1,812 matches
-
ușă acolo, știi că după țigani mie mi se face rău și inima poc, poc, poc, în gît! ce, că au trecut două secunde și au venit iar! cîmpul arat soluție provizorie, trăiești prea puțin în vrerea Primitivității Mele, am tuns cîmpurile, stăm cu toții chilug, cununile de grîu verde pe cap, pămîntul reinterpretat pe luncă oameni de luncă, DN 28A picioare de viaduct în construcție, betoane jucării. Ora 20,45, în gara Pașcani, sala de așteptare clasa a II-a umflată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mi-a dat fata telefon să mă anunțe, legea o respectă prospectele volante de fiecare sală, inclusiv în maghiară! soba mereu alta, exponatul principal, agabaritică pe centrul e-ceva-în-neregulă-aici, prelungirea obiectului în timp fără prelungirea lui utilitatea, constantă muzeistică, foarfecă de tuns oile, suveică, tindeici, tehnicile să îmbraci, nu să cuprinzi corpul astral, fețe de pernă maghiare, fețe de pernă Tîrnave, fețe de pernă Valea Gurghiului, merindar, avangarda calcă puntea dintre folclor și biserică, șerpar de Valea Mureșului, șerpar de Tîrnave, pieptar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țîganca după ea! ca să mă necăjească, păi mamă, ei nu sînt oameni? ție ți-ar place curtea plină de borîți? păi lor nu le place, le place munca țîganilor? comuna unde predomină ungurii șî țîganii, le fură recoltele! s-a tuns, ca berbeacu, așa ești! nu mai răspunde, că mă-nnebunești! țîie nu ți-e, mă, rușine de profesoară? ei, păi am făcut cîteva! păi fă-le, mă, pă toate! da' mie nu mi-e frică! tu ai impresia că la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
plăcea curtoazia bărbatului de la început, iar când va dispărea se va învinui că ea este de vină, și va începe să facă majoritatea lucrurilor din viața ei, raportându-le la persoana lui: lui îi va plăcea cum vreau să mă tund, îi place culoarea și croiala vestimentației mele, îi place cum gătesc, este mulțumit de aspectul meu, ș.a.m.d.!? Mă surprinde și acum entuziasmul bărbaților care hotărăsc într-un final, de mult așteptat de consoarată, să o ceară de soție
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
zi, la ora 8.00, a fost anunțat tovarășul prodecan Sărmășanu. Am fost trimiși direct la decanat, ca să fim prelucrați. Dar înainte să plecăm, ne trezim cu un frizer care a trecut la treabă. În ceea ce mă privește, mi-a tuns pleata și mi-a făcut o frizură de au râs de mine prietenii până mi-a crescut părul la loc. Lui Ziguras i-au toaletat foarte tare barba și coada. Așa am simțit pe propria piele schimbarea de macaz a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de acțiuni în calitate de student? Cu cine le făceau ei? D. T.: Cu tinerii de atunci. Erau reziduuri ale hotărârilor de partid la vârf, luate după '71, când se strânsese cureaua cu libertățile, cluburile studențești, cu petrecerile. Au început să ne tundă pe stradă, să ne ia, m-au băgat și pe mine la Cinema "Republica". S. B.: Deci fac parte din suita măsurilor luate atunci. La Conferința organizației municipale Iași a UTC din 26 noiembrie 197746, Mircea Cranta, președintele UASCR pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de colegii lor mai mari, în anul II încep să poarte barbă, să poarte cruci etc. Sunt de acord să poarte plete, dar să fie îngrijiți, spălați. Dacă la examen vin neîngrijiți, să-i amânăm o zi, două, până se tund. Eu așa le-am făcut". Vorbim despre 1971, când începuse goana și prigoana, când ați fost tuns de milițieni. Erau profesori care dădeau afară pe motivul acesta sau nu primeau în examen? D. T.: Nu prea. Dar veneam chiar îngrijiți
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
de acord să poarte plete, dar să fie îngrijiți, spălați. Dacă la examen vin neîngrijiți, să-i amânăm o zi, două, până se tund. Eu așa le-am făcut". Vorbim despre 1971, când începuse goana și prigoana, când ați fost tuns de milițieni. Erau profesori care dădeau afară pe motivul acesta sau nu primeau în examen? D. T.: Nu prea. Dar veneam chiar îngrijiți. Nu am văzut cazuri stridente. S. B.: Să vedem ce spuneau și studenții. În 1972, Bujor Prelipcean
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
te învârți. Vorbește tare oriunde s-ar afla, e convertibil în femei și mașini, face cadouri scumpe și dă bacșișuri grase. Nu-l complexează nimic, nu i e rușine de nimic, nu înțelege ce ai cu el. În general se tunde scurt, ceea ce îi dă un aspect de bodyguard deghizat în patron. Se îmbracă inadecvat, se poartă frust, râde zgomotos. E sentimental. Are grijă de mama, își răzgâie copiii și, mai ales, își (le) face case ample, pompoase, în stilul vilelor
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Brâncoveanu - Sâmbăta de Sus, cel care a inspirat-o foarte mult și care i-a îndreptat pașii spre monahism. Astfel, Zorica Lațcu intră în 5 mai 1948 în obștea Mănăstirii Vladimirești de lângă Tecuci, pentru ca la 8 octombrie 1950 să fie tunsă în monahism sub numele de Teodosia, făcând parte și din Consiliul de conducere al mănăstirii. În contextul politic nefericit al vremii, maica Teodosia este arestată de securitate la 30 martie 1955, anchetată și de 4-5 ori pe zi, bătută, umilită
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
și mă lupt cu toate. Îmi este tare greu dimineața când mă scol, îmi este greu să mă deplasez, dar merg cum pot la baie, mă spăl, mă pieptăn că am părul scurt și ondulat natural, vin frizerii și ne tund, îmi dau cu cremă pe față, cu ruj să nu par dusă de pe lume, îmi fac patul frumos cu mare greutate, mă îmbrac elegant, masa mi-o servește la pat, și dacă pot. iau și citesc, scriu, mai stau culcată
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
necesară și-o curăță - apoi problema băii, a neputințelor de a merge la toaletă, că au nevoie de pampers și curățire, altul nu se bărbierește că nu vrea, altul nu poate și devine nesuferit ca aspect fizic, altul nu se tunde ori nu vrea să se miște din pat deși ar putea, altul trebuie hrănit cu lingurița sau cu furtunul să nu se înece, altuia îi trebuie și pastilele pisate să i le dea asistenta să nu se sufoce, altuia trebuie
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
fi zis că tocmai Îl născuse. Se strâmba la vederea atâtor ravagii scoase la iveală de baia asta trimestrială sau lunară. Florinel orăcăia stins, Îl durea și nu mai avea mult până să-l ia somnul, dar bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
orăcăia stins, Îl durea și nu mai avea mult până să-l ia somnul, dar bine că-i tuns chilug. Printre strâmbături Steluța căsca și-mi spunea cu mâinile că are o mașină de tuns și-i place să-l tundă des. Până să facă rost de ea i-l cam chinuiau și-l sugeau dihăniile alea de lindini, și-l mai bușesc și țiganii ăștia de sus și se mai umple de julituri jucându-se prin toate gropile și șantierele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
20 aprilie 1961 în localitatea Parnesti, județul Arad, România, fiul lui Vasile și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 8700 Leoben, Kerpelystr. 56/13, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Arad, Bd Revoluției nr. 83, județul Arad. 164. Hintermair Ildiko Tunde, născută la 4 februarie 1975 în localitatea Tinca, județul Bihor, România, fiica lui Kiss Alexandru și Susana, cu domiciliul actual în Austria, 4521 Schiedlberg 76, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Oradea, str. N. Grigorescu nr. 2, ap. 5, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
județul Covasna, România, fiica lui Emeric și Ibolyka, cu domiciliul actual în Suedia, 24441 Kavlinge, Vallmov.22, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sfîntu Gheorghe, Str. Viitorului nr. 16, bl. 3, sc. C, ap. 19, județul Covasna. 415. Kalai Elisabeta Tunde, născută la 25 august 1969 în localitatea Florești, județul Cluj, România, fiica lui Kertesz Andrei și Szekely Maria, cu domiciliul actual în Germania, 79106 Freiburg, Breisacherstr. 44, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Florești, str. Gheorghe Doja nr. 17, județul
HOTĂRÂRE nr. 774 din 23 septembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125488_a_126817]
-
că mama s-a străduit din răsputeri să-mi compenseze absența farmecului fizic, obligatoriu la o fetiță: m-a îmbrăcat numai cu lucruri croșetate de ea (eram cea mai cochetă fetiță de la grădiniță), mi-a pus cercei și m-a tuns zero până la vârsta de 5 ani, preocupată să-mi asigure o podoabă capilară frumoasă la vârsta tinereții. Tatăl meu a fost penultimul din cei cinci frați - trei băieți și două fete. În absența bunicului patern - plecat la război și apoi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
m-a reprezentat niciodată, energia mea debordantă a copleșit încă de atunci pe cei din jurul meu. Singurul lucru pe care poate îl regret din acele vremuri este înfățișarea mea, nu am fost o copilă cu codițe niciodată, mama m-a tuns băiețește toată copilăria mea, sclipirea ochilor și zâmbetul destul de firav și timorat arătând totuși o fetiță în spatele acestei imagini băiețești. De-a lungul timpului, au mai fost momente prin care mi s-a arătat că nu mă comport adecvat, așa cum
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Aveți o problemă". Mi-am zis că pun armata în cui. Și am acționat la limita regulamentului. Panait a moștenit acestă situație de când îl suplinise Șchiau și, din această cauză, am avut cu el un război al nervilor. M-a tuns zero, mi-a ras și mustața. Am avut conflict, dar asta nu m-a făcut să-l respect mai puțin. El a făcut pași spre împăcare, dar cearta mea nu era cu el. De aceea, împăcarea nu a ieșit. A
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Zic: "Nu, eu am terminat. Vin următorii după noi, nimeni nu-i de neînlocuit". Am predat steagul, am renunțat la doctoranzi, am renunțat la ore, am renunțat la tot și-am zis: "La revedere! Mai vin în Universitate să mă tund sau la Doru Enache să organizăm un pescuit. Atât". Pentru că așa-i normal. Lasă-i pe ceilalți, nu le ocupa locul. Asta mai trebuia, să zică cineva că vin și predau ore și nu-mi ajunge pensia. "Băi, vine acesta
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
de decorare a artefactelor împărtășite de membrii unei societăți sau ai unui grup social (B.A. Kipfer, 2007, 306). Stilurile se leagă și de modul în care sunt făcute lucrurile, cum este cântată muzica, cum sunt purtate hainele, cum este tuns părul, cum sunt scrise cărțile, cum sunt expuse discursurile (T. O'Sullivan, 1994/2001, 319). Pentru Alfred L. Kroeber (1919, 236), moda reprezintă un stil care dobândește o acceptare largă într-o anumită perioadă. Însă noțiunea de "stil" se diferențiază
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
din Occident marcau diferența față de cultura dominantă (D. Hebdige, 1979/2003, 17), stilurile vestimentare ale acestora au devenit o modalitate de identificare simbolică subculturală și de contestare a prejudecăților morale și sexuale. În anul 1968, "tinerii uită să-și mai tundă părul și blochează accesul în universități" (M. Roman și C. Ștefănescu, 1999, 33-35). Mai mult decât atât, ei adoptă o nouă modă, cea a jeanșilor și fustei mini, identificându-se cu filmele ale căror personaje întruchipau prototipul tânărului care refuză
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Angliei și comandantul militar al Irlandei, a convocat primul parlament irlandez în orașul Kilkenny, impunînd Statutele de la Kilkenny, prin care populației engleze i se interzicea să vorbească limba irlandeză, să se căsătorească cu autohtoni, să se îmbrace sau să se tundă precum irlandezii. Acest act era o reafirmare a pretențiilor Londrei de a domina insula vecină și poporul irlandez, considerat a fi incompatibil cu cel englez, mult mai civilizat, dar și o recunoaștere implicită a vitalității inamicului. Procesul de gaelicizare a
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
NICULINA; IOSIPOAEI, OLTEA; MIHAI, AURORA; CATANĂ, LILIANA, Abecedarul micului Școlar, Bacău, Editura Casei Corpului Didactic, 2009, 115 p. [63] ENEA, NICULINA; IOSIPOAEI, OLTEA; MIHAI, AURORA; CATANĂ, LILIANA, Abecedarul micului școlar, Bacău, Editura Casei Corpului Didactic 2009, 115 p. [64] FAZAKAS, TUNDE EMESE, Exercițiul - metodă de învățare prin acțiune reală: auxiliar folosit pentru predarea limbii române în clasa I, Cluj-Napoca, Napoca Star, 2009, 36 p. [65] FLONTA, FELICIA ILEANA; ARDELEAN, FLAVIA, Limba română - clasa I: auxiliar didactic, Zalău, Școala Noastră, 2009, 79
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
PrintEd, 2010, 88 p. [33] DOBRE, LAURENTIA ALINA, Limba română în textele nonliterare, Craiova, Legis, 2010, 40 p. [34] DOJAN, STELA; FLORESCU, MARIANA, Limba și literatura română: recapitulare finală: clasa a VII a, Craiova, Legis, 2010, 27 p. [35] FAZAKAS, TUNDE EMESE, Jocul didactic - metodă de învățare prin acțiune fictivă: auxiliar folosit pentru predarea limbii române în clasa I, Cluj Napoca, Napoca Star, 2010, 36 p. [36] FLOAREA, SILVIAN, Limba și literatura română: teste pentru evaluarea națională 2010, București, Editura Didactică și
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]