; Altele pe spate-ntinse cu o mînă-nnoată numa, Cu cealaltă rupând nuferi, plini de-o luminoasă spumă, Pun în păr și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de prund. {EminescuOpIV 319} Aș vrea ca să mai vadă colibele de paie Prin stînce încuibate, ce mai că se prăval-, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se ridica prin codri din fruntea unui deal. Să aib-ar vrea colibă de trestii, mititică, În ea un pat de scânduri, mușchiu verde de covor, Din pragu-i să se uite la munte cum s-ardică Cu fruntea lui cea stearpă pierzîndu-se în nor. Ar vrea să rătăcească câmpia înflorită, Unde ale lui zile din
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
pe stânca neagră spuindu-i ghicitori. {EminescuOpIV 321} Da, ghicitori, enigme. Ce știa el pe-atunce De-a vieții grea enigmă, de anii furtunoși? În lacu-adînc și neted, în mijlocul de lunce, Părea că vede zâne cu păr de aur roș. Și trestia cea naltă vuind de vânt mai tare... La glasu-i asculta el ca basme triste, dulci, Când rețele din codru pe creții apei clare, Scăldîndu-se prin papuri lăsau pe valuri fulgi. II Trecură ani. E noapte. În camera bogată, 90Pe-un pat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se ivește Ș-a stâncilor muche pe cer zugrăvește. Păreau urieși ce în cuib de balaur 10Păzea o măreață comoară de aur, Căci luna, ce roșă prin ele răsare, Comoară aprinsă în noapte se pare. Iar lebede albe din negrele trestii Apar domnitorii ai apei acestei, Cu aripi întinse o scutur și-o taie În cercuri murinde și brasde bălaie. Uimit cavaleriul cu pasuri pripite, Îmbla prin umbroase cărări nisipite; Dumbrava șoptește, isvoarăle sună, Așteaptă-n amestec vibrare de strună. Văratecul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aspră privire i-aruncă moșneagul, Cumplit amenință, în arc se coboară 100Și piere în doma-i înalt solitară. Se-ntunecă iarăși, în fulger năzare Vedenii uimite palatul cel mare; Năzare bătrânul în bolta ferestii, În pletele-i albe cunună de trestii. Fugea cavaleriul. - Dar codri-n urdie În urmă-i s-adună și iar se-mprăștie; Câmpiile șese alunecă iute, De-asupră-i s-alungă de fulgere sute. Și luna s-asvîrle pe-a norilor vatră, Pâraiele scapăr, bulboanele latră, De-asupra lui cerul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o aripă luxoasă? Natura mea, amicul meu, e ternă, serioasă. Anii fug - cu ei viața - cu ea totul. Azi suntem, iară mâne cinis et umbra: Să-ncununăm a plăcerilor dulci trecătoare Cupă de aur. {EminescuOpIV 508} Cine-a făcut din trestii mai ÎNTÎI și-ntîi un fluer Și a săpat întîiul verset într-o coajă de copac, De pe umbră pe părete zugrăvi întîia oară O icoană. Nu; amorul nu mai e atât de grabnic Iară mintea e înceată, 5O. PEISAJ (cca 1874
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
alții. Absolutul un alt neîmpăcat dușman al clipei. Omul este singura ființă care se burică în fața infinitului. Ne incită teribil ușile pe care scrie ”accesul interzis”. Am ajuns vecin de îndoială cu Hamlet. Orice temă artistică majoră este o interogație. Trestiei gânditoare continuă să-i sporească, mai ales, fragilitatea. Omul - o argilă fulgerată de curenți cosmici. Omul contemporan a transformat absurdul existențial într-o sublimă disperare cosmică. Cum să nu trăim prost, noi, pământenii, când chiar la prima negociere am dat
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Când învingi și în artă și în viață, cel puțin una dintre victorii este suspectă. De pluton se pierd dezertorii. Și geniile. Nu poți evada, dacă nu te lași invadat. Ce echilibru îi putem asigura tumultosului suflet încarcerat în această trestie de trup ? Ne iubim și ne ucidem sub indiferenta lumină a astrelor. Dacă nu de șapte, măcar de două vieți tot beneficiem : una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este, asemenea
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
învingi și în artă și în viață cel puțin una dintre victorii este suspectă. O idee poate fi modernă și în haina veche. De pluton se pierd dezertorii și geniile.. Ce echilibru îi putem asigura tumultosului suflet încarcerat în această trestie de trup? Ne iubim și ne ucidem sub indiferența lumii si a astrelor. Dacă nu de șapte măcar de două vieți tot beneficiem: una trăită, cealaltă râvnită. Câinele bostănarului se simte ca un eunuc într-un harem. Orice popor este
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
9. Căci noi suntem de ieri, și nu știm nimic; zilele noastre pe pămînt nu sunt decît o umbră. 10. Ei te vor învăța, îți vor vorbi și vor scoate din inima lor aceste cuvinte: "Crește papura fără baltă? Crește trestia fără umezeală? 12. Fiind încă verde și fără să se taie, ea se usucă mai repede decît toate ierburile. 13. Așa se întîmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, și nădejdea celui nelegiuit va pieri. 14. Încrederea lui este zdrobită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
19. El este cea mai mare dintre lucrările lui Dumnezeu. Cel ce l-a făcut l-a înzestrat cu o suliță. 20. El își găsește hrana în munți, unde se joacă toate fiarele cîmpului. 21. Se culcă sub lotus în mijlocul trestiilor și mlaștinilor. 22. Desișul lotusului îl acopere cu umbra lui, sălciile pîrîului îl înconjoară. 23. Dacă se întîmplă ca rîul să iasă din matcă, el nu fuge: chiar de s-ar năpusti Iordanul în gîtlejul lui, el ar rămîne liniștit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85105_a_85892]
-
piscul se ridică gol în scăldătoarea soarelui, sub cerul curat. Nu mai era cald. Soarele cobora spre apus, amestecîndu-și ultimele raze cu boarea munților. Dese izvoare țâșnind de sub pietre își cântau cântecul din fluier de argint sau din fluier de trestie, iar din cuiburi atârnate de stânci zburau vulturi. Drumul se încheia sus, departe, pe un podiș adunat la jumătatea piscului între umerii de stâncă aspră, unde sclipea oricalcul și se răspândea în lumini galbene aurul unui mare palat. Deasupra întregii
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fost cu mine și cu Uh la Sodoma. Totuși plecară. Dar după câteva zile numărul oamenilor din luntre se înmulți cu Iștar, acum soția lui Anu, căci acest nume i-l dăduse. Iștar era foarte frumoasă și subțire ca o trestie. Iar în ziua în care Anu îi puse pe cap globul vioriu ca să vadă cum va arăta ea când luntrea își va lua zborul, și o îmbrăcă în veșmânt argintiu, zvonul că zeul și-a luat soție se răspândi în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
II. Carbohidrați: alimente care conțin amidon și/sau zaharuri în proporție de 20% sau mai mult Alimente bogate în amidon: arahide, banane, cartofi, toate pastele făinoase, orez, pâine, prăjituri, plăcinte, cereale rafinate, etc. Zaharuri: zahăr integral, nerafinat și cel din trestie de zahăr crudă, fructoză, miere, sirop de arțar, fructe dulci uscate (curmale, stafide, smochine și prune uscate) III. Grăsimi: uleiuri animale sau vegetale Animale: unt, smântână, untură, seu, carne grasă Vegetale: ulei de măsline, de soia, de floarea-soarelui, de susan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
un program zilnic de mers pe jos și lucrat în grădina sa, un regim alimentar bazat, în principal, pe fructe și legume proaspete crescute în propria sa grădină și un pahar sau două de shochu (o licoare puternică distilată din trestie de zahăr) în fiecare zi, la apusul soarelui. Locul fruntaș al Elveției pe plan mondial în privința longevității se poate atribui câtorva factori. Poate cel mai important este altitudinea. Aerul de la altitudini mari, în special din zonele vântoase cu apă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
din belșug. Peștele nu s-a lăsat mult așteptat mai ales că înainte de a pleca la spital aruncasem deja nadă. Era o tăcere adâncă, stranie și o liniște apăsătoare. Razele soarelui iși mai făceau loc printre frunzele de copaci și trestia înaltă, stingându-se în apă. Pe furiș priveam fața lui Virgil. Probabil se gândea la pățania mea, episod ce va rămâne ca o nouă întâmplare din viața de pescar. Soarele încins și aerul dogoritor din jur au început să se
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
istorice ale textului scris. Este cert că deosebirile materiale dintre cărțile antice și cele moderne au influențat cititorul În relația lui cu textele literare. Materialul obișnuit pe care se scria era papirusul, făcut din fîșii subțiri tăiate din măduva unei trestii care crește spontan În Delta Nilu lui; papirusul (gr. pavpuro~, lat. papīrus /papyrus, cu o diferență e accentuare care jus tifică dubletul romănesc papír, papírus/pápir ) a fost curent folosit pînă În secolul al VII lea d.H., fiind Înlocuit cu
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
cuptor - ulița e pustie Îmi caut umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face un joc de cuvinte și mai complex: deși
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]