1,694 matches
-
Bucureștiul. A fost sfârșitul revoluției, dar nu și al idealurilor care o animaseră. În Transilvania, situația era cu totul alta. Principatul aparținea Austriei. Revoluționarii maghiari, urmărind refacerea Ungariei Între granițele ei medievale, au decis reunirea tuturor teritoriilor care fuseseră cândva ungurești, inclusiv a Transilvaniei. Au intrat astfel În conflict nu numai cu Habsburgii, dar și cu românii și cu popoarele slave (croați, sârbi, slovaci). Între români și unguri, s-au dat lupte grele (În special În Munții Apuseni, unde țăranii români
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autonomie a Transilvaniei (unde ungurii ar avea altă pondere decât pierduți În ansamblul României) nici nu poate fi vorba (cel puțin În contextul actual). În 2006, au făcut un pas Înainte, odată cu revendicarea explicită a autonomiei „ținutului Secuiesc“ (secuii, comunitate ungurească având totuși un anume specific, trăiesc În partea răsăriteană a Transilvaniei, Îndeosebi În Covasna și Harghita, cele două județe cu majoritate maghiară). Se poate pune Însă Întrebarea dacă o autonomie acordată numai secuilor n-ar slăbi poziția ungurilor din celelalte
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
clucer ori sluger. Naratorul știe numele boierilor de divan, ale portarilor de Suceava, ale mai marilor de la Orhei, Chilia și Cetatea-Albă ori de la Cetatea Neamț. Nu e uitat mitropolitul Teoctist; audiență are arhimandritul Amfilohie Șendrea. Legături cu polonii, cu Țara Ungurească și cu Poarta, soli și vești de la Veneția, războaie și isprăvi ale celor șapte fii ai comisului Manole Păr Negru, toponime arhaice și referințe despre muntele Athos (șase sute de biserici și schituri, șase mii de călugări!) acestea vor trece din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mă-nvelii Doamne rău mă hodinii. Strigă-mă lumea că-s lotru, Mândra joară că sunt șotru (șodu) Joară, mândro, pentru mine Și mă scoate din rușine. negură hodină a o tuli a probozi 27 August. Salonta, orășel în majoritate unguresc, în câmpie. Locul de naștere al lui Arany Iános care a cântat pe eroul Toldy Miclos. Este aici un turn, care cuprinde și muzeul Arany. Fondatorul orășelului Boczkay voevod din veac XVII. ceteră scripcă acela aceia bunic bunică tată bătrân
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
p. stomah) vătămătură sfârtică isteț buhă ibovnic gangur jale. șură ne lovim (ne potrivim) brăcinar Satul Cristinești între Hotin și Noua Suliță. Basarabia Într-un sat din Orheiu un ungur dela Miercurea Ciucului păzitor la Nistru răspunde românește la întrebări ungurești Cum merge la Nistru? Merge bine. La Ismail poporul nu vrea nimic. La Tighina femeia care plânge și vine c-o pâră la ministru ca să-i găsească barbatul, care a plecat de un an și jumătate la Brașov și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
turc = curuș După pravila lui Vasile Lupu, 12 aspri valorau 2 potronici iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
iar doi potronici = 1 florin de argint. zlot tătărăsc vechiu veac 16 = galbăn genovez monedă aur o dare în veac 16 se chema zloți de unde zlotași. uchi = florin unguresc ugri zloti. ughi se confunda cu galbenu ungari d'oro galbeni ungurești, la 1658 un ughiu valora 1 leu 73 bani. galben în 1616, 1 galben = 1 taler 8 potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
potronici taler = 12 potronici 1690 galbenul = 2,33 taleri pe vremea Cantemir taler = 120 aspri, galben = 200 aspri. taler aprox. doi piaștri doi lei vechi, monedă de argint în veac XIX -: 6 lei vechi leul la 1709 valora 2 florini ungurești. Hun Boldun, mongolul, după ce intră în oraș cucerit, pune să se înalțe în fața lui un triunghiu de suliți cu flamuri roșii semn că dă pe trei zile cetatea în pradă soldaților săi. Pari înfipți în fața corturilor, cu cușme în vârf
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
927, la ora 5 dim. suntem aproape de Buda-P(esta). Locuri joase, ușoare cline tărăgănate, sălcii și arinișuri, ici colo bălți în preajma C.F. parcele foarte frumoase de grâu și secară. Sate ca cele pe care le-am văzut în Ardeal cele ungurești și săsești. Câmpurile bine cultivate. Un țintirim într-o pădurice. Drum de țară plin de colb. Maci roșii în ogoare. Căruțe c-un cal la oiște. Dunărea mergând în sus dela Budapesta spre Bratislava, între dealuri cochete, cu păduri, plantații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închinase Turcilor, taie pe Isac fratele al doilea. Ștefan propune Genovezilor să le dea sprijin împotriva Turcilor. Neguțătorii stau la îndoială, fricoși. Turci atacă Cafa și Mangopul. Sultanul se întoarce din pricina podagrei la Constantinopol, amânând războiul. Soli umblă la Țara Ungurească dela Ștefan și la Moldova dela Matiaș Craiu pentru încheierea unei alianțe împotriva Turcului. Regele și Vodă se înțeleg Vodă primește Ciceiul. Matiaș se hotărăște să coboare în Valahia. Eliberând din închisoare pe Vlad îl trimite în Boemia ca guvernator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în șes, fără a fi împresurat cu ziduri, având spre miază zi un lac (Frumoasa) care curge dintr-un izvor. În lac sunt mulți pești. * I. François de Pavie. Într-o piață mare găsi 3-400 de soldați îmbrăcați după moda ungurească, cu sabie la coapsă, cu barda în mână, așezați doi câte doi până la o fațadă supt care sta domnul, înconjurat de boeri. Sta și asculta plângerile poporănilor care la o sută de pași cădeau în genunchi și se tânguiau. Iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
i-a pedepsit; și vodă îi miluiește. * II. Corăbii de trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
trecut râurile nu sunt, ci numai poduri umblătoare. Când vin soli, însă, se întrebuințează vase, în care-i trec destul de repede cu tot calabalâcul. * II. În țară numai moneda veche ungurească are curs, precum și asprii de argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă. Mânâncă numai carne de cal, desprețuiesc altfel de mâncări, oricât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Moldovei. O primă tentativă, în acest sens, are loc în anul 1359 când Bogdan I, adevăratul „întemeietor” al țării, reușește să înfrângă oastea ungară. În anul 1395, regele maghiar încearcă pentru a doua oară să cucerească Moldova. O numeroasă oaste ungurească trece munții, dar este înfrântă de moldoveni sub conducerea voievodului Ștefan I, la Ghindăuani. Până la descoperirea Letopisețului de la Putna, inscripția de pe piatra de mormânt a lui Ștefan I, pusă în vremea lui Ștefan cel Mare, a fost singura mărturie a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ei mai aduceau pânzeturi din Germania și Lituania, catifea pentru hainele boierilor, așa cum o cerea moda europeană. După aceea, venea rândul mărfurilor mai mărunte: cuțite, coase, securi, lucruri de cositor, precum talere, cofițe, tăvi, șofran, șepci, fiare de plug, săbii ungurești, paloșe și alte mărunțișuri. Pentru aceste mărfuri liovenii trebuia să plătească după obiceiul vechi vama mare la Suceava și o vamă mai mică în târgul Siretului. Din Suceava și din alte târguri, liovenii cumpărau marfă tătărască sau marfă de peste mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ajutorul cetății, așa cum n-au venit nici în ajutorul aliatului lor, Vlad Țepeș. După încheierea campaniei din Țara Românească, se presupune că Radu cel Frumos, domnul sprijinit de turci ca să ocupe scaunul Țării Românești, ar fi încercat să înlocuiască garnizoana ungurească din Chilia cu una muntenească. Presupunerea se bazează pe mențiunea din Pomelnicul de la Bistrița în care sunt pomeniți „munteni” din Chilia. Cronicarul polon Jan Dlugosz menționează și el că pe cetatea Chilia „Radul o ocupase cu ușurință, după ce alungase pe
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la începutul anului 1466, se năștea Olena (Elena), cel de al doilea copil al lui Ștefan cel Mare. Din anul 1466 avem documente care ne arată o grijă sporită a domnului față de biserică. La 10 mai dăruia 100 de ducați ungurești, anual, mănăstirii Zografu de la Muntele Athos. Erau fixate slujbele pe care călugării urmau să le facă pentru domn, pentru soția sa și pentru copiii lor Alexandru și Olena. În felul acesta, Ștefan devenea ctitor al mănăstirii, așa cum fuseseră împărații de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Baia Pornind de la primele letopisețe moldovenești, de la letopisețul lui Grigore Ureche și de la cronicarii poloni, în frunte cu Jan Dlugosz, istoricii români au considerat că bătălia de la Baia a fost câștigată de Ștefan cel Mare. În primele două cronici ungurești care se referă la lupta de la Baia, scrise de Ion Thuroczi și de Petru Ranzan, se afirma că la Baia Matei Corvin a câștigat bătălia. Cum faptele erau prea evidente ca să poată fi mistificate, N. Istvanfi și cei care au
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
când, în sfârșit, după încheierea campaniei din Asia, sultanul 1-a primit pe solul ungur, s-a declarat de acord să încheie pacea cu regele Matei Corvin în schimbul Iaiței, una dintre cetățile puternice ale Bosniei, care se afla sub stăpânire ungurească. Matei crezuse, însă, că sultanul va fi acela care va ceda două din cetățile de pe Dunăre pe care le cuceriseră turcii, în schimbul păcii cu Ungaria ! Marea provocare S-a spus uneori că Ștefan cel Mare i-a provocat pe turci
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și drept răsplată pentru vitejia lor „pe mulți țărani îi făcu boieri”. Din cetatea de scaun a Sucevii, la 25 ianuarie 1475, Ștefan cel Mare anunța principilor creștini victoria pe care o obținuse cu câteva zile mai înainte: „Cătră coroana ungurească și către toate țările, în care va ajunge această scrisoare, sănătate. Noi Ștefan Voievod, din mila lui Dumnezeu domn al țării Moldovei, mă închin cu prietenie vouă tuturor cărora le scriu, și vă doresc tot binele, și vă spun domniilor voastre
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
răspunsul regelui. La începutul lunii iulie, solii lui Ștefan cel Mare, împreună cu Dominic, prepozitul de Alba, Gospar de Othwan și Mihai de Pesth ajung la Suceava. Ca urmare a tratativelor cu regele Ungariei, Ștefan acorda un salv-conduct negustorilor din Țara Ungurească, la 10 iulie 1475. La 18 iulie 1475, ambasadorul Ferrariei la Buda îl informa pe ducele Hercule I că Matei i-a dat domnia lui Vlad Țepeș, în speranța că acest domn va face fapte mari în confruntarea cu turcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întâmplat cum am spus mai sus”. Alungarea turcilor din Muntenia și felul cum a fost reînscăunat Vlad Țepeș sunt relatate în fața Senatului venețian de Țamblac, așa cum Ștefan însuși i-a dictat: „Am înduplecat chiar la acest lucru pe Măria Sa Craiul unguresc, ca să se îngrijească și el, din partea sa ca Drăculea valahul (românul) să ajungă domn. Și înduplecându-se în sfârșit, el a trimis să-mi spună ca să-mi adun oastea și să merg să pun pe numitul domn în Țara Românească
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de oameni. Laiotă a venit însă cu ajutor turcesc, l-a găsit singur pe Țepeș și l-a ucis împreună cu oamenii săi, afară de zece. Domnul îi roagă pe venețieni să facă eforturi pentru a-l apăra. „Cred chiar că craiul unguresc va face pace cu Țara Românească (Valachia Mazor) și că atunci va fi mult mai rău”. Domnul amintise de l’altra Valachia, de cealaltă Țară Românească, dovadă a conștiinței originii comune a moldovenilor și muntenilor. De data aceasta folosește denumirea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
forțe superioare, îl vor sili pe voievod să pornească împotriva regatului ungar, regele nu-l va socoti ca dușman. Și încă un lucru deosebit de important: domnii munteni se angajau să-i oprească pe turci, numai în cazul în care oastea ungurească va fi ajuns pe pământul țării. Experiența demonstrase, și demonstra încă și în anii 1475-1480, că una erau promisiunile regilor unguri și alta realizarea practică a acestor promisiuni. De aceea, participarea românilor la luptă era condiționată de prezența reală a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
polonii au început să se îmbolnăvească din cauza lipsurilor. Și cum oastea polonă „părea împresurată”, cum zice Wapowski, regele a acceptat să discute încheierea unui armistițiu. În Letopisețul nostru se arată că „domnului Ștefan voievod i-a venit ajutor de la craiul unguresc numit Laslău, care era frate cu Albert, craiul leșesc, 12 mii de oșteni. Și cu ei era Birtoc, voievodul Ardealului, care Birtoc voievod era cuscrul lui Ștefan voievod. Și astfel Birtoc voievod l-a rugat pe domnul Ștefan voievod ca să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]