1,332 matches
-
să învrednicească pe Herdelea măcar cu o privire, se prăvăli pe un scaun la biroul secretarului, oftînd: ― Nene Roșule, se încurcă urât de tot chestia cu tulburările... După-masă e convocat Consiliul de Miniștri pentru a hotărî chemarea rezerviștilor! Secretarul făcu triumfător către Titu: ― Ce-ți spuneam eu, onorabile?... Ai auzit?... Rezerviștii! Reporterul se pregătea să scrie informația. Roșu îl opri cu amărăciune: ― Anunță numai Consiliul de Miniștri. Restul nu poate merge la Drapelul. Asta-i soarta noastră ticăloasă. Când ai o
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
oficiosul opoziției, semnat de un fost ministru. Directorul Deliceanu tuna și fulgera comentând pasagiile, pe care un redactor roșcovan, veșnic revoltatul Bebe Antoniade, le citea cu glas tare. ― Stai, șefule, ascultă, că acuma vine partea cea mai tare! strigă Bebe triumfător. Ia ascultați: "Cu câtă durere de inimă văd insuficiența, nedestoinicia guvernului în fața gravelor evenimente. Când țăranii nu cer decât putința de a trăi, când putința aceasta li se refuză cu obrăznicie, când dreptatea muritorilor de foame strigă la cer, pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
glasul nevestei lui Vasile Zidaru: ― Nicușor! Vin' la mămica și nu te mai ținea după zănaticul de Costică! Vino să-ți dea mămica ta ceva! Costică se juca de-a calul, fugea de ici-colo și, de câte ori trecea pe lângă Nicu, necheza triumfător. Nicușor era atât de fermecat de joc, că nici nu auzi glasul mămicăi. Pe baba Ioana o înfuria orice amestec al nevestei lui Vasile. Mai ales, însă, nu suferea să-i ocărască nepotul. Cu mâinile ude, cum spăla o cratiță
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe bătătura cârciumii, înconjurată de soldații cu baioneta la armă. ― Domnule maior, vă rog, am crezut că... zise Baloleanu îngrozit de cadavrele și răniții întîlniți pe drum. Maiorul Tănăsescu, călare, se apropie de trăsură cu mâna la cozoroc, cu glas triumfător: ― Domnule prefect, am onoarea a vă raporta că în Amara s-a restabilit liniștea și ordinea! Baloleanu văzu la câțiva pași cadavrul gol de la brâu în sus al lui Ilie Cârlan și trupul ciuruit de gloanțe al lui Petre, iar
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dăunează, ca la morți... — Brrr... făcu Papi, strângându- se de brațul lui Efrem. Cosmina nu păru convinsă de niciuna dintre ipostaze. Nu știți ce face noaptea, când cutreieră străzile... — Ce v-am zis eu ? spuse Filip. Cu tot aerul lui triumfător, n-o nimerise. — Caută prin gunoaie, îi lămuri Cosmina. — Oribil, se strâmbă Papi. — El zice că e un gest de smerenie. Cum a fost umilința lui Iisus, care a spălat, înainte de Cina cea de Taină, picioarele ucenicilor. — Ce are scormonitul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
la auzul acestei discuții pe deplin lămuritoare, Isaia se desprinse din brațele Marchizei, neuitând să-și înșface butelca pe care o ridică deasupra capului, ca pe o făclie. — Să bem ! strigă, cu un glas lipsit de orice smerenie. Îi privi triumfător, apoi, amintindu-și, pentru o clipă, de bețivul cel trist, trăsăturile îi căzură, melancolice : Să bem ! repetă, deși era limpede, câtă vreme strângea gâtul sticlei doar pentru el, îndemnul către ceilalți era zadarnic. Să bem în amintirea numelor noastre... — Eu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
clopotnița asta ca o macara. — Și crucea unde e ? nu se lăsă Pârnaie. — Cruci sunt peste tot, ajută Isaia. Ia, Mierlă, dă o tură ! Păsărilă trase câteva triluri sfâșietoare către lună și făcu două-trei tumbe. — Ai văzut ? se întoarse Isaia, triumfător. Când zboară păsările cu aripile întinse, fac semnul crucii. Trunchiurile pomilor la fel, când ies crengile, și tot așa drumurile care se întretaie. Numa’ omu’ n-are pe trup semnul crucii și de-aia s-a răstignit pentru noi Domnul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Maca trebălui la șliț, dar se încurcă și-și ridică în chip socratic arătătorul. — Știți de ce masculii celorlalte specii se împerechează doar din când în când, cum le vine vremea, în timp ce bărbaților le stă tot timpul gândul la regulat ? Privi triumfător spre ceilalți, dar nu-i răspunseră decât priviri nedumerite. Totul, continuă Maca, folosind retorica lucrurilor definitive, e o chestiune de apăsare. Pișatul în aer liber te descătușează, te despovărează. Altminteri, frustrările se îndeasă și se preschimbă în obsesii sexuale. Asta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
aceasta devine treptat monocoloră, adică creștină. Acum, păgânismul nu este stins cu desăvârșire, dar, social și geografic, pozițiile sale se restrâng tot mai mult sub povara măsurilor represive ale împăraților romani și ale înaintării creștine. În Scythia Minor, creștinismul este triumfător inscripțiile din secolele V -VI, în provincia dintre Dunăre și Mare, reflectă, prin conținut și simbolistică, o atmosferă spirituală specific creștină: atașamentul locuitorilor provinciei față de Dumnezeul cel Bun, sub puterea căruia stătea destinul lor colectiv și individual. Inscripțiile de la Tomis
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
trebuia cucerit: "Exact așa cum strămoșii noștri nu au primit pămîntul pe care trăiesc astăzi ca un dar din ceruri, ci au fost nevoiți să-l cucerească cu prețul vieților lor, tot astfel, nici o grație națională, ci numai forța unei săbii triumfătoare va dobîndi pe viitor teritoriul nostru și odată cu el viață pentru națiunea noastră." Conform acestor doctrine, politica externă a statului german trebuia îndreptată în ultimă instanță spre atingerea unui scop unic: "stabilirea unui consens între pămînt și populație." Politica externă
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
o mai văzusem nicicând lăsându-se astfel în voia lucrurilor, iar când am reușit cu dibăcie să-i apuc genunchiul pe sub fustă, și-a desfăcut ușor picioarele și s-a aruncat de gâtul meu". Câteva zile mai târziu, tânărul consemnează triumfător un alt "mare eveniment". Louise, trâmbițează el, "îi lăsase în sfârșit mâna în voie și pentru multă vreme". După o ultimă încercare de a rezista, fata sfârșește prin a-i ceda tânărului tot ce are o tânără cinstită de cedat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mareșalul acceptă un armistițiu, încheiat pe 22 iunie la Rethondes, în faimosul vagon unde fusese semnat și armistițiul din 1918, considerat de germani drept un "diktat" rușinos. Rolurile se inversaseră, acum Germania era cea care, aflată în ipostaza de învingătoare triumfătoare, impunea Franței niște condiții de armistițiu draconice. Cu toate acestea, mareșalul Pétain nu consideră că abdicase de la rolul său de salvator al țării. Ba chiar dimpotrivă. Dacă optase pentru armistițiu, le explică el francezilor într-o serie de discursuri, o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
fost 5 delegați. Delegația prezintă o descriere a stării de lucruri din țara lor. Reflecția trimite la formarea unui stat liberal burghez pe malurile Dunării, ca produs al diplomației europene. "Nu burghezia română i-a învins pe feudalii români. Burghezia triumfătoare din occidentul Europei a asigurat victoria burgheziei române, relativ slabă, asupra feudalității române, relativ puternică..." Astfel, "în timp ce în Occident instituțiile burgheze au fost un rezultat al dezvoltării burgheziei, în România totul s-a petrecut invers. Aici, burghezia s-a emancipat
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
masculine, ca pe o imagine a virilității care promovează atît admirația femeii pentru forța bărbătească, dar poate și fascinația homo-erotică indusă de luptător. Cadrele încetinite fac din Rambo o forță a naturii, ce alunecă fără efort prin junglă, iar muzica triumfătoare îi traduce faptele de vitejie în cheia super-eroicului. Transformarea sa într-un supererou este prezentată în cadrele în care în mod miraculos țîșnește din apă, purificat și viril, gata de răzbunare și triumf 14. Scenele de acțiune sînt centrate asupra
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prin intermediul unui personaj înzestrat cu puteri nelimitate; în plus, filmul îi dă spectatorului posibilitatea să traverseze spațiul junglei, contopindu-se cu natura. Spectatorii sînt invitați să participe înfiorați la distrugerea de către Rambo a dușmanilor, la experiența violenței salvatoare, la întoarcerea triumfătoare a lui Rambo într-un elicopter fabricat cu ajutorul unei tehnologii de vîrf. Astfel, mecanismul cinematografic al spectacolului de film își aduce contribuția în procesul de recîștigare a forțelor. Ca și în cazul jocurilor video, spectatorul este invitat să acceadă la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ideologie antisovietică). Sub mai multe aspecte, Top Gun personifică atitudini sociale specifice perioadei Reagan. Apărut în 1986, înainte de criza din Iran, înainte de criza bursei din 1987 și de scandalul de la banca Savings and Loans. Top Gun reprezintă ascendența doctrinei Reagan, triumfătoare, în ultimele sale momente de supremație înaintea căderii ei din poziția de necontestată dominație (evident, doctrina Reagan s-a bucurat de un puternic reviriment o dată cu triumful lui Bush, supranumit "Son of Teflon" dar asta este o altă poveste relatată de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
armăsar" de elită și cele două competențe sînt în permanentă legătură pe tot parcursul filmului. Cînd Maverick este victorios în faptele sale de bravură, obține și femeia dorită, iar cînd suferă o înfrîngere, aceasta îl părăsește; cînd, la sfîrșit, revine triumfător, ea apare pentru a-i valida victoria. Top Gun este plin de simboluri falice, de imagini ale potenței masculine, de la primele imagini ale avioanelor imagini care au încărcătură falică și pînă la scenele de bătălie din final. Așadar, perspectiva psihanalitică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pe care era înregistrat bombardamentul cu cea mai înaltă precizie tehnică, benzi care erau repetate la nesfîrșit, asemeni reluărilor ocaziilor cele mai bune dintr-un eveniment sportiv. Într-adevăr, se foloseau permanent metafore sportive, iar demonstranțiile ce susțineau războiul scandau triumfători "USA! USA!", asemeni fanilor sportivi, de parcă Războiul din Golf era "supercupa" tuturor războaielor. Armata și media țineau o evidență zilnică a numărului de tancuri și alte echipamente distruse, chiar dacă reportajele despre războiul "aducător de liniște" nu conțineau nici o referire la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să încerce varianta transcendenței artificiale." (1992: 226) Baudrillard vs. cyberpunk Prin contrast, Baudrillard dizolvă semnificația și individul în extazul comunicării și disprețuiește acțiunea individuală eficientă, negînd chiar posibilitatea suveranității individuale într-un univers condus de obiecte. Pentru el, tehnologia este triumfătoare, în această eră postumană și nu este deloc cuprins de nostalgie la ideea unei umanități dispărute într-un univers tehnologic. Baudrillard nu caută transcendența și pare să se mulțumească cu inventarierea slăbiciunilor și nebuniilor epocii contemporane. Pentru bătrînul francez, nu
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la distanță de doar cîteva pagini, vorbește despre "poporul sublim", apoi despre "demența universală" și descrie represiunea în următorii termeni: "Era o spaimă atotcuprinzătoare... egalitatea (ca și cum ar fi voit să-și pedepsească apărătorii și să-și minimalizeze dușmanii) se manifesta triumfătoare, o egalitate de animale sălbatice, cu un același nivel de sîngeroasă mîrșăvie, căci fanatismul intereselor echilibrează delirul trebuințelor iar aristocrația împrumută sminteala gloatei și boneta de lînă nu se arată mai puțin hidoasă decît boneta roșie"114. Universalitatea acestor efecte
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei au fost biruiți de Stalin, precum balaurul de Sfîntul Gheorghe. El făurește astfel o demonologie în care intră trădătorii și dușmanii, în lipsa cărora nici o credință religioasă nu rezistă. Trădători și dușmani pe care el, eroul, Stalin, i-a zdrobit triumfător, cu sprijinul maselor care l-au urmat: În această luptă, citim în istoria Partidului Comunist al URSS, după împotriva scepticilor și a capitularzilor, contra troțkiștilor, a zinovieviștilor, a buharinienilor și a kameneviștilor, nucleul partidului trebuie să-și afle, după moartea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
între Carpații Meridionali și Dunăre, s-au format două națiuni est-romanice, anume moldovenii vorbitori ai limbii moldovenești, și respectiv, valahii (sau muntenii) vorbitori ai limbii valahe sau muntenești. Și pentru a duce stupiditatea afirmațiilor sale până la capăt, Vasile Vieru încheie triumfător: „În acest timp (1812), când teritoriul Moldovei de Est a fost anexat la Rusia, România ca stat nu exista în Europa. Deci, în lume nu exista nici națiunea română și nici limba română. Dar până în acel moment (1812) exista Moldova
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
respect față de cei orfani, alungându-i din casă; dacă impune femeii văduve, care nu vrea să fie violată, vărsarea unei sume de bani. Samavolnicia soldaților a ajuns până într-atât încât, scrie episcopul torinez că, după ce au comis tâlhării grave, triumfători și veseli mergeau în biserică și îi mulțumeau lui Dumnezeu pentru jaful făcut, numindu-l de parcă pe Dumnezeu complicele delictelor lor. Acestor creștini le lipsea conștiința morală și asemenea lor, multor altora. Din acest motiv, considera util să clarifice cum
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
este creată la nivel stilistic prin renunțarea la cuvinte și prin îndepărtarea de metafore. Vidul stilistic reconstruiește un alt fel de interioritate, în care dominantă este puterea imagistică a sugestiei: "Cine-a numit/ Auriu/ Această culoare/ A extazului frunzelor,/ Această triumfătoare/ Țară a nimănui/ Dintre viață și moarte,/ Această beatitudine/ Învăluind în vegetala-i lumină/ pământul,/ Cu mireasmă de fructe/ Dezgolite pe crengi/ În virginală/ Și grea impudoare?// Cine-a îndrăznit/ Să dea un cuvânt/ Celei mai limpezi/ Și-adânci nemuriri
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
subîntins de o idee a literaturii ca producție - știm astăzi - relevă de o abordare marxistă, mai subtilă Într-o primă fază decît ceea ce preluase realismul socialist impus și practicat În țările Blocului comunist. Nu trebuie confundat vulgata marxistă din comunismul triumfător al Estului cu marxismele care puteau fi gîndite Într-o țară liberă ca Franța. Faptul are importanța lui: Todorov pleacă din Bulgaria În Europa, cum mărturisește el că numea țările europene libere de comunism, pentru a regăsi o altă variantă
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]