7,183 matches
-
de drept, considerându-se că încheierea de sesizare trebuie să releve reflecția judecătorilor din completul învestit cu soluționarea cauzei asupra diferitelor variante de interpretare posibile și asupra argumentelor de natură să le susțină, pentru a da temei inițierii mecanismului de unificare jurisprudențială reprezentat de hotărârea prealabilă (Decizia nr. 57 din 28 septembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1170 din 3 decembrie 2020; Decizia nr. 26 din 12 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 333 din 20 aprilie 2023; nr. 70 din 23 octombrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023). ... 74. Examinând în continuare admisibilitatea declanșării mecanismului de unificare a practicii judiciare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept reține că în cuprinsul primei sesizări se solicită de către Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de competență exclusivă a
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern. ... 87. Or, în speță, instanța de trimitere, Tribunalul Mehedinți, nu a argumentat în cuprinsul sesizării care este dificultatea sau ambiguitatea textelor legale care ar impune intervenția mecanismului de unificare a jurisprudenței, încheierea instanței fiind total nemotivată. ... 88. Nu în ultimul rând, un alt argument de inadmisibilitate decurge din Decizia nr. 76 din 18 noiembrie 2024, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
obiectul statuării Înaltei Curți de Casație și Justiție și nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluționare. ... 51. Evaluând elementele sesizării, pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condițiilor care permit declanșarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că prezenta sesizare îndeplinește primele două cerințe de admisibilitate. ... 52. Astfel, cauza se află în curs de soluționare pe rolul Tribunalului București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, care judecă în
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
enunțată, referitoare la existența unei chestiuni de drept, în accepțiunea autonomă dată acestei instituții în mecanismul hotărârii prealabile, susceptibilă de interpretări diferite din partea instanțelor de judecată și, astfel, cu potențial de jurisprudență neunitară, de natură să facă incident mecanismul unificării a priori a practicii judiciare, se observă, în primul rând, că, prin încheierea de sesizare, instanța de trimitere nu a prezentat niciun argument pentru care a considerat necesar să apeleze la acest remediu, al reglării prealabile a jurisprudenței, ci a
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
obiectul cererii de chemare în judecată și nu se poate cere instanței supreme dezlegarea sa în cadrul procedurii întrebării prealabile, întrucât, în acest caz, „dezlegarea“ ar semnifica chiar „soluționarea fondului“, ceea ce legea nu permite în cadrul acestui mecanism de unificare a practicii judiciare. ... 68. Prin urmare, lămurirea chestiunii dacă stimulentele reglementate de art. 17 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 41/2014, art. 13 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 49/2015, art. 1, 2 și
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021). ... 70. În atare situație, nefiind întrunită cerința unei chestiunii de drept, nu se poate reține admisibilitatea accesării mecanismului de unificare a practicii judiciare de către instanța de trimitere. ... ... ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în Dosarul nr. 28.262/3/2023
DECIZIA nr. 63 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293554]
-
jurisprudența Curții Constituționale și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, autorii sesizării susțin că se impune și respectarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative prevăzute de Legea nr. 24/2000, această conduită fiind necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. ... 15. Nu în ultimul rând, autorii sesizării susțin că dispozițiile art. 1-8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 116/2023 aduc atingere dispozițiilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 559 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293542]
-
Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene 97. În jurisprudența instanțelor europene nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție în mecanismele de unificare a practicii 98. În jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție nu au fost identificate repere relevante cu privire la chestiunea de drept pusă în discuție. ... ... X. Opiniile specialiștilor consultați 99. În conformitate cu dispozițiile art. 520 alin. (11) raportat
DECIZIA nr. 87 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293469]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 34. În procedurile de unificare a practicii judiciare au fost pronunțate următoarele decizii ce prezintă relevanță în dezlegarea prezentei chestiuni de drept, în ordine cronologică: – Decizia nr. 49 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 108 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293757]
-
judiciare - Serviciul judiciar civil, nu se verifică, în prezent, practica judiciară, în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. ... ... VIII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 32. În procedurile de unificare a practicii judiciare nu au fost identificate decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care să prezinte relevanță în dezlegarea chestiunii de drept sesizate. ... ... IX. Jurisprudența Curții Constituționale 33. Nu s-au identificat decizii relevante pronunțate de Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 94 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293732]
-
sesizării 58. Verificând regularitatea sesizării, se constată că Înalta Curte de Casație și Justiție a fost legal învestită de către Avocatul Poporului care, potrivit art. 514 din Codul de procedură civilă, beneficiază de legitimare procesuală pentru declanșarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare, în scopul interpretării și aplicării unitare a legii de către instanțele judecătorești. ... 59. În privința condițiilor de admisibilitate a recursului în interesul legii, art. 515 din Codul de procedură civilă prevede că: „Recursul în interesul legii este
DECIZIA nr. 20 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293686]
-
silită fiscală, executarea silită a acesteia urmând regulile statornicite de Codul de procedură fiscală. ... 80. Aceeași concluzie rezultă și din examinarea jurisprudenței Curții Constituționale, precum și jurisprudența obligatorie dezvoltată de Înalta Curte de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare a practicii judiciare. ... 81. Astfel, prin Decizia nr. 268 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 692 din 3 august 2020, Curtea Constituțională a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată și a constatat
DECIZIA nr. 20 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293686]
-
punctuale, de natură să conducă la o dezlegare de principiu, întrucât sesizarea trebuie să vizeze exclusiv probleme de interpretare a legii, și nu elemente particulare ale cauzei deduse judecății. ... 61. Dezlegarea ce poate fi dată prin activarea acestui mecanism de unificare a practicii judiciare trebuie să fie una de principiu, prin interpretarea in abstracto a unor dispoziții legale, iar nu determinarea unui anumit mod de aplicare a reglementării legale la o situație litigioasă ori rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
vedere. ... 76. Față de cele menționate, se constată că una dintre problemele de drept nu îndeplinește cerințele necesare pentru a fi considerată chestiune de drept, întrucât își găsește răspunsul în jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mecanismele de unificare a jurisprudenței, rezultând în mod evident că nu constituie o problemă de drept reală care să impună intervenția instanței supreme. ... 77. Prezintă aceste caracteristici problema de drept referitoare la acordarea sporului în condițiile existenței unui act administrativ necontestat de stabilire
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
analiză stabilite prin decizia menționată. ... 83. În jurisprudența Înaltei Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept^3 s-a reținut ca fiind inadmisibilă sesizarea, în situația în care, deși deciziile obligatorii pronunțate în cadrul mecanismelor de unificare jurisprudențială au avut în vedere legislația anterioară, statuările instanței supreme se impun, pentru identitate de rațiune, de vreme ce noua reglementare a păstrat soluția anterioară a legiuitorului. ^3 Decizia nr. 71 din 11 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 76 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293459]
-
de evaluare și accesare a fondurilor europene; ... – Inventarierea de către registrul comerțului a tuturor autorizațiilor necesare pentru fiecare activitate comercială. O bază de date publică accesibilă cu aceste informații; ... – Birou unic pentru avizare și consiliere pentru investiții la nivel județean - unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact. ... Descentralizarea și creșterea eficienței administrației publice locale – Transfer de active, competențe și responsabilități de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare; ... – Identificarea activelor instituțiilor centrale, care se află în stare avansată de degradare
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
oferă servicii publice cu RoeID; ... – Simplificarea procesului de obținere a autorizației de construcție prin digitalizarea completă a procesului de solicitare a autorizațiilor (autorizații de construcții) la nivelul tuturor autorităților publice locale; ... – Comisia unică de avizare și biroul județean de investiții: unificarea avizatorilor într-un singur punct de contact, reducând timpul de emitere a actelor și susținând dezvoltarea investițiilor prin consiliere și îndrumare; ... – Alinierea procedurilor de digitalizare la standardele europene de interoperabilitate; ... – Procesul de debirocratizare și digitalizare obligatoriu trebuie să mențină posibilitatea
HOTĂRÂRE nr. 33 din 23 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292981]
-
IT, registratură și secretariat. (11) Comisia pentru cetățenie se întrunește în plen, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, pentru a analiza activitatea desfășurată și pentru a dezbate problemele identificate cu ocazia soluționării cererilor privind cetățenia română, în vederea unificării practicii acesteia, precum și pentru a formula propuneri în vederea îmbunătățirii activității, care vor fi înaintate președintelui Autorității. Regulamentul Comisiei pentru Cetățenie stabilește în mod detaliat procedura de lucru a comisiei, atât în plen, cât și în completuri. (12) În
REGULAMENT din 10 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292428]
-
sesizării, potrivit art. 1 și art. 2 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024, precum și punctul de vedere al completului de judecată și al părților. ... 57. Examinarea condițiilor în care poate fi declanșat prezentul mecanism de unificare a practicii judiciare pune în evidență faptul că, în cazul concret al prezentei sesizări, cerințele legale mai sus enunțate sunt îndeplinite. ... 58. Astfel, se constată că procesul în care a fost formulată prezenta sesizare are ca obiect anularea parțială a
DECIZIE nr. 52 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292993]
-
cadrul opiniilor transmise de curțile de apel conturează riscul unei jurisprudențe neunitare, în această materie fiind deja pronunțate soluții divergente, împrejurare ce demonstrează, o dată în plus, caracterul dificil al chestiunii de drept în discuție și necesitatea declanșării mecanismului de unificare a jurisprudenței consacrat prin dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 67. Se constată, totodată, că, în raport cu obiectul litigiului, este îndeplinită și condiția referitoare la caracterul esențial al chestiunii de drept pentru soluționarea pe fond a cauzei
DECIZIE nr. 52 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292993]
-
pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2023, prin care a fost introdus alin. (7) al art. I din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 198. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată, ca relevantă sau în legătură cu chestiunile supuse analizei, Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii nr. 3 din 11 martie 2024, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
modul în care au fost ele interpretate și aplicate în practica judiciară în legătură cu salarizarea diverselor categorii de personal plătit din fonduri publice au generat adesea o instabilitate jurisprudențială care a necesitat intervenția instanței supreme pe calea mecanismelor de unificare ale recursului în interesul legii ori a dezlegării chestiunii de drept (dintre cele mai recente fiind de amintit Decizia nr. 80 din 11 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 84 din 30 ianuarie 2024, sau
DECIZIA nr. 70 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292465]
-
ce formează obiectul sesizării. ... ... VIII. Jurisprudența Curții Constituționale 69. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor art. 1 din anexa nr. VII a Legii nr. 153/2017. ... ... IX. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție 70. În mecanismele de unificare a practicii judiciare a fost identificată Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept nr. 61 din 17 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1172 din 7 decembrie 2022
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293097]