2,711 matches
-
nr. 2226 din 03 februarie 2017 Toate Articolele Autorului De ne-om uni...să nu ne stați în cale Numiți-ne cum vreți, nu ne mai pasă, Căci am ajuns să fim strigați golani, Noi suntem amarații fără casă- Dar truda noastră v-a umplut de bani! Toți huzuriți în vile și domenii Și ne priviți cu ochii de ciocoi- Asa se-ntâmplă de două milenii; Dar vom veni în „vizită” la voi, Să ne luăm ce e de drept, al
DE NE-OM UNI...SĂ NU NE STAȚI ÎN CALE de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373490_a_374819]
-
cu traista sorții în spate nădușind amarnic zângăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealalta năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paste ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durere de aceea copilului îi este veșnic sete și plânge intru veșnicia suspinului ascuns în inima mea Referință Bibliografica: Nu
NU-MI AMINTESC... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373507_a_374836]
-
poți trece cu vederea. Are trăsături dârze și sclipiri de asprime în ochii de-un albastru oțelit, conturați de sprâncene stufoase, ce se întâlnesc în cute adânci, săpate în timp de încăpățânare, îndârjire, de o hotărâre de neclintit și de truda grea. Buzele-i sunt strânse, neînduplecate, cu colțurile ușor coborâte, trădând o determinare de fier. Un nas impunător și el, cu nările ușor umflate, de parcă ar respira furtună. Un bărbat ca un brad falnic crescut în vârf de munte, trecut
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
înfumurarea, lăcomia, împachetate în neputințe, asupra celorlalți. Un asemenea om nu e în stare să realizeze ceea ce-și dorește de la altcineva și de aceea, aproape mereu jefuiește pentru sine câte o rentă din tot ce obține curat, cinstit, cu trudă și har, un om cumsecade. În categoria aceasta se încadrează plagiatorii. Ei nu sunt niciodată încercați de dorința de a munci ca să evolueze și să făurească prin proprie capacitate ceea ce râvnesc și își însușesc de la altcineva, ci iau pe degeaba
DEZAMĂGIRI RICOŞATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2025 din 17 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373567_a_374896]
-
nu mulți scriitori vor primi consacrarea, nu putem ignora contribuția lor la cultura neamului nostru. Filozoful de aleasă cultură, Constantin Noica, sublinia: "O cultură nu se judecă numai după operele mari, de incontestabilă valoare, ci și după realizările mici, de trudă laborioasă și vrednică, prin care se realizează cadre, se deschid câmpurile și se delimitează interesele în mijlocul cărora va trebui să apară opere autentice." Nu trebuie să acceptăm și nonliteratura, dar dacă apar în unele scrieri și stângăcii, împotmoliri, banalități, nu
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
plinul inimii și al gândului, bucuroși să împărtășească semenilor lor gândurile și sentimentele lor nestingheriți de vreo cenzură. Sunt oameni absorbiți de setea interioară după cuvântul care înviorează, care pătrunde și identifică trăirea sufletului. Ce altceva i-ar țintui la truda scrisului, nu de puține ori sisifica, dacă nu dragostea față de cuvantul care în zborul lui spre înălțimi ne poate înzestra cu aripi.?! Scrisul îți cere, pe lângă darul înnăscut și multă trudă, puțină îndrăzneală, enormă exigență și nu de puține ori
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
identifică trăirea sufletului. Ce altceva i-ar țintui la truda scrisului, nu de puține ori sisifica, dacă nu dragostea față de cuvantul care în zborul lui spre înălțimi ne poate înzestra cu aripi.?! Scrisul îți cere, pe lângă darul înnăscut și multă trudă, puțină îndrăzneală, enormă exigență și nu de puține ori înțelepciunea de a suporta dureroasele înfrângeri, de a înghiți amarul propriei neputințe a depășirii unor bariere nevăzute. Dar zidirea nu se înalță fără jertfă. "A scrie e a face din nou
PREMIUL III LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373545_a_374874]
-
cu traista sorții în spate nădușind amarnic zăngăneau pe umerii tăi greble și furci pentru surghiunul ierbii de o parte eu - de cealaltă năduful poate văruind pereții pentru ziua de Paște ți-au rămas agățate de cer poate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnă pe coapsele timpului undeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durere de aceea copilului îi este veșnic sete și plânge întru veșnicia suspinului ascuns în inima mea ... Citește mai mult
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
sub pieptul muntelui urcat de atâtea oricu traista sorții în spatenădușind amarnic zăngăneau pe umerii tăigreble și furci pentru surghiunul ierbiide o parte eu - de cealaltă nădufulpoate văruind pereții pentru ziua de Pașteți-au rămas agățate de cerpoate sfâșiate de truda zilelor au căzut în odihnăpe coapsele timpuluiundeva, în adâncul meu, nu contenește plânsul suspinele beau lacrimi și mănâncă durerede aceea copilului îi este veșnic seteși plânge întru veșnicia suspinuluiascuns în inima mea... IX. AȘTEPT SĂ-MI SCRII..., de Emilia Amariei
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. De ne-om uni...să nu ne stați în cale Numiți-ne cum vreți, nu ne mai pasă, Căci am ajuns să fim strigați golani, Noi suntem amărâții fără casă- Dar truda noastră v-a umplut de bani! Toți huzuriți în vile și domenii Și ne priviți cu ochii de ciocoi- Așa se-ntâmplă de două milenii; Dar vom veni în „vizită” la voi, Să ne luăm ce e de drept, al
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
pună Lupul cel rău drept păzitor la oi... Citește mai mult De ne-om uni...să nu ne stați în caleNumiți-ne cum vreți, nu ne mai pasă,Căci am ajuns să fim strigați golani,Noi suntem amărâții fără casă-Dar truda noastră v-a umplut de bani!Toți huzuriți în vile și domeniiși ne priviți cu ochii de ciocoi-Așa se-ntâmplă de două milenii; Dar vom veni în „vizită” la voi,Să ne luăm ce e de drept, al nostru
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
2015 Toate Articolele Autorului Am mai urcat o treaptă în lirism, m-am apropiat de voi, de țel; păstrez și azi unicul romantism, speranța mea și spiritul rebel. La umbra altora nu stau vreodată, n-am fugit de încercarea vieții; truda mi-o asum și azi curată, urc spre culmi, ca zorii dimineții. Și azi, și mâine, inima-mi palpită, adăugându-mi impulsuri tinerești; existența mea mi-o declar fericită și urc, și urc prin anii mei onești. Mă tot așteaptă
AM MAI URCAT... de GEORGE PENA în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373653_a_374982]
-
Arte Frumoase din București (1940-1945). Chiar daca istoria monahismului românesc va lega de-a pururi numele parintelui Sofian de cel al Mănăstirii Antim, multe alte lăcașuri din țară și din străinatate poartă prin veac urma mâinilor sale, cu a căror smerită trudă le-a împodobit, căutand fără încetare Chipul de frumusețe și lumina Mantuitorului. Schitul Darvari (1964 si 1993), Mănăstirea Agapia (1970), Mănăstirea Deir-El-Harf - Liban (1971), Mănăstirea Radu-Vodă - București (1973), Catedrala din Homs - Siria (1978), Biserica din Hama - Siria (1979) sunt doar
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
Arte Frumoase din București (1940-1945). Chiar daca istoria monahismului românesc va lega de-a pururi numele parintelui Sofian de cel al Mănăstirii Antim, multe alte lăcașuri din țară și din străinatate poartă prin veac urma mâinilor sale, cu a căror smerită trudă le-a împodobit, căutand fără încetare Chipul de frumusețe și lumina Mantuitorului. Schitul Darvari (1964 si 1993), Mănăstirea Agapia (1970), Mănăstirea Deir-El-Harf - Liban (1971), Mănăstirea Radu-Vodă - București (1973), Catedrala din Homs - Siria (1978), Biserica din Hama - Siria (1979) sunt doar
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
Resteman Publicat în: Ediția nr. 873 din 22 mai 2013 Toate Articolele Autorului IOANA RESTEMAN - poate mai curând decât a sperat, pășește cu dreptul pe ușa din față a literaturii române: copila de numai 18 ani, după trei ani de trudă, ani de documentare și zbatere spre încumințirea cuvintelor și îmbrăcarea lor în straiele graiului ardelenesc autentic, și-a lansat primul volum al romanului SURÂSUL UMBRELOR, pe 12 mai 2013, în satul natal, Bologa, jud. CLUJ. Unul dintre consătenii săi, domnul
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
capricioase, îmi putea strica ziua și buna dispoziție, cu ploile în averse, pornite pe neașteptate. Și tot ea era cea care îi dăruia tatei, în acest fel, liniștea, făcându-i parte de odihna binemeritată adusă de o zi liberă, după truda muncii în fabrică, în trei schimburi. Ioan CIORCA Referință Bibliografică: SĂRBĂTORILE DE ALTĂDATĂ / Ioan Ciorca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1663, Anul V, 21 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ioan Ciorca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
SĂRBĂTORILE DE ALTĂDATĂ de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374947_a_376276]
-
El a găsit mereu resurse lirice neistovite pentru a exprima foamea de Dumnezeu a sufletului său. Niciodată în poezia noastră, sentimentul religios n-a făcut să răsune asemena accente de slavă: „Doamne, izvorul meu și cântecele mele! Nădejdea mea și truda mea! Din ale cărui miezuri vii de stele Cerc să-mi îngheț o boabă de mărgea” -Psalm. Sau de solitudine torturantă: „Tare sunt singur, Doamne, și pieziș! Copac pribeag uitat în câmpie, Cu fruct amar și cu frunziș Țepos și
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
s-o avem curată Pentr-o viața luminată! Grâul sa-mbrace ogorul În strai alb și Viitorul Pâinea bună și gustoasă S-o avem mereu pe masa! Pruncii să-i creștem frumos Pentru-n An mai glorios! Mâinile să ducă truda, Inima și mintea ruga, Iar picioarele cărări... Să uităm de resemnări! Hărnicia să ne fie Laitmotiv și bucurie, Frați uniți, când e mai greu Să-L cinstim pe Dumnezeu! Anul vechi gârbov și rece În alt spațiu vrea să plece
AHO, AHO, de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375016_a_376345]
-
amintirea sa? Pe unde-am mers ori cum trăiesc Viața în destin pământesc, Simt că vine din astral ceresc Și curge-n prea-plinul sufletesc. În suflet, idei abundă Cu o lumină plăpândă. Pe gândirea mea fecundă Să rodească har de trudă. Cine am fost sau voi mai fi, Să duc lumina nopții-n zi... Să-mi zburde doruri pe câmpii... Numai Dumnezeu poate ști. Întrebările-mi voi duce Cu-a vieții povară dulce, La a timpului răscruce, În somnul de veci
„FEMEILE CU FLORI ROȘII ÎN PĂR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375027_a_376356]
-
Rodia obrazului s-o-mbujoreze vântul, Macul buzelor să-l aline cuvântul. Soție te du și pâinea frământă Urmează-ți destinul cu aripa frântă. Cuprinde tăcerea, zbuciumul, firea, Asta ți-e viața, asta menirea. Mamă în pumni cuprinde pământul Cu truda, răbdarea, durerea și gândul. Cum picură roua în zori, dimineața, Așa începi lumea, când naști viața. Femeie, mamă, soție, Numele tău veșnic să fie Scris cu pulbere de stele pe cer. Puterea ta e un mister. MÂINILE MAMEI Calde și
FLORILE GÂNDULUI (POEME)1 de MARIANA STOICA în ediţia nr. 1826 din 31 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375024_a_376353]
-
care și-au dorit să conducă destinele învățământului teologic, pentru ca imediat după 1989 când situația din România s-a schimbat și nu au mai fost atâtea riscuri să apară și alți pretendenți la conducere . Astfel, după 37 de ani de trudă la Institutul Teologic din Sibiu, în anul 1996 a s-a transferat pe postul de profesor universitar la disciplina Patrologie și Literatură postpatristică la noua Facultate de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia, așezământ la a cărui
MATERIAL OMAGIAL, DEDICAT PĂRINTELUI ARHID. PROF. UNIV. DR. DR. H.C. CONSTANTIN VOICU, CU PRILEJUL NAŞTERII SALE ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/374925_a_376254]
-
coarne, două mânere de toporâște. Iar, în mijlocul orașului, este Casa de Cultură ce-așteaptă a fi slujită de către oameni întocmai așa: de cultură (dar unde-or fi de găsit aceștia?!). De ce se întâmplă așa? Ce s-a ales din toată truda oamenilor buni de altădată ai Buhușiului care au păstrat și înfrumusețat istoria unui oraș până când nesăbuința l-a prăbușit la pământ? Ce răspuns mai poate avea la aceasta consilierul Gheorghe Cautișanu? Detractarii lui țipă ca în gură de șarpe ca
GHEORGHE CAUTIŞANU. O ŞTIU CEI DIN VECHEA GARDĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1725 din 21 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373791_a_375120]
-
la chip, fără copilărie. Pășește-n sala cu ferestre luminate când alți copii încă mai dorm, mișcările-arcuite, prelungi sau tremurate, le poate repeta la nesfârșit și-n somn, iar fiecare gest, e-o altă învățare, prilej de renunțări și îndelungă trudă, dar pare că, oricum, altă plăcere n-are chiar dacă viața ei devine, astfel, crudă. Plutește parcă-n aer, cu brațele întinse, făptură ireală cu aură divină, cu gesturi ne-nțelese de prin povești desprinse și mă încântă tare, micuța balerină
MICUŢA BALERINĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373824_a_375153]
-
precum viața, uneori. Proza este clasic construită, cu economie de mijloace artistice - psihologic prezentate. Viața se derulează firesc. Sub aroma cuvintelor tresaltă adevărul trăirilor. Se degajă la lectură talentul analitic al autoarei. Construcția povestirii are rigorile ei, duse, cred, cu trudă până la capăt. O conciziune demnă de admirație. Vizitatorul misterios ne introduce în lumea ziariștilor care cercetează cazuri interesante. Ioana, angajată la un ziar, e în culmea fericirii. Află de o persoană care susținea că este fratele lui Isus, dar care
DESTINE, DE CAMELIA ARDELEAN de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373817_a_375146]
-
2016 N-am suferit și vorbele mă ard, Așa cum arde focul din feștilă, De când mă știu, uitatul peste gard Și simt în ochii mei un fel de silă... I-am înțeles pe unii dintre-acei Care-și notau „nimicurile” mele, Din truda lor, plătită....cu doi lei, Să-și cumpere odihna dintre stele! Mult mai târziu am învățat cu greu, Omul câte-n viața lui nu știe? Din toate câte sunt în jurul meu Uitatul peste gard e-o meserie... Drumeț și eu
UITATUL PESTE GARD... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373891_a_375220]