1,306 matches
-
vezicule” cu aspect de lentilă, care sunt de fapt buzunare, al cărui lumen se deschide către suprafață. Când epiteliul este tensionat, celulele devin plate, iar “veziculele” se depliază și cresc suprafața acoperită de mucoasă. Nu există membrană submucoasă sau glande. Tunica musculară este alcătuită din mușchi neted, al cărui aranjament variază în funcție de etajul căilor urinare. La nivelul calicelor fibrele musculare sunt dispuse circular sau spiral, în primele 2/3 superioare ale ureterelor există un strat intern longitudinal și un strat extern
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
urinară. Funcția lor este de a genera unde peristaltice, ce ajută la deplasarea urinei de la calice la vezică. Ureterele perforează peretele vezical în direcție oblică, creând o valvă funcțională antireflux pe măsură ce vezica se destinde. Vezica este alcătuită din aceleași trei tunici care alcătuiesc întreg tractul urinar, dar membrana bazală a uroteliului său separă epiteliul de un strat suburotelial ce conține vase de sânge, fibre nervoase mielinizate și nemielinizate și un sincițiu de miofibroblaste. Și stratul muscular are o serie de caracteristici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
impune riguros ofițerilor să nu vorbească niciodată de rău Corpul, în prezența civililor sau a altor soldați. (12b) Aspectul exterior al ofițerului de marină este de o importanță capitală. Regulamente riguroase prevăd toate detaliile uniformei: cascheta albă trebuie purtată drept, tunica albastră bine ajustată și strânsă pe corp, gulerul alb, rigid forma modernă a gulerului de piele purtat altădată menține capul drept. De aici le vine ofițerilor porecla "ceafă de piele". Totul trebuie să fie impecabil. (13) "Părul e gloria femeii
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
fibroreticularis); conține colagen de tip IV cu lanțuri a1a2, laminină și perlecan. Grosimea ei variază în raport cu localizarea de-a lungul sistemului tubular. G) COMPLEXUL JUXTAGLOMERULAR Este situat la polul vascular al corpusculului. El este format din: celule mioepiteloide, prezente în tunica medie a arteriolei aferente. Aceste celule sunt fibre musculare netede modificate, globuloase și conțin în citoplasmă granulații PAS+. în zona unde există, lipsește limitanta elastică internă a arteriolei, celulele juxtaglomerulare fiind separate de endoteliu numai prin membrana bazală; macula densa
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
perete subțire, translucid, de culoare roșie strălucitoare. Punctul de contact al anevrismului cu vasul de origine poate fi larg sau îngust; peretele arterial adiacent acestui punct prezintă îngroșarea intimei și atenuarea gradată a mediei; strict limitat la zona de contact, tunica musculară și limitanta elastică internă sunt fie absente, fie fragmentate. Peretele anevrismului este astfel constituit dintr-o intimă hialinizată, îngroșată, adventicea sacului fiind în continuitate directă cu cea a arterei de origine. Capitolul 6 MANIFESTĂRILE RENALE îN ADPKD 6.1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
oricare strat al vaselor de sânge, inclusiv mediastinale, mai precis din diverse tipuri de celule se pot dezvolta formațiuni tumorale, indiferent de calibrul vasului. Astfel, pot apare hemangioame, hemangioendotelioame, hemangiopericitoame, care pot fi benigne sau maligne. Fibrele musculare netede din tunica medie pot fi punctul de origine a leiomioamelor benigne sau maligne mediastinale. Structurile aeriene Structurile aeriene mediastinale sunt reprezentate de trahee și cele două bronșii primitive [5, 13, 16, 18]. Traheea mediastinală Continuă traheea cervicală și se întinde de la incizura
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cerbicia acestora dar și ca sursă de venit pentru romani prin creșterea numărului birnicilor. Geții se adună și năvălesc plini de furie în același an în Mesia dînd pradă focului tot ce au întîlnit în cale și se purta cu tunică și săndăluțe. În anul 11 e.n. romanii pun la cale un atac de anvergură condus de Cornelius Lentulus împotriva geților. S-a jefuit tot sudul Munteniei dar și Banatul a avut de suferit atenția acestor prădători. Cotizo nu a rămas
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
crucii - așezându-se, asemenea lui Ion Pillat (cu care are multe afinități), sub „scutul Minervei”, spre a cânta Helada: „Chenare de ciclade te-nconjoară, unică. Pe zarea de zambilă te-ntrezăresc prin pini, / Când îți azvârli amurguri de vin peste tunică / Și beau centauri aur pe piscuri de lumini”. Asemenea lui Arghezi, autorul se mărturisește - în alți termeni lirici - obosit de a fi „înflorit numai cu focuri sfinte”, înfometat „de nisip și lut”: „Munte pur cu piscuri tăioase, / Urc în cer
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
2.4. Aparatul circulator Arterele membrelor, în loc de una sunt între 5 7 și sunt orientate paralel cu axa membrelor; prezintă contracții spontane și ritmice, iar cele care irigă membrana alară prezintă valvule. Venele aripilor și ale altor extrimități, datorită prezenței tunicii musculare din pereții lor, prezintă între 8 - 10 sau 15 contracții peristaltice pe minut, ritm care crește o dată cu creșterea temperaturii mediului ambiant. 1.2.5. Aparatul repirator Laringele este bine dezvoltat și asigură multor specii de chiroptere posibilitatea de emitere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o plachetă (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunică militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina din Iași. Memoria lui Cuza este cinstită
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Prezentăm, în final, câteva considerații cu privire la imaginea medalistică a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistică a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănită peste tunică cu epoleți cu franjuri împletite nu s-a impus. Aceasta apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunică cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Șaraga din 1906, iar apoi în viziunea lui Șt.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din 1959. Pe medaliile din 1873, 1874, 1903, 1914, pe placheta
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
și condus de el, o medalie omagială și aniversativă, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerină desfăcută larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
după moartea domnitorului. Tot în 1906, la Iași, se realizează prin turnare o placheta (zinc, 105/78 mm) cu specific artizanal, care prezintă chipul destul de reușit al domnitorului Cuza, orientat spre dreapta, cu mustață și barbișon. Cuza este îmbrăcat în tunica militară cu două ornamente pe piept și guler înalt cu broderie. Din informațiile pe care le deținem, placheta (fig. 80unifață) a fost rodul inițiativei celor care lucrau în secția turnătorie-modelaje de la Atelierele Nicolina din Iași{\cîte 84}. Memoria lui Cuza
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Prezentăm, în final, cateva considerații cu privire la imaginea medalistica a lui Al.I.Cuza în ansamblu. Prima reprezentare medalistica a chipului domnitorului Unirii - cea cu favoriți bogați și mustață, cu privirea jumătate dreapta, în care Cuza apare în mantie îmblănita peste tunica cu epoleți cu franjuri împletite - nu s-a impus. Această apare doar pe medaliile din perioada 1859-1862. Portretul medalistic care s-a impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
impus este cel de pe medaliile expozițiilor din anii 1864-1865, în care Cuza apare în profil cu privirea spre stânga, cu fruntea înaltă, cu părul ondulat pieptănat cu cărare în stânga, cu mustață și barbișon. Partea vizibilă a bustului este îmbrăcată în tunica cu guler înalt cu broderii, fără epoleți. Acest portret medalistic va fi reluat pe medalia Saraga din 1906, iar apoi în viziunea lui St.Grudinschi pe medalia centenarului Unirii din 1959. Pe medaliile din 1873, 1874, 1903, 1914, pe placheta
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
și condus de el, o medalie omagiala și aniversativa, pe care o vom prezenta în continuare. Medalia (argint, 75mm, gravor P. Theunis, realizată la Monetăria din Paris) are pe avers (fig. 139av) chipul cu bust orientat jumătate stânga, îmbrăcat cu tunica ținutei protocolare, încărcată pe partea centrală și dreaptă a pieptului cu ordine și decorații românești și străine și având pe umeri pelerina desfăcuta larg. Capul întors spre dreapta evidențiază fruntea înaltă, părul ondulat și un profil regulat cu trăsături fine
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
ceva. Nu au mănăstiri sau biserici, nici terenuri, vii sau animale, case sau alte feluri de proprietăți, și nici loc unde să-și rezeme capul (Lc 9,58). Ei nu folosesc haine făcute din piei sau din in, ci doar tunici de lână cu glugă. Ei nu folosesc pelerină, mantie, nici pălării sau alt tip de vestimentație. 8. Dacă cineva îi invită la prânz, mănâncă și beau ceea ce li se pune înainte (Lc 10,7); iar dacă cineva le oferă ceva
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
invită doar pe cei din păturile sociale inferioare, ci și pe cei bogați și nobili. Aceștia, abandonând orașele, castelele și numeroasele lor bogății, transformând printr-un schimb binecuvântat bogățiile materiale în cele spirituale, au îmbrăcat haina fraților minori, adică o tunică fără nicio valoare, pe care ei o poartă, și o funie cu care se încing la brâu. Și s-au înmulțit atât de mult, într-un timp scurt, încât nu există provincie a creștinătății unde ei să nu fie prezenți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
recomandare): 3. De aceea, fraților, fiți prudenți și totodată milostivi. Căci, cu cât vă aflați într-o stare mai sublimă, nepurtând, după exemplul apostolilor, nici toiag, nici traistă, nici desagă, nici bani la brâu, nici pâine în coș, nici două tunici, nici încălțăminte în picioare (cf. Mt 10,9; Mc 6,8), cu atât mai rușinoasă și mai josnică va fi căderea voastră - Dumnezeu să vă ferească de așa ceva. După exemplul tatălui vostru Rehab, adică al fericitului Francisc, ca adevărați rehabiți
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cu el pentru câteva zile. Într-o zi, însă, pe când tatăl era prins într-o mare sărbătoare, Francisc, un tânăr admirabil, s-a retras într-o încăpere și s-a dezbrăcat de toate hainele sale, apoi, îmbrăcându-se cu o tunică din stofă foarte ieftină, la care a pus și o glugă, s-a încins cu o funie cu noduri. Și, astfel, desculț și cu părul tuns, s-a prezentat în fața tatălui și, luându-și rămas bun de la el, i-a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe care Domnul le-a spus discipolilor săi pe care îi trimitea să predice, s-a ridicat îndată și a început să pună în practică cu toate puterile cele auzite: și-a scos încălțămintea din picioare, a îmbrăcat doar o tunică jalnică, iar în loc de curea s-a încins cu o funie. Astfel, a întemeiat Religia Fraților Minori în împrejurimile orașului Assisi, pe lângă Sfânta Maria de la Porțiuncula, în anul 1206, al paisprezecelea an al pontificatului lui Inocențiu al III-lea, care a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
împotriva lor și, fără să le spună nimic, îi băteau fără încetare cu partea neascuțită a sulițelor lor. Fiindcă frații se întrebau între ei care era motivul acelor maltratări, unul dintre ei a spus: «Probabil pentru că vor să le dăm tunicile scurte pe care le purtăm pe deasupra». Le-au dat, însă aceia nu încetau să-i lovească. Atunci au adăugat: «Poate doresc să aibă tunicile noastre scurte pe care le purtăm pe dedesubt». Însă, după ce le-au dat și pe acestea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care era motivul acelor maltratări, unul dintre ei a spus: «Probabil pentru că vor să le dăm tunicile scurte pe care le purtăm pe deasupra». Le-au dat, însă aceia nu încetau să-i lovească. Atunci au adăugat: «Poate doresc să aibă tunicile noastre scurte pe care le purtăm pe dedesubt». Însă, după ce le-au dat și pe acestea, tot nu s-au oprit din a-i bate. Atunci au spus: «Poate vor să aibă și izmenele noastre». Și le-au dat și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
care la început efectua munci meșteșugărești, conform prevederilor Regulii. Ulterior, s-a întors la fericitul Francisc și s-a învrednicit să-l vadă adesea și să se bucure de mângâierea cuvântului său. Fericitul Părinte i-a dăruit cu multă dragoste tunica sa și l-a retrimis în Anglia, umplându-i inima de bucurie cu binecuvântarea sa. După nenumărate greutăți, datorită meritelor aceluiași fericit părinte, așa cred eu, a ajuns la liniștea casei din Londra unde, imobilizat de o boală incurabilă, așteaptă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]