3,095 matches
-
dura mater sau ependimare pe care le invadează. Chiar dacă macroscopic poate lua forme relativ bine delimitate, întodeauna va exista o zonă de tranziție, între glioblastom și țesutul cerebral normal. Extensia prin infiltrate este destul de frecventă ducând la apariția aspectului de tumoră multifocală [28]. Metastazarea glioblastomului multiform poate fi atât la nivelul sistemului nervos central dar și în afara lui. Metastazele extracraniene apar datorită diseminărilor intraoperatorii. Ca sedii frecvente în diseminarea extracraniană sunt plămânul, nodulii limfatici sau osul. Tabloul clinic. Evoluția este de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
celulare tumorale ce permit aprecierea sensibilității specifice față de tratamentul chimioterapic. În prezent, intervențiile chirurgicale beneficiază de importante avantaje tehnologice care au contribuit la scăderea complicațiilor postoperatorii: rezonanță magnetică în secvență de difuzie preoperatorie pentru a evidenția modificarea tracturilor corticospinale de către tumoră, stimularea electrică directă corticală și subcorticală, ultrasonografia intraoperatorie (fig. 4.56), microneurochirurgia, neuronavigație, stereotaxie etc. Deficitul neurologic postoperator se întâlnește la aproximativ 8% din tumorile operate. Cu excepția pacienților aflați în stadiile terminale a bolii, pentru restul bolnavilor cu glioblastom multiform
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un timp de înjumătățire scurt ceea ce impune administrarea frecventă [33]. Simptomatologia clinică în cazul recidivelor este dominată de creșterea presiunii intracraniene și mai puțin a deficitului neurologic. Recidivele tumorale se produc de obicei local și sunt mult mai agresive decât tumora inițială. O bună calitate a supraviețuirii celor cu glioblastom multiform depinde de: vârsta (sub 45 ani), durata între debutul simptomatologiei și operație (mai mare de 6 luni), debutul cu crize comițiale și nu cu alterarea stării de conștiență, localizarea frontală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu pacienții la care lipsesc aceste modificări genetice (în medie 2 ani). Diagnosticul imagistic. Examenul RMN este preferat pentru diagnosticul oligodendrogliomului malign. Imaginile T1 pun în evidență o masă hipointensă sau inomogenă, cu zone de hipo- și hiperintensitate. În T2 tumora apare hiperintensă, cu sau fără edem perilezional. După administrarea de gadolinium se observă o captare inomogenă a substanței de contrast. Aceste tumori prezintă tendință la calcificare. Infiltrarea sau diseminarea prin spațiul subarahnoidian este caracteristică dar nu specifică, apar chiste (16
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
EORTC care au evaluat temozolomida ca prima linie de chimioterapic la pacienții cu tumori oligodendrogliale recurente au evidențiat o rată de răspuns de 54%, 39% dintre pacienți prezentând interval liber de boală la 12 luni [38]. EPENDIMOMUL ANAPLAZIC Este o tumoră malignă cu creștere rapidă și prognostic nefavorabil. Apare predominant la copii. Este considerat ca făcând parte din clasa WHO grad III. Transformarea anaplazică este mai frecvent întâlnită în tumorile cerebrale comparativ cu cele spinale. Distribuția pe sexe este aproximativ egală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
polioma SV40, JC, și BK au fost, de asemenea, testate în condiții experimentale, fiind capabile să inducă papiloame la șoareci transgenici, fiind în curs cercetările pentru a stabili rolul lor în dezvoltarea papilomului de plex coroid [2]. Epidemiologia. Este o tumoră foarte rară (0,4- 0,6% din tumorile intracraniene), mai frecventă la pacienți de vârstă pediatrică unde reprezintă 2-5% din tumorile intracraniene, iar ca subgrup, la copii sub un an, unde reprezintă 10-20% din tumorile intracraniene [2,3]. Histopatologie. În
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
un an, unde reprezintă 10-20% din tumorile intracraniene [2,3]. Histopatologie. În general, sunt tumori bine delimitate, lobulate, localizate intraventricular. Atât papiloamele cât și carcinoamele pot să invadeze parenchimul cerebral (fig. 4.58). Dacă invazia este masivă se presupune că tumora este un carcinom. De asemenea, ambele tipuri histologice pot avea extensie subarahnoidiană [4]. Papilomul de plex coroid reprezintă singura entitate în care hidrocefalia apare ca urmare a hipersecreției de LCR. Mecanismul producerii hidrocefaliei este însă mai complex, alături de hipersecreție poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
histologice pot avea extensie subarahnoidiană [4]. Papilomul de plex coroid reprezintă singura entitate în care hidrocefalia apare ca urmare a hipersecreției de LCR. Mecanismul producerii hidrocefaliei este însă mai complex, alături de hipersecreție poate apărea și obstrucția căilor de drenaj de către tumoră sau hidrocefalie malresorbtivă datorată hemoragiilor produse de tumora hipervascularizată (fig. 4.59). Acest din urmă mecanism explică și persistența hidrocefaliei după îndepărtarea tumorii, făcând necesară aplicarea unui drenaj ventriculo-peritoneal [4,5]. Prezentare clinică. Pacienții se prezintă cu simptome de HIC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
plex coroid reprezintă singura entitate în care hidrocefalia apare ca urmare a hipersecreției de LCR. Mecanismul producerii hidrocefaliei este însă mai complex, alături de hipersecreție poate apărea și obstrucția căilor de drenaj de către tumoră sau hidrocefalie malresorbtivă datorată hemoragiilor produse de tumora hipervascularizată (fig. 4.59). Acest din urmă mecanism explică și persistența hidrocefaliei după îndepărtarea tumorii, făcând necesară aplicarea unui drenaj ventriculo-peritoneal [4,5]. Prezentare clinică. Pacienții se prezintă cu simptome de HIC datorate hidrocefaliei secundare hiperproducției de LCR și obstrucției
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
61). Pe examinarea CT cu contrast se observă o masă omogenă hiperintensă. O captare heterogenă a contrastului sugerează degenerescența carcinomatoasă. Pe examinarea RMN, în T1 găsim o masă lobulată, bine delimitată, izo- sau hipointensă. La adăugarea de contrast în T1 tumora captează contrast. În T2, masa este izo- sau hiperintensă. În T2 se observă și zone de flux vascular În secvențele FLAIR, se observă edemul transependimar (fig. 4.62). Se recomandă examinarea întregului SNC datorită riscului de metastazare („drop mets”) la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ependimomul, meduloblastomul. Tratamentul papilomului de plex coroid implică două aspecte: abordul chirurgical direct al tumorii și tratamentul hidrocefaliei. Rezecția chirurgicală completă a papilomului de plex coroid reprezintă opțiunea terapeutică cea mai recomandabilă, cu atât mai mult cu cât fiind o tumoră intens vasculară, rezecția subtotală este nerecomandabilă și uneori imposibilă datorită hemoragiei din restul tumoral. În localizările de la nivelul ventriculului lateral recomandarea noastră este abordul transcortical parietal, cu coagularea progresivă a periferiei tumorale și mobilizarea intraventriculară a tumorii până este identificat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adepți, deși există cazuri de hiperplazie a plexului coroid la care coagularea endoscopică a plexului coroid a dus la reducerea hidrocefaliei fără a fi necesară plasarea unui șunt ventriculo-peritoneal [8]. CARCINOMUL DE PLEX COROID Carcinomul de plex coroid este o tumoră chiar mai rară decât papilomul și apare mai frecvent la copii sub 5 ani. Apare ca o masă intraventriculară cu invazie ependimară și care captează inomogen substanța de contrast. Diagnosticul histopatologic este cel care stabilește diagnosticul definitiv aspectul fiind de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
convexitale (fig. 4.76): − Craniotomie largă ce depășește cu 1,5-2 cm limitele tumorii; − Rezecția durală cu margine de siguranță; − Disecția peritumorală circumferențială în planul arahnoidian; − Reducerea internă a volumului tumoral; − Coagularea și divizarea progresivă a vaselor nutritive razant la tumoră; − Ridicarea progresivă a tumorii din patul tumoral; − Hemostaza riguroasă − Plastie durală. Meningioamele etajului anterior: − Volet fronto-temporal sau fronto-lateral (planum, tubercul, diafragm selar, clinoidă, treime internă de aripă de sfenoid, alare); − Volet bifrontal (fig. 4.77) (meningioame gigante de șanț olfactiv
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
nivelul pseudocapsulei; − Hemostaza definitivă; − Închidere cu plastie durală. Meningioamele de etaj mijlociu − Volet „half-and-half” sau fronto-orbito-zigomatic (meningioame sfeno-cavernoase); − Volet subtemporal; − Acces cât mai bazal (fig. 4.78); − Devascularizare extradurală; − Reducerea progresivă a volumului tumoral (aspirator ultrasonic) prin breșa creată de tumoră (meningioamele sfeno-cavernoase sunt situate de obicei într-o dedublare durală); − Prezervarea elementelor vasculo-nervoase intracavernoase; − Ablația totală nu este recomandabilă cu orice preț (radio-chirurgie adjuvantă); − Hemostaza în sinusul cavernos cu surgicel. Meningioamele parasagitale și de sinus sagital − Volet ce trebuie să
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
oclus - ligatura sinusului cu excizia porțiunii invadate și a coasei adiacente (reconstrucția sinusului nu aduce beneficii dar poate duce la pierderi mari de sânge); − Izolarea și prezervarea marilor vene de drenaj; − Izoarea și prezervarea vaselor arteriale normale (deseori înglobate în tumoră!); − Reducerea progresivă a volumului tumoral; − Hemostaza riguroasă (sursele din sinusul sagital se opresc de obicei cu patch-uri de surgicel); − Plastia durală cu periost sau substitut dural. Meningioamele de coasă (falcine) − Deschiderea osoasă de preferat cu sinusul sagital la vedere; − Incizia
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
limitele tumorii (fig. 4.81); − Incizia circumferențială a durei mater; − Reducerea progresivă a tumorii; − Hemostaza riguroasă; − Plastie durală. Meningioamele de unghi ponto-cerebelos Medial de meatul acustic − Abord retrosigmoidian (fig. 4.82) Identificarea și izolarea nervilor situați posterior sau postero-inferior de tumoră Devascularizarea intradurală a bazei de implantare Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea arterei cerebeloase antero-inferioare deseori înglobată pe o porțiune variabilă în tumoră Decolarea progresivă de pe trunchiul cerebral și anterior de pe nervul trigemen Porțiunea supratentorială poate fi ușor tracționată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
meatul acustic − Abord retrosigmoidian (fig. 4.82) Identificarea și izolarea nervilor situați posterior sau postero-inferior de tumoră Devascularizarea intradurală a bazei de implantare Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea arterei cerebeloase antero-inferioare deseori înglobată pe o porțiune variabilă în tumoră Decolarea progresivă de pe trunchiul cerebral și anterior de pe nervul trigemen Porțiunea supratentorială poate fi ușor tracționată în jos după decolarea nervului trohlear Incizia tentoriului doar în extensii supratentoriale voluminoase Hemostaza riguroasă. − Abord subtemporal cu rezecția vârfului stâncii (Kawase) (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumorii cu aspiratorul ultrasonic Folosirea planului arahnoidian pentru decolarea pseudocapsulei Închiderea etanșă a durei mater cu plastie și preparate de fibrină (tissucol) pentru a preveni fistula cranio-aurală. Lateral de meatul acustic − Abord retrosigmoidian Nervii V, VII-VIII sunt situați anterior de tumoră Nervii IX, X, XI coafează polul inferior al tumorii Arterele cerebeloase antero-inferioară și postero-inferioară vin în contact intim cu tumora Devascularizarea intradurală (atenție la folosirea excesivă a coagulării în vecinătatea meatului!) Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea tuturor elementelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fibrină (tissucol) pentru a preveni fistula cranio-aurală. Lateral de meatul acustic − Abord retrosigmoidian Nervii V, VII-VIII sunt situați anterior de tumoră Nervii IX, X, XI coafează polul inferior al tumorii Arterele cerebeloase antero-inferioară și postero-inferioară vin în contact intim cu tumora Devascularizarea intradurală (atenție la folosirea excesivă a coagulării în vecinătatea meatului!) Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea tuturor elementelor vasculo-nervoase normale în contact cu tumora Închiderea etanșă a durei mater. Meningioamele de tentoriu − Abord unilateral supracerebelos; − Coagularea venelor supracerebeloase
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
polul inferior al tumorii Arterele cerebeloase antero-inferioară și postero-inferioară vin în contact intim cu tumora Devascularizarea intradurală (atenție la folosirea excesivă a coagulării în vecinătatea meatului!) Reducerea progresivă a tumorii Identificarea și prezervarea tuturor elementelor vasculo-nervoase normale în contact cu tumora Închiderea etanșă a durei mater. Meningioamele de tentoriu − Abord unilateral supracerebelos; − Coagularea venelor supracerebeloase pentru un acces facil asupra tumorii; − Devascularizarea tumorală razant cu tentoriul; − Reducerea progresivă a tumorii. Meningioamele de „Tentorial Notch” (fig. 4.84) − Abord median supra și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
legate de compresiune și deplasarea parenchimului cerebral subiacent [3]. La examinare tomografică osteoamele apar ca noduli hiperdenși omogeni care nu captează substanța de contrast. Examenul RMN evidențiază o leziune tipic hipointensă în secvențele T1, în timp ce în secvențele T2 și FLAIR tumora poate avea semnal de intensitate variabilă (fig. 4.89, fig. 4.90) [2]. Excizia chirurgicală este tratamentul de elecție în cazurile simptomatice. Osteosarcoamele Osteosarcomul este o neoplazie malignă cu localizare tipică în oasele lungi, ocazional originea ei aflându-se în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
extensiei unui osteosarcom de la nivelul oaselor craniene [5]. Pe radiografia simplă osteosarcoamele pot fi osteolitice sau osteoblastice. Osteosarcoamele primare craniene frecvent apar ca leziuni multichistice cu captare intensă atât pe CT cât și pe RMN [1]. Imaginile RMN evidențiază o tumora extraaxială hipointensă în T1, hiperintensă în T2 înconjurată de edem care captează neomogen substanța de contrast putând avea și o captare durală sub formă de „dural tail” [1,5]. Datele radiologice clasice includ distrucția osului, mineralizarea matricei tumorale, reacția periostală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
simptome tardiv, manifestările clinice fiind dependente de localizare și de efectul de masă pe care îl produc asupra parenchimului cerebral [7,8]. Aspectul imagistic al condroamelor nu este caracteristic, acestea putând fi ușor confundate cu meningeoamele. În general, la RMN tumora apare hipointensă în T1 și izo-hiperintensă în T2 iar după administrare de contrast captarea este moderată și apare relativ tardiv fapt ce le diferențiază de meningeoame care prezintă captare precoce [8]. Pe CT apar ca mase inomogene, calcificate, bine circumscrise
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
40 de ani cu incidență maximă în decada cinci-sapte de viață [14]. Localizare și manifestare clinică: HFM se localizează fie la nivel meningeal sau la nivelul oasele craniene cu extensie în spațiul subdural [15]. Deși în mod obișnuit este o tumoră primară, în unele cazuri au fost descrise după radioterapie sau chimioterapie [5,18]. Manifestarea clinică a HFM intracraniene e variabilă și depinde de localizarea tumorală [16]. Frecvența metastazării depinde de subtipul histologic și variază de la 20% în formele angiomatoase la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o oarecare măsură sau leziuni de dimensiuni mari care captează inelar substanța de contrast. MRI evidențiază o masă extraaxială cu margini neregulate care captează. Zona centrală cu semnal crescut în T2 este reprezentată de zona de necroză de lichefiere în timp ce tumora viabilă periferică, care are semnal scăzut în T2, captează intens substanța de contrast. Marginile slab definite ale tumorii sunt sugestive pentru invazia creierului [14,15]. Prognosticul este foarte rezervat cu multiple recidive și metastazare la distanță [5,17]. CONDROSARCOMUL Condrosarcomul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]