1,287 matches
-
moldovenilor Ștefan cel Mare, Rareș cel Mare și Vasile Lupu în imediatul postludiu al unirii din 1859. Într-un manual de Istoria Romaniloru publicat tocmai în anul unirii, A.T. Laurian (1862) [1859] îi atribuia lui Ștefan cel Mare mobiluri unioniste: "În annulŭ Chr. 1470 Stefanŭ [cel Mare] formâ planulŭ de a scóte pre Radu din România, și de a uni amîndóue principatele suptŭ domnia sa" (Laurian, 1862, p. 60). Identitatea moldavă a lui Ștefan cel Mare devine subordonată identității românești, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pp. 52-53 cf. Murgescu, 1999, p. 154). Iar același Urechia afirmă despre el că "avu planul cel mare și adevărat românesc de a cuprinde Ardealul și a-l alipi către Moldova" (1873, p. 84 cf. Murgescu, 1999, p. 196). Planul unionist urzit de Petru Rareș devine o constantă a literaturii didactice românești, astfel că Melidon, în manualul său de istorie națională, reiterează faptul că Petru Rareș "întreprinse să bată și el pe Unguriĭ din Transilvania, ca să scape de dênșii pe frațiĭ
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și el pe Unguriĭ din Transilvania, ca să scape de dênșii pe frațiĭ noștri de acolo și să unéscă acea țéră cu Moldavia" (Melidon, 1876, p. 62). Istoria noii entități politice rezultată după 1859 este injectată cu o serie de domnitori unioniști, cărora le sunt atribuite mobiluri și aspirații naționale. Identitatea moldavă a lui Vasile Lupu este la rândul ei reciclată într-una de factură cert națională (i.e., română) de același V.A. Urechia (1873, p. 119, cf. Murgescu, 1999, p. 153
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
implicit a exploatării claselor muncitoare; în fine, "regimul burghezo- moșieresc" instaurat după 1918, aservit fiind imperialismului occidental, a exacerbat antagonismul de clasă în societatea românească până la punctul de rupere. Întorsătura naționalistă a ideologiei oficiale a regimului comunist a reinstalat retorica unionistă pe matca ei tradițională formată încă din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și îndiguită în perioada interbelică. Cele trei uniri devin acum "necesități obiective ale istoriei", fiecare prefigurând-o pe cealaltă și concretizând în realitatea istorică unitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
său Ghiță...” * Omagiu - tată și fiu 30 mai/21 iunie 1859, din ținuturile Tutova, Vaslui și Fălciu au făcut parte și Costache Epureanu, Grigore Cuza, George În casa lui Constantin Costache din Bârlad s-au întâlnit des, pe ascuns, fruntașii unioniști ai Moldovei - Manolache Costache Epureanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu, Anastasie Panu, Iorgu Radu, iar când, după lupte și lupte, la 24 ianuarie 1859, la București, s-a declarat Unirea Principatelor, prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Romalo, Nicu Catargi ca miniștri, Constantin Costache, Gheorghe Lambrino, ca prefecți de județe, Emanoil Costin, Andrei V. Ionescu ca deputați, alții - Costache Racliș, Grigore Cuza, Ioan Popescu, Panaite Chenciu ca susținători entuziaști în acțiunea de aplicare a reformelor preconizate. Boierul unionist bârlădean Manolache Costache Epureanu din ministru cu diferite portofolii a ajuns chiar primministru. Vorbind despre ziarul “Bârladul”, fondat de ardeleanul Solomon Halița și tecucianul G. Ghimbășanu, având colaborarea profesorilor Grigoe Negură, C. Slobozeanu și Se știe, din Comitetul Unirii pentru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sincer, după cum spuneam, cu Alexandru Ioan Cuza, Vasile Alecsandri, Ion Ghica ș.a. Enescu, spusele despre Elena Bibescu, continuate cu cele referitoare la fii ei, Emanoil și Anton Bibescu, prieteni cu Marcel Proust, cartea este o adevărată antologie care face Boierul unionist bârlădean Manolache Kostache Epureanu, membru al Comitetului Unionist Central de la Iași a altor aminteam că la 19 octombrie 1898 ziarul lansa Lista de (1855-1902), muziciană virtuoasă, Rudă prin alianță cu familiile Brâncoveanu, Cantacuzino, apropiată și cu regina Carmen Sylva - care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Alecsandri, Ion Ghica ș.a. Enescu, spusele despre Elena Bibescu, continuate cu cele referitoare la fii ei, Emanoil și Anton Bibescu, prieteni cu Marcel Proust, cartea este o adevărată antologie care face Boierul unionist bârlădean Manolache Kostache Epureanu, membru al Comitetului Unionist Central de la Iași a altor aminteam că la 19 octombrie 1898 ziarul lansa Lista de (1855-1902), muziciană virtuoasă, Rudă prin alianță cu familiile Brâncoveanu, Cantacuzino, apropiată și cu regina Carmen Sylva - care și ea l-a protejat pe Filipescu, Caraman
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
gardiști, sinecuriști, contrabandiști, propagandiști...; morții votează cu toți; întruniri cu pocniri, interpuși, bătăuși, puși, ascunși, ascultând, vociferând, bătând, raportând la stăpâni liberali, venerali, vandali, șacali: vor reușită mituită, plătită, ieșită cu sânge... Opoziția unită, cinstită, independenți, fervenți, naționaliști populiști, socialiști, unioniști, porniți la muncă cinstită. Trânteală, bușeală, repezeală, oblojeală, primită, gratuită, sărăcită de opoziția unită." După un asemenea declamatoriu, cu iz de bâlci, ca la iarmarocul de la Banca unde se difuza „Curierul de la Banca", Ardeiul, după ce urzica cu aluziile și în
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ieșeană a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristești, județul Hotin), Hasdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirmă ca publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,,Foaie de istorie și literatură” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirmă ca teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvela Duduca Mamuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactică în calitate de profesor la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
în țeară e o comedie de cea mai pură metodă clasică, întemeiată pe o clară expoziție a caracterelor morale. Cuconașul e un nătâng impertinent, idol al mamei, cocoana o aristocrată bombastică, dascălul - exponent al simțului critic. Capitolul VIII PATRIOȚI ȘI UNIONIȘTI CEZAR BOLIAC Cezar Boliac (1813-1881) a fost o personalitate interesantă, pe nedrept uitată. Era un mare devorator de cărți, și ale sale Meditații în proză și versuri din 1835 îndreptățesc să se creadă că citise Les paroles d'un croyant
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bătrân, informațiile mărunte, despre cele mai neînsemnate lucruri casnice (varză de Bruxelles) se amestecă și se îmbracă într-un stil creionat de fermier literat, superior cu mult materiei. D. DĂSCĂLESCU Din Ziorile și din Scrisorile din Țara țințărească ale înfocatului unionist focșănean D. Dăscălescu, sunt puține strofe revelabile. Pitorescă apare doar confesiunea autobiografică Mijloacele: M-am născut cam pe-acea vreme pe când limba cea grecească Și știința de plăcinte nu mai da nici un folos; Pe când cele vechi mijloace neputând să mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Fabula a înflorit în această vreme, mai ales că permitea aluziile politice. Dar vreun fabulist care să atingă limitele artei nu întîlnim, și basarabeanul Al. Donici (1806-1866) face figură onorabilă doar printr-o cadență mai sprintenă, ca în această fabulă unionistă: Racul, broasca și o știucă Racul înapoi se da, Într-o zi s-au apucat Broasca tot în sus sălta, De pe mal în iaz s-aducă Știuca foarte se izbea Un sac cu grâu încărcat. Și nimic nu folosea. Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieșită din neânțelegere, producția e lamentabilă. Cel din urmă Armaș, încercare de a studia putrefacția morală a clasei boierești din România, e o tristă trivialitate în stil împiedicat. Alte încercări de roman cu subiect istoric, medieval (Din bătrîni: Luca, Manea), unionist (Din păcat în păcat), politic ardelenesc (Vasile Corbeiu) sunt neglijabile. Capitolul XV "LITERATORUL" ALEXANDRU MACEDONSKI Pe cât de mulți fură prozeliții "Junimii", pe atât de înverșunați se arătară adversarii ei. Maiorescu (din motive mai mult personale decât teoretice) e combătut cu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838 la Cristesti, județul Hotin), Hașdeu devine pentru șase ani cetățean al Iașului, unde se afirma că publicist, istoric, prozator și militant pentru Unirea Principatelor. Aici scoate ziarul unionist ,,România” (1858, 1859) apoi ,, Foaie de istorie și literatura” (1860). Prin revista ,,Din Moldova”, devenită ulterior ,,Lumina”, se afirma că teoretician al literaturii și nuvelist (aici publică nuvelă Duduca Mămuca). Viitorul profesor universitar își face ucenicia didactica în calitate de profesor la
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
subiecte politice, de importanță vitală pentru situația românilor aflați sub stăpânirea Imperiului Habsburgic. Cea de-a doua jumătate a veacului al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a evenimentelor de pe scena politică internațională și națională și prin intensificarea mișcării unioniste din principate. Idealul unirii devine nucleul dur al gândirii politice din această epocă, oferind principala sursă tematică a discursului publicistic al vremii. Susținând că "libertatea nemărginită a presei înfățișează adeseori cele mai mari primejdii, rătăcind și corumpând opinia publică într-
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a fenomenelor în discuție. Capitolul 6 Analiza contrastivă: Timpul, Românul, România liberă și Pressa Cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea se caracterizează printr-o precipitare a evenimentelor de pe scena politică internațională și națională, prin intensificarea mișcării unioniste din principate. Idealul unirii devine nucleul dur al gândirii politice din această perioadă, oferind principala sursă tematică a presei din epocă. Sub domnia lui Al.I. Cuza, este elaborată pentru prima dată o lege a presei (1862), care prevede desființarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Voiește și vei putea" și de-aceea cerurăm și vom cere Libertate, adică: sufletul, viața, mișcarea propășindă fără sfârșit în dezvoltarea ei și imperioasă în măduva și idealul ei"489. De la primele apariții, Românul se dovedește una dintre principalele publicații unioniste din principate. După 24 ianuarie 1859, ziarul devine purtătorul de cuvânt al opoziției liberale, desfășurând campanie împotriva reformelor preconizate de Al.I. Cuza și Mihail Kogălniceanu. Atitudinea editorială a gazetei este oscilantă, uneori accentuat antidinastică și anticonservatoare, alteori temperată. Printre
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ar putea continua. S-ar zice totuși că, în preajma lui 1868, Titu Maiorescu este singurul care exprimă această teorie și cu cea mai mare originalitate. La acea dată partidul conservator nu gândea altfel. De pildă, în 1866, în plină agitație unionistă și antiunionistă, N. Ionescu, Manolache Costache Epureanu și alții combat ideea sufragiului universal pe considerația, tipic maioresciană, că poporul român n-ar fi încă pregătit pentru o astfel de reformă. Dar chiar cu puțin timp înainte de atacul În contra direcției de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
format din trei membri: un președinte (Vasile Paloșanu), un secretar (Șandor Richardă și un casier (G. Carolă. Scopul societății băcăuane era acela de a îmbunătăți starea materială și morală a muncitorilor. Articolul 2 din Statutele societății menționează principalele revendicări ale „unioniștilor”: „(...) a înlesni societarilor căutarea în caz de boală; a ajuta la înmormânterea societarilor; a ajuta pe societarii aflați în adevărată lipsă de lucru; a hotărâ prețul zilei de muncă pentru fiecare meșteșug; a înființa o bibliotecă și a face abonamente
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și Asachi, ca și C. Negruzzi, ca și Eliade, care vorbeau de "conservativi", "juste-milieu" și "radicali" etc. în limbă - și Eminescu și-a dat seamă de legătura dintre tendințele politice și sistemele lingvistice: el constată că acei care au fost "unioniști" în politică au fost "unioniști" și-n limbă, adică partizani ai unei limbi literare făcută pe baza ambelor dialecte 1. Cu această ocazie, Eminescu citează România literară - încă o dovadă că, și după dispariția ei, ea era cunoscută. (Numai dl
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Negruzzi, ca și Eliade, care vorbeau de "conservativi", "juste-milieu" și "radicali" etc. în limbă - și Eminescu și-a dat seamă de legătura dintre tendințele politice și sistemele lingvistice: el constată că acei care au fost "unioniști" în politică au fost "unioniști" și-n limbă, adică partizani ai unei limbi literare făcută pe baza ambelor dialecte 1. Cu această ocazie, Eminescu citează România literară - încă o dovadă că, și după dispariția ei, ea era cunoscută. (Numai dl Maiorescu să n-o fi
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Moldova e țară rece..." și că "Lau-da Moldovei..."; când Alecsandri spunea "Tot Moldova...", ba când, boier moldovan, antiburghez și spirit sarcastic, încondeia pe munteni cu tot felul de epitete - și foarte pe nedrept -, erau "regionaliști" acești doi mari și înflăcărați unioniști? Una din publicațiile alarmate de "regionalismul" nostru făcea concesia, ca să nu fie prea rea cu noi, că literatura moldovenească e mai... melancolică și mai romantică decât cea muntenească, căzând astfel și ea, fără să-și dea seamă, în regionalism - și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
politic prin acest gest de închinare (Papacostea 9-41) −, par să fie nevoite, din considerente teologice, să abandoneze centrul pe care tocmai îl aleseseră. Posibila atitudine critică a instituțiilor puterii românești față de compromisul pe care era dispus să-l facă partida unionistă a patriarhiei constantinopolitane (sub presiunea, chiar amenințătoare, a instituției basileice) pare și ea să fi împiedicat, pentru aproape un secol, întărirea relațiilor abia configurate. Mai curând apropiat de rezistența religioasă non-unionistă monahală (și de credincioșii "schismatici" din întreg imperiul), "patriotismul
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1979, p. 51-73; Mihai Cojocariu, Partida națională și constituirea statului român (1856-1859), Iași, 1995, p. 266-283.</ref>. Destinul lui Cuza Vodă a fost serios marcat de incidențele „chestiunii prințului străin”. Rezolvarea În sens național a „chestiunii”, ca „punct al programului unionist”, a imprimat domniei lui Cuza semnificația Îndeplinirii unui „mandat imperativ” <ref id="23">23 Vasile Russu, „Monstruoasa coaliție”, În loc. cit., p. 505 și urm. </ref>. Ca urmare, domnia „alesului națiunii” s-a situat sub semnul unui provizorat, tensionat și de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by GH. CLIVETI () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1246]