4,164 matches
-
călugărească într-o mănăstire din Huși, devenind discipolul episcopului Iacov Stamati. Urcă repede treptele ierarhiei clericale: în 1789 este egumen al mănăstirii Sf. Spiridon din Iași, între 1792 și 1803, episcop de Huși, apoi de Roman, iar în 1803 e uns mitropolit al Moldovei. Începe imediat o acțiune intensă de reorganizare a învățământului, restructurând și întărind școlile existente, înființând altele, printre care și Seminarul de la Socola, cu un program didactic destul de cuprinzător, limba română fiind un obiect de studiu. Reface tipografia
COSTACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286441_a_287770]
-
de-a bate monete, cu inscripția ce va crede de cuviință și cu propria lui efigie. În fine papa numi pe arhiepiscopul din Tîrnova, primat al noului regat, îl împuternici, pentru cazul de schimbare în domnie, să poată încorona și unge pe noul regent și-i subordină lui provinciile bisericești din Bulgaria și Vlahia. Campania lui Ioannițiu spre Adrianopoie și biruința lui. În așa chip se-ndeplini în statul româno-bulgar odioasa uniune cu Roma; neamul Asanizilor fu ridicat la rangul recunoscutelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cauză mitropolitul trebui să sufere persecuțiuni nenumărate și-nsfîrșit fu condamnat la exil. Mult mai moale se arătă Dimitrie, arhiepiscopul Bulgariei, care săvârși actul încoronării despotului Theodor pe baza poziției sale autonome și neresponsabile, își atribui el însuși competența de-a unge împărat pe oricine va voi, oriunde și oricând îi va plăcea. De atunci dușmănia între împăratul Theodor și împăratul Ioan Vatatzes ca rivali crescu vederat. E drept că Ioan Vatatzes trata și considera pe Theodor ca pe cel mai de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu posibilă rădă- cină var (sanscr. vrnoti) = „a acoperi, a închide în” (13, p. 70) ; vezi și rus. vrîti („a băga”), rom. a vârî. Vezi și numele reședinței regale de iarnă a mezilor - Vera (Strabon, Geografia, XI, 13, 3) și ung. varos = „oraș, cetate”. 13. Mircea Eliade, Patterns in Comparative Religion, New American Library, New York, 1974. 14. Louis Réau, Iconographie de l’art chrétien, tom II (Iconographie de la Bible), vol. 1 (Ancien Testament), Paris, 1956, p. 109. 15. Tot Sf. Augustin
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un anume tip de vrăjitoare din societatea romană din Antichitatea târzie. Ea putea să „cufunde lumea în haosul străvechi”, aruncând astrele în Tartar sau învăluind soarele „într-o negură greu de pătruns, condamnându-l la un veșnic întuneric”. De asemenea, ungându-se pe trup cu o alifie miraculoasă, ea putea să se preschimbe în pasăre (bufniță), pentru a zbura dintr-un loc în altul (Măgarul de aur, II, III). Credințele și practicile descrise de Apuleius se întâlnesc peste un mileniu, în
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în inima Munților Apuseni”, de exemplu, unde „patrimoniul magic a fost mult mai bine conservat” (39, p. 74) : „[Vrăjitoarele] au acoperit focu’ să nu să vadă și au stins lampa și s-au desbrăcat în pchielea goală și s-au uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân au gătit [= au terminat] au ieșit pe horn afară” (39, p. 75). Vezi elemente similare într-o poves- tire culeasă în Moldova, la începutul secolului XX (76). De aseme- nea, vezi infra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
p. 160) etc., forma labirintico-spiralată fiind con- siderată din cele mai vechi timpuri ca fiind apotropaică. La români, „răvașul de leac” era fie purtat la gât de bolnav, fie aruncat pe apă, fie înghițit (ca atare sau doar cenușa), fie uns cu miere și aplicat cu partea scrisă pe „locul pătimaș” ș.a.m.d. Dar nu numai hârtia putea fi suport al răvașului. Acesta putea fi imprimat fie în lutul unei cărămizi crude, care se cocea apoi (precum „zapisul” dintre Adam
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în 1789, Loves of the Plants (61, p. 23). în aceeași epocă, în spațiul românesc, calul mușcat de un șarpe veninos era vindecat dându-i-se să înghită tiriac, un opiaceu puternic : „Să tai o felie de pâine, să o ungi cu tiriiac, să-i dai calului să mănânce și să ungi la rană cu tiriiac” (mss. BAR nr. 842, din 1819). în ceea ce privește narcotizarea animalelor, se știe că țăranii români obișnuiau să folosească diverse droguri naturale la vânat și pescuit. Unele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
epocă, în spațiul românesc, calul mușcat de un șarpe veninos era vindecat dându-i-se să înghită tiriac, un opiaceu puternic : „Să tai o felie de pâine, să o ungi cu tiriiac, să-i dai calului să mănânce și să ungi la rană cu tiriiac” (mss. BAR nr. 842, din 1819). în ceea ce privește narcotizarea animalelor, se știe că țăranii români obișnuiau să folosească diverse droguri naturale la vânat și pescuit. Unele plante narcotice erau puse în apa râurilor sau a bălților, peștii
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai rar călare pe animale), întâlnirea și lupta cu alte vrăjitoare, luarea manei holdelor etc. Iată câteva exemple de relatări populare în această privință : „Strigoile se adună pe muntele Retezat. Ele vin pe limbile melițelor și [pe] mături. Ele se ung cu ceva unsori, fiind în pieile goale, apoi fug pe horn afară” ; sau : „Ele s-o dat și o acoperit focu’ să nu să vadă și o stâns lampa și s-o desbrăcat în pchielea goală și s-o uns
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ung cu ceva unsori, fiind în pieile goale, apoi fug pe horn afară” ; sau : „Ele s-o dat și o acoperit focu’ să nu să vadă și o stâns lampa și s-o desbrăcat în pchielea goală și s-o uns cu niște unsori pe tot trupu’ și cân o gătit [= când au terminat] au ieșit pe horn afară [...], cu limba de meliță în mână, până la un tău mare. Și acolo loajnicele se băteau ca soldații, își împărțeau locu’, ca fiecare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ieșit pe horn afară [...], cu limba de meliță în mână, până la un tău mare. Și acolo loajnicele se băteau ca soldații, își împărțeau locu’, ca fiecare [să știe] până une să umble și făceau o larmă nespus de mare” ; sau : „Ungându-se noaptea cu un fel de unsoare, [strigoii vii] ies din locuințele lor la câmp și adună de pe acolo din produsele câmpului” ; sau : „Pe la miezul nopții [de Sf. Andrei], a văzut cum femeia s-a sculat, s-a uns cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau : „Ungându-se noaptea cu un fel de unsoare, [strigoii vii] ies din locuințele lor la câmp și adună de pe acolo din produsele câmpului” ; sau : „Pe la miezul nopții [de Sf. Andrei], a văzut cum femeia s-a sculat, s-a uns cu niște unsoare și a ieșit pe horn” etc. (28, pp. 74-75 ; 57, pp. 145 și 328-329 ; 139 ; 140, pp. 248, 256). „Pentru a putea zbura - scrie etnologul Gh. Pavelescu -, vrăjitoarele [se] dau pe corp cu o unsoare specială, care
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Pavelescu -, vrăjitoarele [se] dau pe corp cu o unsoare specială, care le face ușoare și le ridică prin horn în sus” (136, p. 256). I.P. Culianu era convins că, pentru provocarea orgasmului și a halucinațiilor privind „zborul magic”, vrăjitoarele își ungeau cu alifii halucinogene nu numai corpul, dar chiar și cozile de mătură sau limbile de meliță pe care încălecau. Strângând între coapse aceste bețe unse, principiile active erau mai ușor absor- bite „prin pielea deosebit de sensibilă a vaginului, în cazul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
influență din zona centrală a continentului, odată ce credințele și legendele populare comentate mai sus au fost culese anume în zone din Transilvania și din nordul Moldovei, unde românii s-au învecinat cu populații catolice și protestante. „Credința că strigoii se ung cu o alifie specială și ies din casă pe horn” - credea Mircea Eliade - era „mai puțin frecventă” în spațiul românesc (115, p. 163). Rămâne deci de văzut dacă și în ce măsură a fost împrumutată practica evocată sau a fost preluat numai
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
se adaugă miere) se cheamă julfă, jolfă (Transilvania, Moldova) sau chiar lapte de bou (57, p. 212 ; 140, p. 358 ; 141, p. 129). După August Scriban, jolfă este „un fel de mâncare din semințe de cânepă pisate” (232). Colăceii erau unși cu miere (zahăr) și erau însoțiți câteodată de lapte dulce. În alte zone, în locul semințelor de cânepă se puneau semințe de mac (17, p. 142 ; 18, p. 54 ; 114, pp. 165-166 ; 281). În societățile arhaice și tra- diționale, astfel de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
tipul celui atestat în 1784) să fi fost concomitentă cu administrarea remediului evocat. Într-un manuscris din aceiași ani se recomandă : pentru om mușcat de șarpe „să iei puțin tiriac și să-l amesteci cu unt de migdală, cu care ungându-te la mușcătură, îți va trece” (169) ; sau : „să pue pe hârtie tiriiac și să lipească pe brâncă” (mss. nr. BAR nr. 3750, din 1788). Sau, pentru cal mușcat de șarpe, „să tai o felie de pâine, să o ungi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
ungându-te la mușcătură, îți va trece” (169) ; sau : „să pue pe hârtie tiriiac și să lipească pe brâncă” (mss. nr. BAR nr. 3750, din 1788). Sau, pentru cal mușcat de șarpe, „să tai o felie de pâine, să o ungi cu tiriiac, să-i dai calului să mănânce și să ungi la rană cu tiriiac” (mss. BAR nr. 842, din 1819). Rămâne de văzut în ce măsură teriaca era folosită în mediul rural românesc la nivelul sfârșitului de secol XVIII. Probabil că
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe hârtie tiriiac și să lipească pe brâncă” (mss. nr. BAR nr. 3750, din 1788). Sau, pentru cal mușcat de șarpe, „să tai o felie de pâine, să o ungi cu tiriiac, să-i dai calului să mănânce și să ungi la rană cu tiriiac” (mss. BAR nr. 842, din 1819). Rămâne de văzut în ce măsură teriaca era folosită în mediul rural românesc la nivelul sfârșitului de secol XVIII. Probabil că nu foarte des (172), având în vedere faptul că se putea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Eminescu și intuiție ludică la Urmuz este erudiție livrescă la Umberto Eco. În romanul său Numele tranda firului, Jorge, bătrânul bibliotecar orb (personificare probabilă a lui Jorge Luis Borges), devorează o misterioasă carte a lui Aristotel, ale cărei pagini erau unse cu otravă. „[Jorge] s-a dat înapoi, strângând volumul la piept cu stânga, în timp ce cu dreapta sfâșia mai departe paginile și le băga în gură.” Jorge moare, nu înainte de a incendia biblioteca mănăstirii (40). Nu voi relua acum istoria și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
în niște state slave din Balcani, România nu poate evita numeroasele primejdii ce o înconjură decât cu condiția ca să reducă la strictul minimum luptele parlamentare și de a da un ajutor devotat cabinetului I. Brătianu. (Iată o aprețiere care va unge la inimă pe patrioți, N. R. ) [10 mai 1883] 297 {EminescuOpXIII 298} ["SILA MORALĂ... "] Sila morală pe care-o produce menajeria de curiozități zoologice din Dealul Mitropoliei ne face să ne 'ntrebăm cu drept ce caută acolo o seamă de oameni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de femeie se traduce prin numele bărbătesc Ferenc (Francisc). (Agathe, Bona) se traduce cu Gizella. (lat. germanus, frate drept) se cheamă Gyeroe. (gr. Gerasmios, Spectabilis) se cheamă Gyarfas. (gr, agape, iubire) se cheamă Agnes. (gr. Eustratios, bine oștitorul ) se cheamă ung. Szende (blînd). (gr. Euthymios, cel cu mimă bună) se botează Imre (Emeric). (Hierotheus) se traduce cu Reszo (Rudolf). (gr. Eustachius, cel ce dă bune roade) se cheamă Albert (nume biblic Iesaias) se cheamă Istvan (Stefan). (Leontius) se traduce cu Lajos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Melentie Melentia Minodora Macoveiu Maxim Mirilă Martial Nichita Nastasia Olimpiu Pantea Pintea Porfir, Porfirie (St. Quadratus, episcop în Atena pe la a. 126, discipol al apostolilor, autor al unei Apologii a creștinilor adresată împăratului Adrian) se numește Kalman (gr. Meletios, silitorul) ung. Mate (Meletia) ung. Martha (purtătoare de dar) ung. Minna nume ebraic Maccabaeus, ung. Marton (Martin) (Maximus) ung. Miksa diminutiv de la Mirea, ung. Karoly (Martialis) ung. Marte (Martinus) (Niketas, învingătorul, Victor) ung. Nandor (Ferdinand) (Euthanasia) ung. Anna (Olympios - cerescul) ung. Otto
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Macoveiu Maxim Mirilă Martial Nichita Nastasia Olimpiu Pantea Pintea Porfir, Porfirie (St. Quadratus, episcop în Atena pe la a. 126, discipol al apostolilor, autor al unei Apologii a creștinilor adresată împăratului Adrian) se numește Kalman (gr. Meletios, silitorul) ung. Mate (Meletia) ung. Martha (purtătoare de dar) ung. Minna nume ebraic Maccabaeus, ung. Marton (Martin) (Maximus) ung. Miksa diminutiv de la Mirea, ung. Karoly (Martialis) ung. Marte (Martinus) (Niketas, învingătorul, Victor) ung. Nandor (Ferdinand) (Euthanasia) ung. Anna (Olympios - cerescul) ung. Otto (Panteleemon gr. ) Pantaleon
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Nastasia Olimpiu Pantea Pintea Porfir, Porfirie (St. Quadratus, episcop în Atena pe la a. 126, discipol al apostolilor, autor al unei Apologii a creștinilor adresată împăratului Adrian) se numește Kalman (gr. Meletios, silitorul) ung. Mate (Meletia) ung. Martha (purtătoare de dar) ung. Minna nume ebraic Maccabaeus, ung. Marton (Martin) (Maximus) ung. Miksa diminutiv de la Mirea, ung. Karoly (Martialis) ung. Marte (Martinus) (Niketas, învingătorul, Victor) ung. Nandor (Ferdinand) (Euthanasia) ung. Anna (Olympios - cerescul) ung. Otto (Panteleemon gr. ) Pantaleon (item de la Pintilii - Panteleemon) ung
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]