6,704 matches
-
zâmbetul ei sfielnic...cu mahmudelele la gât...lucind...cozi lungi pe spate...În casa lor se tot învârte o copilandră care râde mereu...A, e Rada...vecina...Am crescut, nene, uite cât am crescut! În biserică, Ioana mireasă...Bubuit de tunuri...tranșee...Crimea...o explozie...îi zboară schijele pe la urechi...Cotul Donului...ger cumplit, noaptea senină...stelele se scurg ca niște lacrimi...și totuși aleargă... aleargă...în munții Carpați, ca o ciută pe creste...așchii de stăncă zboară pe la urechi...pace
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
doar ei, fenomenul putând fi generalizat la această categorie de indivizi - au vrut să moară „ca niște eroi”, asumându-și controversatul martiriu printr-un gest „justițiar” - în opinia lor și a radicaliștilor care manipulează masa vulnerabilă și mancurtizată, „carnea de tun” -, prin suicidul ostentativ, demonstrativ, lipsit de noimă și morală - în opinia „publicului spectator” mai mult sau mai puțin religios ori dogmatic. Eroism? Sau mancurtizare, spălare de creiere? Oare unde se termină sublimul și unde începe ridicolul, în această sângeroasă cavalcadă
LIBERTATE SAU LIBERTINAJ? EROISM SAU MANCURTIZARE? de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374238_a_375567]
-
fost cu totul izolată și lăsată în paragină. În iarna lui 1916 - 1917, când în această zonă s-au purtat lupte grele pe linia Siretului cu armata germană și cea austro-ungară invadatoare, zidurile mănăstirii s-au prăbușit din cauza obuzelor de tun. Din mijlocul curții vedeam rândunelele, lăstunii, vrăbii și porumbei sălbateci ce zburdau jucăuș dintr-o parte în alta sau intrau în cuiburile lor ca într-un buzunar. Zbenguiala lor întovărășită de ciripitul vesel și muzical ne introducea parcă în atmosfera
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
MICA SIRENĂ Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 1354 din 15 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Danemarca e eternă, Danemarca-socială Danemarca e în toate, duhul ei e pretutindeni... Ce mai face Danemarca? Putrezește mai departe și e sănătoasă tun! Un loc de atracție specială este castelul de la Helsingor. Aici, Shakespeare a plasat acțiunea celei mai profunde și tulburătoare dintre tragediile sale. De la țărmul stâncos, valurile înspumate au dus până la Halsingloor-gul suedez blestemele și s-a profilat umbra fantomatică a
MICA SIRENĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362158_a_363487]
-
familiei, adică studierea postulatului 5 al lui Euclid. Luat de studii și pasiuni Janos a omis să comunice familiei continuarea studiilor. Farcaș aștepta cu regrete aflarea locului de muncă al fiului său. L-ar fi dorit matematician nu comandant de tun. Nu se poate spune că familia nu a mai primit timp de doi ani vești despre fiul rătăcitor. În sfârșit Farcaș primește scrisoarea mult așteptată. Era un plic voluminos și greu de parca era plin cu nisip. Înfrigurat desface plicul, apoi
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
mai primit timp de doi ani vești despre fiul rătăcitor. În sfârșit Farcaș primește scrisoarea mult așteptată. Era un plic voluminos și greu de parca era plin cu nisip. Înfrigurat desface plicul, apoi rămâne stupefiat. Fiul său nu era comandant de tun. Din contră. Era un matematician care a pus în umbră toată activitatea fructuoasa de o viață a sa. Rezolvase marea enigmă a postulatului 5 al lui Euclid. Negru pe alb, mai multe file pline de hieroglife matematice era soluția căutată
CÂNDVA OAMENII-ŞI SCRIAU SCRISORI. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362244_a_363573]
-
Vremuri > ERA... Autor: Mihai Lupu Publicat în: Ediția nr. 2288 din 06 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Era în vreme de război. Într-un vagon de marfă , noi Ne-am dus cu tata în surghiun, Fugeam de pușcă și de tun, Căutând un adăpost mai bun. Când ne-am întors ,eu tot copil, Simțeam mirosul de trotil, Călcam pe urme de senile, Vedeam răniți printre suspine, Cerșind aleanul unei mile, Și casele încă arzând, Și pruncii încă întrebând De frații și
ERA... de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378747_a_380076]
-
de tip mafiot se întăresc tot mai mult sugrumând țara. Degeaba behăiau oițele pe la colțuri, câteva manifestându-se prin bătătura centrală! Sub masca austerității, liber impuse, mafioții României au continuat jefuirea banului public și a bunurilor fostului „avut obștesc”. Marile tunuri, pe care le cam știam încă de la săvârșirea lor, au început să fie scoase oficial la lumină de noii câini apăruți la Stâna națională. Unii chiar se întreabă cum de au apărut, de unde, cine i-a instruit? Întrebări care își
TABLETA DE WEEKEND (135): LUPII LA STÂNĂ de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377776_a_379105]
-
în vederea consolidării capacității de răspuns în situații de criză. Un bun exemplu în acest sens este semnarea acordului de Management al Execuției între EADRCC/NATO și DSU în scopul pregătirii personalului paramedical din Ucraina. În cadrul proiectului PRTF B/10 - Support to Ukraine to Strengthen the Capacities of the Healthcare System and COVID-19 Pandemic, România oferă cursuri de pregătire în domeniul primului ajutor calificat pentru paramedicii din Ucraina, în cadrul Centrului de Formare Formatori, Pregătire în Descarcerare și Asistență Medicală de Urgență
STRATEGIA din 4 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285383]
-
nu trebuie să bea dintr-un lac din care au băut vite sau europeni, nu trebuie să mănînce mîncăruri gătite de alții etc. În schimb, un războinic nu poate [238] săpa tranșee, nu poate căra nimic, nu poate să tragă tunurile; astfel, o armată de 20.000 de oameni necesită un cortegiu de 100.000 de indivizi. Fiecare indian nu face decît un anumit lucru, astfel încît este nevoie de nenumărați servitori; un locotenent are la dispoziția sa treizeci, un maior
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
torente, și, netemîndu-se deloc de dușman, îl hărțuiau din toate părțile, dispărînd într-o clipă și apărînd în alt loc la fel de repede. Armele lor erau arcul, lancea, sabia, securea și bîta. Îndată după inventarea prafului de pușcă, ei folosiră și tunurile, și mai tîrziu, muschetele". Prioritatea didactică și urgența publicării și difuzării, care implică adesea din partea pașoptiștilor un tip de scriitură stil "cronică", se află la originea lucrărilor lui Bălcescu, unul dintre apropiații lui Alecsandri. Cei doi patrioți se regăsesc la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vot unanim al Camerelor, iar Carol este încoronat la București pe 22 mai. Ceremonia se desfășoară la Mitropolie, apoi la Palat. Dacă manifestațiile de bucurie adună mulțimile în fața palatului, satele rămîn indiferente. Prințul alege o coroană de oțel făcută din tunurile capturate la Plevna. În 1886, francezul Laveleye consideră că "...regele Carol a înțeles perfect și și-a îndeplinit rolul de rege constituțional. Regele și țara s-au înțeles. Practica regimului parlamentar a dat loc, aici ca și prin alte părți
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
după propria sa mărturisire, consideră rezultatul vizitei sale la Berlin ca foarte satisfăcător pentru România. "Standard" reproduce, după o depeșă din Viena, zgomotul că împăratul Rusiei a dăruit principelui Bulgariei un vapor de război, 40 000 de puști și câteva tunuri; lucru care ar sta în legătură cu atitudinea României; "Daily Telegraph" spune că în Viena scopul voiajului d-lui Brătianu se crede a fi regularea ordinei de succesiune la tronul României. Principele Frederic de Hohenzollern, fratele principelui Carol, ar fi designat ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Basarabia, 45 000 oameni pentru a sprijini la nevoie o {EminescuOpXI 287} insurecție eventuală a bulgarilor. Trecerea soldaților ruși prin România ia proporțiuni mari. În zilele din urmă un vas rusesc a trecut pe Dunăre pe la Galați încărcat cu munițiuni, tunuri și cai și chiar cu material de ambulanță. "Neue freie Presse" primește apoi din Londra știrea că Rusia ar fi hotărâtă să intre în curând în acțiune, însărcinîndu-se singură cu executarea deciziunilor Conferenții, și această hotărâre o va face cunoscută
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ne turbură încă soarta patrioților cari mai prin reversibilitate, plătită înainte, mai prin directorate de bancă și de drum de fier, [î]și pregătesc bani albi pentru zile negre, spre a zbura în toate părțile la cea întîi bătaie de tun; dar ceea ce ne doare în adevăr e că, prin corupția guvernanților noștri, se sleiește atât de mult puterea poporului, precum și încrederea ce-ar trebui s-o aibă în autoritatea patriei lui, încît în momentul suprem, ce se poate ivi de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai puternică decât voința omenească, împinge pe Franța la o alianță cu Germania și Austria întru cât privește regularea cestiunilor orientale. Această alianță și-ar impune voința în Orient fără nici o piedică. Cu privire la efectele acestei alianțe foaia berlineză zice: Nici tunurile vaselor englezești, nici regimentele și bandele de cazaci din Rusia nu i-ar fi putut sta împotrivă Germaniei, Franței și Austriei. Toată lumea știe că această combinațiune era aceea pe care prințul de Bismarck o preferea tutulor celorlalte. Vizita pe care
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
binevoitoare a Austro-Ungariei, Arab-Tabia era să ne fie dată pe seamă. Care-i însă realitatea? Frontiera noastră, ni se zice, c-a fost retrasă mai înăuntru cu șase chilometri, iar fortul e ocupat de trupe bulgare și armat cu șapte tunuri. O altă chestie în care d. baron a intervenit pe cale diplomatică e aceea a liberului uz al limbei române în școalele numeroaselor sate românești din Bulgaria. Locuitorii din Turtucaia - 2 000 de suflete, toți fără excepție români - își comandaseră un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și nu adăogați pe lângă pagubă și batjocură. [ 6 noiembrie 1880] ["CA ȘI LEONIDA LA TRECĂTOAREA TERMOPILELOR... "] Ca și Leonida la trecătoarea Termopilelor, "Romînul" declară că guvernul se va opune pretențiilor Austriei în cestiunea dunăreană, precum micul Dulcingno, deși în bătaia tunurilor flotei combinate, se opune executării hotărârilor luate la Berlin. "L'Independance roumaine", ziar ce are meritul de a se fi ocupat mai mult și mai pre larg cu cestiunea dunăreană, nu uită a recapitula, față cu energicul ultimat al foii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
să lumineze țara! De unde-a mai ieșit și ăsta? " Ei, d-le Dimitrie Ghica, de unde am ieșit? În noaptea de la 11 februarie am fost la d-ta să te duc la palat să te fac vornic și d-ta dormeai tun cu ușile închise și numai doi câini lătra (ilaritate, aplauze). Strigam "D-le Ghica, d-le Ghica, aidi la palat! Te-au făcut vornic! "... nimenea nu mă auzea, nimenea nu mă simțea. Facultatea de-a face vornici în noaptea de la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ciocanul etc. ce emblemă, zic, pentru democratica postdecembristă instituție! Cine să radă scîrboșenia de pe perete? Cine-o mai vede? Prefectul, oricum, nu. Și cîte, cîte altele! Zorii suficienței leneșe să-i căutăm, unde? în chiar zorii bolșevismului, între salvele de tun ale Aurorei? Cînd bestiile isterizate de Lenin au sugrumat țarismul și au deschis calea comunismului internațional, Rusia mai păstra încă la sînul ei prunci răzgîiați în ale artei, sugînd țîță maternă, dar cu ochii larg deschiși la biberonul Occidentului. Candizii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inteligent, dar indisciplinat și fără interes pentru serviciul militar. Unul din superiorii săi, care este bine intenționat, îl ia deoparte și îi spune: "Ițic, tu nu ai ce căuta la noi, vreau să-ți dau un sfat: Cumpără-ți un tun și fă-te de sine stătător"." Și cîte din astea n-am mai auzit în Dorohoiul, vai, mult prea îndepărtatei adolescențe! Pețitorul apără fata propusă de el de criticile tînărului: Soacra nu-mi place, spune acesta, este o persoană rea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
avut recent expoziție la București și a vîndut-o toată; numai limuzina, iată, și-a cumpărat-o doar din vînzarea unui singur tablou... Așadar, cu riscul de-a produce accident stradal, prosperul pictor ține morțiș (de ce?) să-mi destăinuie ultimul lui tun. Foarte bine. Să-i spun, la rîndu-mi, că ieri, chiar ieri, mi-a apărut un masiv album monografic? Ridicol. Îl felicit fără pic de rîcă și ne dorim amîndoi reîntîlnirea. E de plecat, de ce nu, de la particularul situației pentru a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
continuare alți factori care au dus la înlăturarea lui Titulescu. O cauză a demiterii a fost și scandalul generat de deturnarea din inițiativa ministrului român de externe, spre Spania republicană, în timpul războiului civil spaniol, a unei comenzi de 100 de tunuri și 15 avioane, realizată de România la o serie de uzine franceze. Acest „ajutor” trimis Spaniei republicane l-a indignat pe regele Carol al II-lea. De asemenea, Titulescu a combătut și acea convenție internațională, semnată de Franța și Marea Britanie
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
1 lăcătuș, 2 căldărari, pietrari, stoleri etc. La 1 ianuarie 1855, numărul lor era de 107 familii dintre care 20 fierari, 7 pietrari, căldărari etc.. Se știe, deasemenea, că „meșterii cantacuzineștilor” au făcut, cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât și unde anume sunt ascunse armile și un feliu de tunuri ce se lucrase acolo din porunca proprietarilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu prilejul mișcărilor din 1848, arme și tunuri din cireș. La 22 decembrie 1848, Mihail Sturdza era încunoștiințat despre mersul cercetărilor întreprinse pe moșiile cantacuzineștilor, pentru a se afla „cât și unde anume sunt ascunse armile și un feliu de tunuri ce se lucrase acolo din porunca proprietarilor”. Investigațiile colonelului Eller au stabilit că „armile s-au lucrat acolo de către meșterii d. d. cantacuzineștilor”. În documentele epocii întâlnim însă tot mai frecvent țărani meșteșugari care lucrează prin târguri și pe la moșii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]