2,479 matches
-
să ia pulsul unei culturi tehnologice fundamentate într-un spațiu în care umanul nu este exprimat în terminologie umanistă, ci ca o condiție de posibilitate a tehnologismului. Diacronic, interacțiunea om-mașină în direcția mecanologiei a fost resimțită ca o amenințare la adresa umanismului începând mai ales cu perspectiva carteziană a omului-ceasornic din cadrul epocii mecanizării. Tehnologismul sau mașinismul continuă să-și arate disponibilitățile de reprezentare în modernismul târziu concomitent cu apariția producției de masă. Natura și umanul se identifică în producție astfel încât nu se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ființa umană însăși nu mai este poziționată în afara tehnologiei, ci se vede îngrădită „înăuntrul” granițelor acesteia din urmă. O posibilă soluție de ieșire din această perspectivă de prizonierat tehnologic ar fi cooperarea între tehnoștiință și etică, mai degrabă decât prevalența umanismului asupra tehnoculturii, prevalență dorită de filosoful francez, sau decât favorizarea tehnologismului în dauna condiției umane, favorizare operată de susținătorii fervenți ai noilor tehnologii. Pe de altă parte, Paul Virilio se referă, nu fără a avea dreptate, la pretențiile tehnoentuziaștilor de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideea subiectivității intenționale, centrată asupra propriei conștiințe umane situate în lume (în linia perspectivei merleau-pontyeneă. Dimpotrivă, încearcă să găsească o zonă de echilibru între ele. Această viziune conciliatoare a postumanului poate fundamenta postumanismul în latura sa precaută și temperată, împăcând umanismul cu transumanismul sau cyberfeminismul. Perspectiva ontologiei virtuale postumane pe care o propunem este una mediană, aflată între aceste două accepții filosofice asupra corpului. Prezentăm, astfel, spațialitatea corpului în lumea virtualității ca fuziune organic-tehnologică între mintea și materia fizică a subiectului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
antropologic sau sociologic. Posibilitățile deschise de inteligența sintetică, computerele organice sau manipularea genetică sunt reunite în condiția postumană a conviețuirii dintre uman și mașinal, condiție care zdruncină credința în superioritatea ființei umane în univers, așa cum este aceasta moștenită din tradițiile umanismului. Postumanismul este, în această direcție, o corelare a conștiinței, a trupului și a mediului înconjurător, în măsura în care conștiința și corpul nu pot fi separate de realitate (inclusiv sociale, politice, ideologice etc.Ă, iar rezultatul acestei confluențe este extinderea umanului în cadrul unei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cele care celebrează posibilitatea existenței ca un „gând pur” sau ca o conștiință descarnată trebuie demontate din perspectiva (reăîntrupării desfășurate în spațiul virtual. Postumanul, situat în folosul și în sprijinul ființei umane, rămâne prins în cadrele umanului, însă fără vanitatea umanismului iluminist de superioritate și de dominație a umanului. Umanul, departe de a fi „demodat” sau „redundant”, este o parte integrantă a fluxurilor lumii, a vibrațiilor existențial-cognitive și a realităților sociale complexe și hibride, postumane. Apărarea umanului în viziunea emergenței a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
redundant”, este o parte integrantă a fluxurilor lumii, a vibrațiilor existențial-cognitive și a realităților sociale complexe și hibride, postumane. Apărarea umanului în viziunea emergenței a noi forme sintetice de viață și a progresului tehnologic trebuie asociată tendinței de criticare a umanismului, în timp ce privilegierile din cadrul sistemelor ființă umană - mașină nu mai pot funcționa. Transformarea umanului poate fi un scop nobil în sine, însă mijloacele prin care se produce acest proces trebuie să fie orientate în direcțiile umane ale eticii și ale grijii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașină nu mai pot funcționa. Transformarea umanului poate fi un scop nobil în sine, însă mijloacele prin care se produce acest proces trebuie să fie orientate în direcțiile umane ale eticii și ale grijii pentru celălalt. Postumanismul este pe jumătate umanism, un umanism slăbit, care acceptă faptul că ființa umană nu își mai poate menține puritatea și aroganța și pe jumătate o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mai pot funcționa. Transformarea umanului poate fi un scop nobil în sine, însă mijloacele prin care se produce acest proces trebuie să fie orientate în direcțiile umane ale eticii și ale grijii pentru celălalt. Postumanismul este pe jumătate umanism, un umanism slăbit, care acceptă faptul că ființa umană nu își mai poate menține puritatea și aroganța și pe jumătate o postdirecție (postbiologie, postevoluție etc.Ă care recuperează în noi dimensiuni ceea ce este uman, de la senzorialitate și afectivitate la cunoaștere și socialitate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
convingerile care speră în posibilitatea ca identitatea și mintea umane să fie destrupate în noile contexte post-transumane ale spațiului virtual și utopiile prin care se exprimă credința în libertatea tehnologică nelimitată, în omnisciență și imortalitate. Provocându-i atât pe apărătorii umanismului, care militează pentru integritatea umanului și a umanității în fața intruziunii tehnologiilor, cât și pe literații care resping cultura tehnologică, acest tip de postumanism este în același timp critic față de pretențiile exagerate și lipsite de precauție ale transumaniștilor. Iată o încercare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
avatarului operează ideologic și practic pe două planuri: tehnicizarea umanului și umanizarea tehnologiei. Ideologia postumană, ca orice ideologie, nu este neutră sau inocentă, ci pledează pentru hipertehnologism în același timp în care își ambiguizează subversiv perspectiva prin recursul la umanism: umanismul nu își poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate desfășura obiectivele (fie „umanizarea” mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate fi formulat umanismul astăzi datorită impactului tehnologic. Umanismul se folosește de noua tehnologie fie pentru a i se opune din interiorul ei în scopul de a se fundamenta pe sine subversiv, dar în acest caz este puternic contaminat de aceasta, fie pentru a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
mașinii, fie cibernetizarea umanului, în scopuri medicale mai alesă decât prin apelul la tehnologie. Această contradicție poate fi depășită prin abordarea postumanistă temperată. Totuși, este echivoc să afirmi în ce termeni mai poate fi formulat umanismul astăzi datorită impactului tehnologic. Umanismul se folosește de noua tehnologie fie pentru a i se opune din interiorul ei în scopul de a se fundamenta pe sine subversiv, dar în acest caz este puternic contaminat de aceasta, fie pentru a o susține în scopuri „umanitare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de a se fundamenta pe sine subversiv, dar în acest caz este puternic contaminat de aceasta, fie pentru a o susține în scopuri „umanitare”, în primul rând medicale și etice. În situația respingerii totale a tehnologiei, implicit a avantajelor acestora, umanismul s-ar autoexclude pentru că ar evada el însuși din problematicile actuale și nu ar adopta o ideologie. Chiar dacă tehnologia computațională se presupune a augmenta capacitățile de acțiune ale omului și a susține pretențiile de nemurire și de omnisciență, reversul acestei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
apolitică” (precum Sadie Plantă, iar pe de altă parte adoptă viziunea postgender a cyborgismului, o viziune intens politizată (precum Donna Harawayă. Ambele orientări însă profesează depășirea limitelor ființei umane prin procesul bazării pe utilizarea noilor tehnologii informațional-comnunicaționale și transgresarea constrângerilor umanismului. În același timp, propulsează axarea teoretică și practică pe natura corporală, feminină sau, dimpotrivă, cyborgică, ca singura modalitate de raportare alternativă la cultura și la existența dominante (masculineă. În cea de-a doua accepție, cyberfeminismul mixează știința ciberneticii cu politica
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
transumană, între imanent și transcendent sau între material și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale ființei intermediare între finit și infinit, pământ și cer, fizic și ideal sau visceral și mintal. Ambele modele destructurează binarismele dintre natură și cultură
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
care, în engleză, înseamnă „pânză de păianjen”Ă. După cum am observat deja, cyberfeminismul continuă și aprofundează teorii postmoderniste sau poststructuraliste și unele teorii ciberculturale precum multiplicitatea identităților virtuale, subiectivitățile alternative la practica puterii, parodia și ironia subversivă sau trecerea de la umanism la postumanism. Astfel, direcțiile ciberfeministe se înscriu în direcția demontării distincției minte-corp și proliferează discursuri despre trup și încorporare în conformitate cu paradoxul hipervizibilității corporale. În ciuda reprezentării și a simulării exhaustive a trupului, acesta rămâne o entitate vie și viscerală; în pofida triumfului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
americană a „entuziaștilor”, respectiv a transumaniștiloră, ci și discursurile distopice (promovate cu precădere de școala franceză a „pesimiștilor”, respectiv a criticilor tehnoculturaliă, care neagă orice aspect pozitiv al existenței în spațiul tehnologiilor virtuale. Astfel, o posibilă cale de mijloc între umanismul refractar și postumanismul radical este (postăumanismul critic temperat. Ființa (postăumană cunoaște, în acest context, restructurarea imaginală a corpului și „reformatarea” percepției și a identității, în raportarea la noile mașini comunicaționale, însă aceste fenomene și procese ale virtualizării se derulează în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noi redefiniri ale acestuia. Studiul de față se orientează spre cea de-a doua direcție, adăugând nuanțări și specificații, după cum se poate observa în special în capitolul al treilea. 2. Badmington (2000Ă utilizează conceptul de postumanism pentru a desemna criza „umanismului”, așa cum aceasta din urmă s-a constituit în emblemele raționalismului și ale idealismului promovate începând cu Descartes. Astfel, postumanismul este analizat de către diverși teoreticieni în operele lui Marx, iar pe de altă parte în lucrările lui Freud și ale lui
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
prin Claude Shannon și Norbert Wiener (stabilitatea sistemelor mecaniceă, al doilea prin Humberto Maturana și Francesco Varela (accentul asupra observatoruluiă, iar al treilea prin diverși teoreticieni ai inteligenței și vieții artificiale (robotică și simulareă. 19. Katherine Hayles (1999Ă remarcă perpetuarea umanismului liberal (care cultivă coerența și raționalitatea euluiă în opera informaticianului Norbert Wiener sub forma „anxietății cibernetice”: calculatorul este designat astfel încât să nu amenințe autonomia subiectului uman; mai mult decât atât, mașina cibernetică trebuie să producă extinderea eului uman în cadrul său
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
trup/întrupare (body/embodimentă, inscripție/încorporare (inscription/incorporationă. 21. O variantă la curentul transumanist este oferită de către Nicolescu (1999Ă, în „manifestul transdisciplinarității”. În accepția fizicianului român de la Université Pierre et Marie Curie din Paris, transumanismul trebuie să fie un „nou umanism”. Acesta consideră că în cyberspațiu-timpul definit ca o componentă a tehnonaturii există posibilitatea distrugerii materiale, biologice și spirituale a omului. În acest context, este necesară intervenția responsabilității umane. Realizarea practică a oricărei virtualități cyberspațiale este focalizată spre potențialul colectiv al
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
afectivitatea comunicațională, publicul social și privatul individual. Pentru dobândirea unei atitudini „transpolitice” este presupusă efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica cuantică, noua formă complexă și flexibilă de umanism care asigură echilibrul dintre materialitatea tehnologică și spiritualitatea umană. Așadar, nu postumanism, ci umanism valorificat într-un maxim de potențial creativ. 22. Acest capitol respinge atât perspectiva modernistă, raționalistă și universalistă, care neagă importanța simțurilor fizice, a afectelor și a
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
efectuarea imperativului „revoluției inteligenței” atât estetice cât și etice (Nicolescu, 1999, p. 162Ă. Transumanismul devine, pentru specialistul în fizica cuantică, noua formă complexă și flexibilă de umanism care asigură echilibrul dintre materialitatea tehnologică și spiritualitatea umană. Așadar, nu postumanism, ci umanism valorificat într-un maxim de potențial creativ. 22. Acest capitol respinge atât perspectiva modernistă, raționalistă și universalistă, care neagă importanța simțurilor fizice, a afectelor și a dorințelor corporale, cât și pe cea postmodernistă, poststructuralistă și constructivistă, împinsă la extrem, pentru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ocuparea posturilor vacante, le repetă când candidații nu întrunesc condițiile cerute, examinează cu deosebită grijă actele de studii (titlurile) ale petiționarilor - totul cu competență, grijă pentru valoarea candidaților, dar și înțelegere pentru situațiile deosebite ale acestora, sentiment izvorât dintr-un umanism propriu poetului. Nu va face însă niciodată rabat calității profesionale și prestigiului moral. Iată un caz: un învățător din Țibănești „a comis fără voința sa un fapt care a fost dat judecății” și „suspendat de la școală”. Deși „nu i se
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
atitudinea activă, pe „acțiunea continuă” care dezvoltă „prețioase calități sufletești ca inițiativa, stăruința, încrederea” nu înseamnă însă o neglijare a dezvoltării armonioase a personalității viitorului cetățean. Concepția după care se organizează întregul demers formativ era aceea a „îmbinării ideii de umanism, corelație și intuiție în fiecare oră” pentru a dezvolta „sentimentele superioare care stau la baza culturii umane”. Seminarul, credea Fedeleș, a devenit o „școală ideală pentru formarea profesorilor români, un focar de știință și conștiință...”. Aici se identifică „aspirațiile și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]