1,340 matches
-
și priviri întunecate Ochii lui cei mari albaștri spre luptași au îndreptat; Freia albă ca zăpada, sveltă, în albastră haină, Capul ei muiat în aurul pletelor, c-o dulce taină Razimă de-umerii aspri l-al Valhalei Împărat. Cântăreț e uraganul pentru lupta care arde. Bolta lirei lui e cerul, stâlpi de nori sunt a lui coarde. Vânturând stelele roșii prin argintul neguros, Ele lunecă frumoase prin îmflarea sîntă-a strunii, Gânduri d-aur presărate în cântările furtunii, Codri-antici de vânt se
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-o făcea: -n beția lui oarbă, El mîn-oștiri de nori contra mării... ș-armia-i neagră, Ruptă pe-ici pe colea de-a soarelui roșă lumină, Șiruri lungi fug repede grei pe cerul cel verde. Și netezindu-și barba trece prin ei uraganul Dus de fulgerătorii cai în bătrâna căruță, Care scârție hodorogind de-ai crede, că lumea Sta să-și iasă din vechile-i vecinice încheeture. - Groaznic s-a îmbătat bătrânul, soarele zice; Nu-i minune - a băut jumătate d-Oceanul Pacific. Rău
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
făcîndu-i morișcă. Se tăvălea peste cap și, pișcat de-un purec de fulger, Se scărpina de-un șir de păduri ca de-un gard de răchită. Norii roșesc de rușine și fug iar vântul se culcă Între codri și munți... Uraganul mahmur poticnește Spre castelul de stânci, ce-și deschide uriașa lui poartă, Spre-a-l primi pe bolnavul bîtrîn în surele hale. El își ia coroana din cap și în cui o atârna. De sclipește-n noapte frumoasă și roșă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
minute, vocile preluate de pe scenă deveniseră din ce în ce mai aprinse. Fiind ocupată cu negocierile cu Hugo, nu le percepusem decât ca pe un zgomot de fundal; dar acum, odată ce lucrurile fuseseră aranjate, iar orgoliile oblojite, se revărsară asupra noastră cu forța unui uragan. Se vocifera aprins, iar vocea furioasă a lui MM tăia în carne vie. Atunci să se ducă naibii cineva s-o caute! se auzea ea, spunând cu mânie. Am căutat-o deja peste tot în culise, sări Matthew. — Nu mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nu putea părăsi orașul blestemat, deoarece toate străzile erau izolate; nimeni nu-și putea înjgheba un refugiu, deoarece până și cimitirele și moscheile fuseseră transformate în câmpuri de luptă. Oamenii erau siliți să stea pitulați în case, așteptând să treacă uraganul. Se pare că au fost în ziua aceea, din zori și până în ultimul pătrar al nopții, mai mult de opt mii de morți. Străzile erau acoperite de cadavre de bărbați, femei, copii, de cai și de măgari, amestecate într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
sală. Din când în când, în timp ce-și ocupă locurile, de sus, de undeva de deasupra pivniței, se aud bubuituri și ecouri șfichiuitoare. Aceste sunete se întețesc pe măsură ce sala se umple. Par a fi niște explozii îndepărtate, apoi un uragan care se apropie. MACABEUS va rămâne insensibil pe toată desfășurarea primei apocalipse. PARASCHIV se va chirci și mai tare și se va lovi cu pumnii în cap. Explozii care se apropie și cutremurarea scenei. Apocalipsa e chiar deasupra pivniței. PARASCHIV
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
spus odată că pe-aici lucrurile Încep să se precipite. N-am dat importanță afirmației, chiar am luat-o peste picior În sinea mea - ei, ce să spun, mare inginerie, se precipită lucrurile, domnule, În subterana lui pește congelat, urmează uragane, cutremure, tsunami, schimbarea polilor magnetici... Am ajuns acum să văd În toate astea mici necazuri pasabile În comparație cu răul devastator ce va să vină dacă presimțirile mele se adeveresc. Gândesc prăpăstios, nu-i așa? Mă suspectez și eu de asta, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
de Foc, Zeul se numește "Locuitor al Cerului" sau "Cel care se află în Cer". Puluga, Ființa supremă la populația insulelor Andaman, din golful Bengal, locuiește în Cer; glasul lui este tunetul, iar răsuflarea, vântul; mânia și-o arată prin uragan, și lovește cu trăsnetul pe toți aceia care nu-i ascultă poruncile. Zeul Cerului la populația yoruba de pe Coasta Sclavilor poartă numele de Olorun, care înseamnă "Stăpîn al Cerului". Samoyezii îl adoră pe Num, Zeul care locuiește în Cerul cel
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
în imediata dumneavoastră apropiere. ― Bineînțeles. Fiecare frază te cucerește. Își repezi din nou ochii în tavan: ― " Voi trimite fulgerul care trece spintecând cerul / Voi trimite tunetul care trece frământând totul / Voi trimite vântul furtunii care trece smulgând bananierii / Voi trimite uraganul care cade din nori și mătură totul înaintea lui..." ― Vă mulțumesc, doamnă, făcu maiorul râzând. Sânt complet edificat. Mi-ați dat ocazia să ascult lucruri splendide. ― Aceasta a fost din legenda lui Ngurangurane, fiul crocodilului, declară Melania Lupu sufocată de
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
și o expresie mânioasă în ochi. Nu, cuvântul „mânie“ nu exprimă exact ce am văzut pe chipul acela. „Furie“ ar fi mai aproape, sau poate „turbare“, ori chiar „demență criminală“. Indiferent ce-ar fi fost, când a intrat ca un uragan în restaurant și l-a întrebat pe Dimitrios cu voce tunătoare și belicoasă dacă Nathan era acolo, Nathan Glass, am înțeles că domnul Belea folosește numele de cod Roberto Gonzalez. Și am mai înțeles că nici colierul nu se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
ajunge în curând la muzeu. Deși matusalemică, mult mai sigură pe viitorul ei este lingura. Timpul răspunde și de ecarisajul estetic din artă. Risipim cu nonșalanță decenii, iar în final cerșim secunde. Optsprezece ani nu e vârstă, ci obrăznicie adolescentină. Uraganul adolescenței se finalizează în vânturile senectuții. Adolescența vrea să zguduie lumea. Nu știe însă cum să o facă și nici cu ce. Cu timpul, adevărul poate deveni prejudecată. Singurul adaos pe care îl datorez vârstei se referă la insomnii. Vârsta
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
n-o scăpa din ochi pe tânăra femeie. A auzit și ea ăuitul lupului, și pașii prin ceardac, dar n-a întors capul. O rafală violentă, izbi, parcă, gata să smulgă din țâțâni ușa de la tindă, și, ca și cum din acel uragan s-ar fi prelungit... un țipăt se slobozi din pântecul femeii, că n-ai fi crezut că-i de copil; un fel de ăuit înfricoșător. În acelaș timp un urlet sălbaic se auzi în ceardac. Când pădurarul se uită... un
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
nas. Era de așteptat pentru mine ca într-o bună zi să se întâmple una ca asta, pentru că Donna, cu doi de n, m-am informat, nu este ceea ce credeți voi. Donna nu este nimic altceva decât nenorocitul acela de uragan care s-a abătut, în 1960, peste Coasta de Est a Americii și a făcut pagube de miliarde de dolari, bașca 364 de victime omenești. Asta e Donna Mona, cu doi de n, ca să se știe, iar eu, gazdă civilizată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ajung ca Vasile Fotea... Pentru că, zic eu pe nerăsuflate, toți copiii spun că nea Tony este cel mai deștept din școală. Nu se poate să n-o știe și pe asta... Tony, care arăta ca și cum se aștepta să-l măture uraganul Donna, cu doi de n, a respirat lung, așa cum făceam noi la ora de gimnastică, după ce profesorul ne alerga ca pe niște iepuri. Detectivul și-a luat încă o porție de pradă din podoaba capilară și s-a repezit către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
credeam că voi fi totuși vedeta petrecerii, unde nu intră iar în scenă unchiul Grătărel cu trei oftaturi și memorabilul său "Doamne, când văd o fumeie...", moment în care mama mă scoate iute pe ușă, de parcă se anunța în vizită uraganul Donna. E o bucurie fără margini să fii aruncat în out mare, chiar de ziua ta. Merg în fața blocului, în țarcul No 11, și mă tot întreb de ce n-o fi venit nea Onuț la ziua mea; mama îl invitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
fi avut niciodata suficientă forță încât să-l afecteze în vreun fel, la cinci metri adâncime. După ce se văzură pe uscat, ridicară canoea și o ascunseră într-un desiș, într-o groapă puțin adâncă, unde aceasta să fie protejată de uragan și, odată sfârșita această treabă, isi căutară adăpost în minusculă peșteră în care Roonuí-Roonuí și cu iscoadele lui se ascunseseră în cele două zile anterioare. —Bine! semnala atunci Căpetenia Războinicilor, care preluase conducerea grupului. Ceea ce contează acum este să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
vântul începu să scadă în intensitate, până când, la ivirea zorilor, încetase aproape complet, însă când Roonuí-Roonuí le făcu semn oamenilor să se pregătească de luptă, Miti Matái se grăbi să-l tempereze, explicându-i că nu era decât ochiul unui uragan care avea să revină foarte curând, cu aceeași forță sau chiar mai furios, dar, de această dată, fără nici un semn prevestitor. Într-adevăr, așa se întâmplă, iar acum Navigatorul-Căpitan putea să-i calculeze și durata. După-amiază, ordona să fie aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
depărtare de coastă, Miti Matái ordona oamenilor să lase vâslele și să aștepte. Tapú Tetuanúi ar fi dat oricât ca să le vadă fetele dușmanilor lor, atunci când aveau să descopere că asupra insulei lor se abătuse un blestem sub forma unui uragan, urmat de altul și mai cumplit, în chipul unor războinici dornici de răzbunare; să privească, de asemenea, cum le dispare de pe chip bucuria întoarcerii glorioase, atunci când își vor da seama ca în timpul absenței lor pierduseră practic totul. Sosise dulcea clipă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
În pielea personajului, să fiu la Înălțime, cum se spune. Ucid cu milă și frică. Mă paralizează conștiința păcatului. Și totuși persist, inventez trucuri, găsesc metode, Îi scot din cotloane cu mătura sau cu cîrpa Îmbibată de apă, născocesc incendii, uragane, revărsări, Îi silesc să se apere, Îi aduc În cîmp deschis și lovesc. CÎtă viață zemuind sub pantoful meu. Pentru ce o fi fost zămislită și spre ce aspira În ciclurile ei de creștere și descreștere? Și toată această strădanie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bisericii St. James Încolo, se Întindea o zonă liniștită. Knightsbridge și Sloane Street fuseseră cruțate de război, spre deosebire de Chelsea și mai ales de Battersea, care se aflau În prima linie. Linia acestui front ciudat era capricioasă ca aceea a unui uragan, lăsînd intacte numeroase zone, ca niște insule pașnice. Battersea, Holborn, East End erau cartierele cele mai greu lovite, pe cînd Poplar High Street aproape că nu cunoscuse urgia inamicului; chiar și În Battersea existau porțiuni Întregi fără ruine, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se face auzită propunerea creării acolo a unui stat pentru cei care au depășit chintalul, un paradis al Titburgerilor. Noii sioniști alimentari susțin proiectul. Când Încep diligențele pentru Înscrierea proaspătului stat pe harta lumii, Tit dispare din nou În miezul uraganelor din Pacific. 3 august. Fierbere la bursa din Wall Street. Sunt zvonuri că, peste noapte, dolarul s-ar fi transformat În yuan. Într-adevăr, a doua zi pe piață apar bancnote pe care se află figura unui chinez zâmbitor, pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
cazuri subdezvoltate. Este vorba despre caracteristicile sexuale primare și secundare ale lui Rainer și ale Annei, care ies aici mai mult în evidență decât de sub îmbrăcămintea de fiecare zi. Dar în ambele cazuri par destul de pipernicite. Ca în toiul unui uragan, se agață frățește unul de altul și‑l împroașcă cu venin pe un tip care face paradă de mușchii lui și nu știe cine sunt Sartre și Camus și unde trăiesc (în Franța). În capătul opus, unde‑i apa adâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
și afaceriștii dornici de cîștiguri rapide, care-au năvălit peste noapte... atunci trebuia să vînd, dacă aveam cap să pricep... cît despre toate cîte le-am cumpărat În Florida, cred că le-am fi avut și astăzi dacă nu venea uraganul ăla și nu ne lovea În plin, și peste toate astea, mincinoșii ăia ticăloși din California care-au răspîndit zvonul că s-au abătut peste Florida niște omizi care atacă fructele. Ei, Doamne, nu erau acolo omizi nici cît la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu e însă mai mișcător și mai nobil decât acest zbucium peste care plutește sufletul fatalității antice. Îi ierți și frenezia și nevroza și o mare duioșie și milă ne cuprind
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
legitima decât o mare pasiune și eroinele scriitoarei sunt toate sub biciul de foc al unei pasiuni ce se proiectează dincolo de bine și de rău, în lumea formelor pure, fie că se manifestă sub forma dorinței senzuale a Biancăi, a uraganului pasiunii fatale a Alisiei sau a fluxului dragostei contrariate a Manuelei. Dacă s-ar fi mărginit numai la panlirism literatura scriitoarei n-ar fi câștigat decât în intensitate, fără a se diferenția de celelalte opere lirice. Originalitatea ei constă în
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]