13,547 matches
-
fiara ar fi de fapt ceva neînsuflețit aflat la dispoziția lui antihrist, cel care va cuteza și se va face pe sine dumnezeu (și nu Dumnezeu). Dar e doar o supoziție a unora...Eu cred că internetul e doar o unealtă pe care o poți întrebuința, bine sau rău, după cum crezi. Ceva adevăr poate fi totuși în această afirmație. Personal cred că textul Apocalipsei este foarte ermetic și lasă loc de varii interpretări, și cred că ar fi mai bine pentru
APOCALIPSA SI RAMIFICATIILE EI. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345654_a_346983]
-
plăcea aurul, s-au învrednicit să-l prade de la moți iar regii lor au colonizat zona cu mineri sași. Astfel, în 1325 Regele Carol Robert de Anjou a concesionat Baia de Arieș unor mineri din Saxonia, ce au venit cu unelte și tehnică minieră mult mai avansată, deci au fost mult mai productivi. Odată cu minerii au sosit și alți meseriași ceea ce a dus la o superioară dezvoltare a localităților miniere. Atunci, galeriile romane ce însumau vreo șapte kilometri sunt prelungite cu
SALVAŢI ROŞIA MONTANĂ (4) – O ISTORIE UNICĂ A AURULUI DIN MUNŢII APUSENI de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345640_a_346969]
-
o casetă de la un prieten și o vedeam la un alt prieten care n-o avea. Dar în ultimii ani ne-am pricopsit cu câteva teancuri de minicasete cu filme. În 2005 am cumpărat o cameră, care a devenit instantaneu unealta exclusivă a lui Leni. La toate petrecerile, în toate excursiile, Leni era regizor, cameraman și reporter în același timp. Până prin 2010 s-au adunat vreo 40 casete, după care s-a stricat camera. Din când în când mă uitam la
DORINŢE AMÂNATE de DAN NOREA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352189_a_353518]
-
altfel din niște verbe cu sensul „a circula“). Înaintea acestor descoperiri, o adevărată revoluție a constituit-o apariția focului ce i-a îmbunătățit hrana, l-a ferit de animale sălbatice, de dușmani, i-a permis să topească minereuri, făurindu-și unelte și arme pentru expansiune ori apărare. Focul a fost păstrat cu sfințenie de om fiindcă înainte de a și-l produce el însuși prin frecare, inițial acesta a apărut din fulgere căzute pe copaci, a fost cu siguranță un element căzut
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
romane ale autorului (ne)decedat, și poate că și această lipsă de transparență a jucat un rol ce m-a determinat să-i citesc romanele și să le comentez, dar nu ca un critic! Eu nu sînt critic, nu am uneltele necesare disecării unei lucrări literare în parți mai armonioase sau mai puțin armonioase, așa că eu doar am încercat să descîlcesc acțiunea, care nu este, pînă la urmă, prea complicată, ba chiar este lineară, aș putea susține! În „Urma sângelui întunecat
CRONICA MARGINEANU SERBAN de IOAN LILĂ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356244_a_357573]
-
Jean de Corte zis Curtius, un prosper negustor de arme și praf de pușcă care făcea afaceri cu armata spaniolă. Muzeul de Arheologie și Artă decorativă posedă colecții de materiale arheologice de mare valoare istorică și științifică, cum ar fi uneltele de piatră din paleoliticul mijlociu, descoperite la Spy în 1885-1886. Pe lângă Departamentul de Arheologie, muzeul susține și colecțiile din Departamentul de Artă religioasă, Departamentul de Artă decorativă, Departamentul de Arme și Departamentul de Sticlă. Muzeul de Artă Modernă și Contemporană
LIÈGE, CENTRU CULTURAL ÎN 2010 AL REGIUNII VALONIA-BRUXELLES de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355829_a_357158]
-
diferită de cea din România, desi Același Dumnezeu bun și cu dragoste față de oameni îl însoțește în tot ceea ce face, munca depusă doar pentru o pâine mai albă nu-l mulțumește. Spiritul lui tânjește după altfel de hrană. Revine la uneltele de scris, pe care le abandonase. Scrie pentru sine, dar și publică în mai multe ziare și reviste de prestigiu ale diasporei românești. Viața i se arătă în întregul ei implacabil. Nici o bucurie, dar nici durerea nu îl ocolește. Îi
CÂND IUBIREA NU ESTE DOAR UN CUVÂNT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355905_a_357234]
-
sau frica de propria frică,/ premise de alienare neverosimilă într-o memorie străveche / a genelor, îndeosebi bucuria de durere / a femeilor îndoliate din Corrèze,// departe de Viață și de Dragoste...” (Numele tău, absență...) Paralela culturală însă, atenție, e totuși o unealtă cu două tăișuri, a cărei manipulare neatentă îți poate reteza nasul ! Ea dă rezultate numai cu condiția ca modelul de referință să fie recognoscibil, în caz contrar va avea efect de bumerang. Spre pildă, dacă e într-adevăr o luminare
HIMERE DE PHAROS de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355919_a_357248]
-
dau adevărul cu lingurița, să nu ne înecăm, ne pun pe raftul istoriei, după preț, după dispreț.Educația se conturează a fi cum să îmblânzești oțelul și să faci,din fier, pară mălăiață, cum să devii jucărie,victimă, păpușă,spectator, unealtă, cum să faci, din Măria Sa Instinctul, un cățeluș de pluș, cum să nu mai ai ce ai, și cum să nu mai fii ce ești. Frumoasă povestea care spune basme, frumos basmul care spune povești cu zâne și cu zurgălăi
PĂPUŞI de JANET NICĂ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356008_a_357337]
-
concrete despre pescuit în această zonă sunt destul de puține. Într-o încercare de monografie a localității Coronini (fostă Pescari), inginerul agronom Ion CARACOANCEA dă unele amănunte; - citat - ,,Pescuitul pe Dunăre era dezvoltat, sculele folosite erau cârligele și ,,zăgăudia”, în afară uneltelor de pescuit enumerate mai sus localnicii au folosit și anumite substanțe de origine animală sau chiar substanțe chimice pentru a otrăvi peștele din Dunăre. (Legendă și istorie - pagina 12) Cel mai renumit pescar din Coronini este consemnat in istorie ca
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
zonă au început să apară șantiere și noua întreprindere minieră, peștele a început să aibă căutare. S-au încercat mai multe feluri de asociere a pescarilor, însă nu prea au dat rezultatele scontate, fiindcă aceste asociații nu aveau dotări ca; unelte de pescuit specifice și frigidere pentru conservarea peștelui. La pescuit se foloseau același setci împletite din ață simplă și bărcile din lemn construite în sat de meșterii locali. Neamul Cârpenilor a rămas renumit totuși ca urmași ai lui Tănase CÂRPEAN
PESCARII DIN CORONINI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 869 din 18 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354901_a_356230]
-
în care Aron Vodă și-a ucis fratele, pe Bogdan, tatăl marelui Ștefan, care i-a făcut pe localnici răzeși. Și au rămas așa până ce Ghiță Deju i-a făcut colectiviști. Atunci le-au confiscat locurile, boii și plugurile și uneltele celor care, ocazional, tăbăceau pieile, croiau cojoacele sau aveau piuă de făcut pănură pentru sumane. Tata, când a venit după mama la Udești purta costum național, cu bundiță și pălărie sau căciulă brumărie. Întrebat de ce a renunțat la ițari, chimir
IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354954_a_356283]
-
o pânză de bumbac, mai groasă, produsă la nivel local, apoi pe o țesătură din import, subțire numită „hases” și fir de bumbac - „bakaris”. Mai târziu, firul folosit pentru brodat a fost din mătase. Distinsa doamnă Maria ne-a prezentat uneltele folosite în broderie - o pernuță pe care este fixată o placă din lemn, de 20x30 centimetri, câteva bolduri (ace) speciale pentru prinderea și menținerea broderiei pe pernuță, foarfece, o riglă pentru măsurarea distanțelor, un ac subțire de cusut și un
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
care este fixată o placă din lemn, de 20x30 centimetri, câteva bolduri (ace) speciale pentru prinderea și menținerea broderiei pe pernuță, foarfece, o riglă pentru măsurarea distanțelor, un ac subțire de cusut și un degetar. Când te gândești la simplitatea uneltelor și la minunile care se pot face cu ele, grație imaginației și măiestriei acestor femei nu poți decât să te înclini în fața mâinilor lor de aur! Broderiile sunt proiectate pentru a crea lumină și umbre, culorile firului cu care se
LEFKARA de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355004_a_356333]
-
eternității! „ 1989 - vedere din provincie”, „Cititul prozei - De la 1960 pînă azi”, „Scriitori și teme - Conversație în bibliotecă”, „Cititul cărților - poezia - De la Nichita Stănescu pînă azi” (inspirat titlu și definitoriu pentru istoria literaturii romane !) Constantin Trandafir, fiind un scriitor-critic remarcabil, are uneltele necesare pentru a analiza construcția unei catedrale care, uneori, a început a fi construită de la acoperiș, pentru că și această atitudine poate genera spații lirice! Grația frazei fiind bine șlefuită, ea naște o puritate absolută a analizei neromanțate, fără volute lipsite
POEZIA CRITICII de IOAN LILĂ în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355285_a_356614]
-
și în vechiul local construit la mijlocul ultimului deceniu al secolului al XIX în care funcționează școala generală de astăzi. Să părăsim însă terenul tatonărilor teoretice în care ne-am hazardat - nu fără oarecare trebuință argumentației că parafrazând "întoarcerea dascălului la uneltele sale"aceasta n-a fost o amară ironie, ci un adevăr neîndoielnic și din păcate, păgubos. Încorsetat în noianul de interdicții și împovărat de sarcini, dar nu confuz, ci limpede în gânduri și faptă, dascălul și-a urmat mai departe
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
necesară dacă prin Europa mai bîntuie încă teamă că vulpoiul scăpat la găini nu o să mai țină niciodată seama de cotcodăcitul găinilor și de nechezatul iepelor la trecerea armăsarului! Sigur că teamă ne intra în ochi, oamenii se amăgeau căutînd uneltele de războiu pe unde nu le puseseră: sapele și lopețile, furcile și ciomegele ... arme absolut tradiționale în marile noastre războiaie de de-a lungul istoriei, cum ar fi Posada, Mesada, Monada și Fațadă! Că doar nu erau să facă fețe-fețe
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 74-75 (SFIRSIT de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356726_a_358055]
-
eseu, studii, comentarii, interviuri, critică literară, note de călătorie, povestiri și literatură pentru copii. Numărul acestor producții personale a depășit peste o suta ca număr, fiind tipărite în peste 50 de publicații românești de pe patru continente. Pentru a ne perfecționa „uneltele scrisului” este nevoie de a se ține seama de mai multe reguli. Să citim cât mai mult, să învățăm de la alții - cu precădere de la specialiști ai scrisului -, să comparăm, să analizăm, să ne perfecționăm stilul și vocabularul limbii în care
TAINA SCRISULUI (1): FĂ BINE CE FACI ! de GEORGE ROCA în ediţia nr. 567 din 20 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356872_a_358201]
-
spună, Mihai Beniuc se dovedește un profund cunoscător al vieții și graiurilor din Transilvania, Moldova și Muntenia. Cuvintele cu mai mare frecvență în vocabularul poetic al lui Beniuc sunt cele care se referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
mele..” Boierii noștri din această epocă sunt patrioți și promotori al culturii (Asachi, Eliade, Bălcescu) Tot așa, în descursul istoriei noastre, în etapa interbelică, democrația învinsese și se instalase definitiv - subliniază analistul. După al doilea război mondial, literatura română devine unealtă de propagandă a partidului comunist, se produc epurări masive de autori și opere, democrația intră întrun întristător con de umbră. Momentul intrării trupelor „eliberatoare” rusești în țară și apoi neinspirata reformă a învățământului, înfăptuită la ordin și după model sovietic
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
guvernului condus de dr.Petru Groza ( 6 martie 1945 ), votarea la 3 august 1948 de către Marea Adunare Națională a legii prin care întreg învățământul este unificat și laicizat, și transformarea Societății Scriitorilor Români în Uniunea Scriitorilor, literatura română devine o unealtă în propaganda de partid. Aceasta promovând realismul socialist al unui regim totalitar impus de sovietici. Sunt excluși din noua organizație scriitoricească scriitori a căror operă nu se încadra în ideologia marxist-leninistă, cum ar fi:Radu Gyr, N. Crevedia, Lucian Blaga
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
așteaptă ceva de la mine: așteaptă DEDICARE. Trebuie să-ți dedici viața Lui, să cauți să faci ceva pentru El, cum spune Scriptura: „Aduceți trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu. Dați lui Dumnezeu mădularele voastre ca niște unelte ale neprihănirii”. Secretul vieții din belșug este că Dumnezeu vrea ca eu să fiu o bucurie pentru alții. Întotdeauna când am fost dispus să-mi aduc trupul ca o jertfă vie, Dumnezeu m-a răsplătit cu viață din belșug. Reporter
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356600_a_357929]
-
te apreciază pe matale. Dar... cu ce‑l muncim, tată? Pluguri nu mai avem, grapă și rariță, nici atât. N‑avem car și nici căruță. Nu mai avem boii de care ne‑ai povestit matale și nici caii lui tataie. Avem uneltele astea de care ne folosim în grădină. Câteva sape și cazmale și o coasă. Atât! Cu ce muncim pământul pe care‑l vom primi? - Ha! De aia te vaieți tu, muiere ce ești! Avem brațe, băi fiule. Eu cu tata
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
lucru denotă că, pe lângă fundamentul său istoric și monografic, lucrarea de față are și un profund caracter literar-eseistic, tabloul scrierii în sine fiind completat cu relatări insolite, pitorești prin alcătuire. Elena Buică mânuiește condeiul cu precizie, transformându-l când în: unealta istoriografului - menită să scoată la lumină vestigii ale trecutului; penița cărturarului - care face și desface analize, realizează conexiuni între fapte, date și evenimente; pana de vis a poetului - care descrie cu atâta patimă locurile ori persoanele dragi; chestionarul psihoanalistului care
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
lu’ Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s‑o învârtă la arie și multe utilaje și unelte agricole. Toate erau moștenite din tată‑n fiu, cum se spune, dar au rămas fără ele; în mare parte pentru că erau chiaburi și statul a pus stăpânire pe averea lor. Apoi, din ce le‑a mai rămas, a luat CAP
CHEMAREA DESTINULUI (10) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356695_a_358024]