1,393 matches
-
Ciuciu. Cântă împreună cu tatăl său la nenumărate evenimente sau concerte, unde se face cunoscut din ce în ce mai mult. Pe 4 februarie 1945, la doar 9 ani, apare în concertul de debut al Orchestrei „Doina Românească” a lui Petrică Moțoi, interpretând într-un trio de țambale alături de tatăl său și țambalistul Victor Manu, un celebru preludiu de Serghei Rahmaninov. În 1960 devine țambalist al Orchestrei de muzică populară Radio, cântând sub bagheta unor mari dirijori precum Victor Predescu, Radu Voinescu, Marius Olmazu și mai
Iani Ciuciu () [Corola-website/Science/327167_a_328496]
-
impresionat încât i-a cerut să vina la studio în ziua următoare. McLaughlin a fost faimos în anii 1970 ca lider al Mahavishnu Orchestra. Conform producătorului Bob Belden, organistul Larry Young, pe care Williams la angajat, la fel recent pentru trio său Lifetime, a fost deasemenea planuit pentru a interpreta pentru "In a Silent Way". Deși, înrijorat că și-ar putea pierde întreaga trupă pentru Davis, Williams la trimis înapoi pe Young de îndată ce ajunsese. În schimb Joe Zawinul, care a venit
In a Silent Way () [Corola-website/Science/327151_a_328480]
-
dar foarte stimulant. În spectacolul „Jazz la Filarmonica din Berlin I” (aprilie 2013) trei pianiști de clasă mondială s-au întâlnit pe 11 decembrie 2012, la prestigioasa sala de concerte de muzică clasică pentru a cânta solo, în duet și trio. Împreună cu Iiro Rantala și Michael Wollny, Możdżer a reușit să creeze un moment definitoriu în muzică, în care stilurile jazz și clasic s-au întâlnit că egali, o mică minune într-adevăr, cu fiecare dintre cei trei fiind fani ai
Leszek Możdżer () [Corola-website/Science/330717_a_332046]
-
în care stilurile jazz și clasic s-au întâlnit că egali, o mică minune într-adevăr, cu fiecare dintre cei trei fiind fani ai stilului celorlalți. În toamna anului 2013 „Polska” a fost lansat pe ACT, noul album semnat de trio-ul magic: Leszek Możdżer, Lars Danielsson și Zohar Fresco (percuție). El a colaborat cu artiști și grupuri precum Marcus Miller, David Gilmour, John Scofield, Lars Danielsson, Pat Metheny, Lester Bowie Namyslowski, Tomasz Stanko, Jan AP Kaczmarek, Zbigniew Preisner, The Beatles
Leszek Możdżer () [Corola-website/Science/330717_a_332046]
-
recital solo la Barcelona, la Teatrul Novedades, în cadrul unui concert de caritate. Tot în 1891, la 15 ani, Casals l-a cunoscut pe compozitorul Enrique Granados, cu care a legat o strânsă prietenie. A cântat în perioada aceea în cadrul unui trio la cafeneaua „La Pajarera”, din piața Catalunya. Grupul a facut apoi parte dintr-un vestit sextet de la Pajarera. Cu recomandarea obținută de mama sa de la renumitul pianist și compozitor Isaac Albéniz, copilul a fost prezentat la Madrid contelui Guillermo de
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
fost invitat să cânte în fața președintelui Theodore Roosevelt la Casa Albă. În anul următor Casals a cunoscut pe violoncelista portugheză Guilhermina Suggia, cu care a avut o relație amoroasă care a durat până în 1910. În anul 1906 a luat ființă trioul Cortot-Thibaut-Casals, care și-a făcut debutul la Lille. În același an a călătorit în Rusia, în vederea unor concerte în capitala Sankt Petersburg. Până în anul 1913 a venit anual ca solist în Rusia, cântând uneori alături de Serghei Rahmaninov, Alexander Ziloti și
Pablo Casals () [Corola-website/Science/330865_a_332194]
-
a luat niciodată lecții de chitară și nu știe să citească muzică. La vârsta de 13 ani a devenit interesat de muzică folk și, influențat de tehnica de interpretare la banjo, a învățat stilul energic al celor de la The Kingston Trio. La vârsta de 15 ani s-a alăturat formației folk locale Fritz că și chitarist și solist vocal. Buckingham și iubita sa de la acea vreme, Ștevie Nicks, au înregistrat șapte demouri în 1972 pe un aparat analog cu patru canale
Lindsey Buckingham () [Corola-website/Science/330867_a_332196]
-
pentru a fi interpretate în biserică. Aceste cantate seculare care formează baza "Oratoriului de Crăciun" sunt: Pe lângă aceste surse, s-a crezut că a șasea cantată a fost preluată integral dintr-o sonată de biserică acum pierdută, BWV 248a. Aria trio din partea a cincea "Ach, wenn wird die Zeit erscheinen?" se crede că a fost preluată dintr-o altă sursă pierdută iar corul din aceeași parte, "Wo ist der neugeborne König", este preluat din "Patimile după Matei", BWV 247 (1731). Trei
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
pe contraste puternice - secțiuni alternante între pasajele interpretate de întreaga orchestră și cele interpretate de un grup mai restrâns. Printre elevii săi s-au numărat Antonio Vivaldi, care mai târziu a compus sute de lucrări bazate pe principiile de sonată trio și concert ale lui Corelli. În perioada barocului mijlociu Anglia l-a dat pe Henry Purcell care, în ciuda faptului că a murit la doar 36 de ani, a devenit foarte cunoscut în timpul vieții sale. El cunoștea inovațiile lui Corelli și
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
fete orfane cu care a menținut o relație profesională până aproape de sfârșitul vieții sale. Reputația lui Vivaldi nu venea din faptul că avea o orchestră proprie sau că era un angajat la curte, ci prin lucrările sale publicate, inclusiv sonate trio, sonate pentru vioară și concerte. Acestea au fost publicate la Amsterdam și au fost distribuite prin toată Europa. Muzica sa a fost în mare parte ignorată până la începutul secolului al XX-lea când a trecut printr-o revitalizare treptată, astăzi
Barocul în muzică () [Corola-website/Science/330258_a_331587]
-
două semifinale au fost 6 și 8 mai 2014, cu finala pe 10 mai 2014. Cele trei spectacole au fost prezentate de Lise Rønne, Nikolaj Koppel și Pilou Asbæk. A fost pentru prima oară când concursul este prezentat de un trio format din doi bărbați și o femeie. Competiția a fost organizată de televiziunea daneză DR, care a desemnat-o pe Pernille Gaardbo drept producător executiv. Copenhaga, Fredericia, Herning, Horsens și Aalborg au participat la licitația pentru drepturile de organizare a
Concursul Muzical Eurovision 2014 () [Corola-website/Science/329316_a_330645]
-
ucide calul lui Dicky, care strivește piciorul stăpânului sub el. Schultz îl cumpără pe Django și-l părăsește pe Dicky care urmează să fie executat de către sclavi. Schultz avea nevoie de Django ca să-l ajute la identificarea fraților Brittle, un trio de criminali fără scrupule care lucrează pentru un proprietar de plantație. Cei doi fac un pact: în schimbul ajutorului pentru localizarea și identificarea fraților Brittle, Schultz îl va elibera din sclavie pe Django și îi va oferi 75 de dolari și
Django dezlănțuit () [Corola-website/Science/328751_a_330080]
-
"" este al șaselea album al formației de rock alternativ, "Muse". A apărut oficial pe 2 octombrie 2012. Trio-ul s-a format în 1994 în Anglia și este compus din Matthew Bellamy, alias Matt (voce, chitară, pian și clape), Christopher Wolstenholme / Chris (chitară bas, clape și fundal voce) și Dominic Howard, zis și Dom (tobe și percuție). Albumul
The 2nd Law () [Corola-website/Science/329394_a_330723]
-
Cleveland, interpretând Variațiunile pe o temă rococo de Ceaikovski. Ca solistă ea apărut de atunci alături de multe alte orchestre însemnate din lume. De asemenea ea este activă în domeniul muzicii de cameră și, împreună cu părinții ei, a cântat în cadrul unui trio numit „Trio Wallerstein” care își are resedința la Conservatorul New England din Boston. În anul 2004 a terminat licența în istoria Rusiei la Universitatea Columbia din New York. O promotoare a muzicii culte contemporane, Wallerstein a colaborat strâns cu compozitorii Osvaldo
Alisa Weilerstein () [Corola-website/Science/334913_a_336242]
-
Variațiunile pe o temă rococo de Ceaikovski. Ca solistă ea apărut de atunci alături de multe alte orchestre însemnate din lume. De asemenea ea este activă în domeniul muzicii de cameră și, împreună cu părinții ei, a cântat în cadrul unui trio numit „Trio Wallerstein” care își are resedința la Conservatorul New England din Boston. În anul 2004 a terminat licența în istoria Rusiei la Universitatea Columbia din New York. O promotoare a muzicii culte contemporane, Wallerstein a colaborat strâns cu compozitorii Osvaldo Golijov si
Alisa Weilerstein () [Corola-website/Science/334913_a_336242]
-
generice de emisiuni de televiziune că de pildă „Le Grand Échiquier” a lui Jacques Chancel sau „Musiques au cœur” a lui Ève Ruggiéri. Bolling este cunoscut și pentru colaborarea cu interpreți de muzică clasică. Astfel Suita să pentru flaut și trio de jazz cu pian a fost compusă de el în cadrul colaborării cu flautistul de renume Jean-Pierre Rampal. Lucrarea îmbină elegantă baroca cu swing-ul modern și s-a bucurat de un mare succes Bolling a mai colaborat în cursul anilor
Claude Bolling () [Corola-website/Science/334964_a_336293]
-
România. Între altele, s-a distins prin creațiile sale pentru harpa („Muzică pentru vioară și harpa” 1960, „Sonatina” 1963, „Divertimento pentru harpa și instrumente de coarde” 1974, „Muzică pentru Nicanor” 1988. „Sonata cu o singura parte” 1999, „Commentaires sentimentaux” 2002, „Trio cu o singura parte” nr.3 2006) s-a născut în 1924 la București sub numele Sergiu Nadler, în familia lui Benjamin și Nora Nadler, evrei cu rădăcini în Austria și Cehia. În copilărie el a invatat pianul, între altele
Sergiu Natra () [Corola-website/Science/335416_a_336745]
-
muzicale sunt derivate din materialul sonor auzit în partea precedentă. Sfârșitul linșitit al primei părți contrastează cu începutul celei de-a doua, unde lovitura de timpani stabilește cu tărie vitalitatea scherzoului. Forma acestei părți urmează construcția obișnuită de simfonie: scherzo, trio, scherzo. O introducere a instrumentelor de suflat din alamă conduce către tema principală, care este declamată de trei ori în prima secțiune. Prima dată este auzită la corni și viole și continuă cu clarinetul, a doua oară în unison de
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
prima secțiune. Prima dată este auzită la corni și viole și continuă cu clarinetul, a doua oară în unison de coarde și mai poi la instrumentele grave de alamă, caz în care este augmentată. După atingerea momentului de climax urmează Trio, fără nici un fel de pauză. Aici, instrumente de suflat din lemn interpretează solo o nouă melodie lirică, în scriitură de canon. Ea este preluată de coarde, care adaugă prin aceasta o nouă secțiune. În mijlocul trioului, Copland a introdus o temă
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
atingerea momentului de climax urmează Trio, fără nici un fel de pauză. Aici, instrumente de suflat din lemn interpretează solo o nouă melodie lirică, în scriitură de canon. Ea este preluată de coarde, care adaugă prin aceasta o nouă secțiune. În mijlocul trioului, Copland a introdus o temă de vals, care „și-ar fi găsit locul chiar și în "Rodeo"” . Recapitularea primei secțiuni implică tema de scherzo, care se distinge de data aceasta prin implicarea pianului solo și care conduce printr-un material
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
secțiuni implică tema de scherzo, care se distinge de data aceasta prin implicarea pianului solo și care conduce printr-un material episodic la o recapitulare în tutti. Acest nou moment de climax este urmat de o reluare a temei din trio, interpretată de această dată în canon și cu implicarea întregii orchestre în fortissimo. Începutul părții a treia face referire la cel de-al doilea subiect din prima parte și mai apoi aduce o temă care generează variații. Ea este cea
Simfonia a treia (Aaron Copland) () [Corola-website/Science/335520_a_336849]
-
este aproape identic cu Concertul brandenburgic nr. 5, BWV 1050, deși caracterul este puțin diferit. Prima și a treia parte sunt adaptate după Preludiul și fuga în La minor pentru clavecin, BWV 894. Partea a doua este adaptată după Sonata trio pentru orgă în Re minor, BWV 527, care a fost extinsă pentru patru voci. Clavecinul este atât instrument melodic cât și instrument ripieno: în concertino este un instrument obbligato iar în părțile ripieno are bas cifrat și interpretează continuo. Acest
Concertele pentru clavecin (Bach) () [Corola-website/Science/331461_a_332790]
-
unor cutume diplomatice insolite, o bombă nucleară pentru „zile negre”. Dacă teroriștii ar pune mâna pe ea, ar rezulta un adevărat genocid. Dar, din fericire, după exemplul lui Bruce Willis în Die Hard, îi țin piept și-i „dovedesc” un trio format dintr-o delicată atașată diplomatică, un informatician și fiul său, un brav și recalcitrant adolescent. Acțiunea e disipată în multe colțuri de lume, cu filmări la Washington, Haga (Tribunalul Internațional), Roma dar, după cum o impunea locul „crimei” principalul platou
Dușmanul dușmanului meu () [Corola-website/Science/328472_a_329801]
-
aranjament pentru pian la patru mâini a fost publicat de Bruno Walter în 1906. Simfonia lui Mahler publicată există în forma tradițională de patru părți. Prima parte este într-o formă de sonată modificată. Al doilea este un scherzo și trio bazat pe un Ländler, un dans tradițional austriac, precursor al valsului. Al treilea este un marș funebru iar a patra parte servește ca final. Inițial mai exista o parte, "Blumine", dar a fost eliminată de Mahler de la publicare finală din
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
de o nouă fanfară a cornilor francezi iar energie se acumulează ca la început. În cele din urmă motivul de două note preia ultimele măsuri, încheind partea într-un mod înflăcărat și comic. Partea a doua este un menuet și trio modificat. Mahler înlocuiește menuetul cu un Ländler. Este o structură populară în celelalte simfonii ale lui Mahler precum și în cele ale lui Franz Schubert. O temă principală se repetă de-a lungul întregii părți și capătă energie spre un final
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]