200,946 matches
-
-o autorităților române provoacă daune familie sale. Toate astea pe un ton cumpănit și nuanțat, într-o limbă română de o eleganță remarcabilă. Persoana care i-a scris regelui Cioabă scrisoarea pentru Emma Nicholson merită să i se dea de urmă. Iar dacă Cioabă are în jurul său oameni de o asemenea calitate intelectuală, jos pălăria. Emma Nicholson poate că n-a știut de cutuma invocată de Cioabă. Dar autoritățile române știau de ea. Fiindcă până săptămîna trecută nimeni nu s-a
Nuntă cu amintiri de la Michi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13463_a_14788]
-
semnificațiilor erotice ale celebrei tapiserii. Mai mult de jumătate din roman sunt, de fapt, note de călătorie prelucrate stilistic, îmbogățite bibliografic, camuflate în livresc și cu trimiteri mitologice abundente care însă diminuează serios efectul și chiar obosesc la lectură. Până la urmă toată savoarea primei părți este inventarul excentricelor cabarete pariziene (nu știu dacă reale) prin care este căutată Licorna, cunoscută de toți dar - previzibil - de negăsit. În partea a doua a cărții, naratoarea se preface o Alisă modernă în țara minunilor
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
Pavel Șușară Cu vreo cîțiva ani în urmă, poetul Șerban Foarță își lua prin surprindere cititorii, ba chiar și pe mulții dintre oamenii care îl cunoșteau destul de bine, deschizînd o expoziție de pictură, intitulată Cromografii, la Muzeul de Artă din Timișoara. Acum, la sfîrșitul lui septembrie, în cadrul Zilelor
Eu, despre pictorul Șerban Foarță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13460_a_14785]
-
faimosul Metropolis, versiune modernă a Turnului Babel în structuri constructiviste. Victor Brauner le urmărește cu interes și reține din ele predilect gustul pentru portretul supradimensionat, însoțit de simboluri. În 1925, într-o călătorie la Paris, vede marea expoziție „Art Déco”. Urmele vizitei sunt evidente în unele coperți de revistă, cum ar fi cea la „Picto poezie”. Din Nibelungii lui Fritz Lang, reține motivul păsărilor și, coincidență sau nu, din ilustrațiile vienezului Otto Czechka, tot pentru Nibelungii, imagini pe care le vom
Centenar Victor Brauner by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13461_a_14786]
-
prea aveau nici ferestre, nici uși, nici acoperișuri, nici tencuială, nici sobe, nici dascăli calificați, nici titularizați, nici bănci cât de cât, nici... Culmea indiscreției, reporterii Tv-urilor le arătau toate astea fără nici un pic de respect și jenă față de. La urma urmelor. Că zice prietenul Haralampy între două teleștiri: - Foarte bine, mă, că li s-a interzis jurnaliștilor să atingă tablourile de pe pereții Parlamentului. E bine să circule însoțiți și numai prin locuri marcate în acest scop, că bezmeticii ăștia arată
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
aveau nici ferestre, nici uși, nici acoperișuri, nici tencuială, nici sobe, nici dascăli calificați, nici titularizați, nici bănci cât de cât, nici... Culmea indiscreției, reporterii Tv-urilor le arătau toate astea fără nici un pic de respect și jenă față de. La urma urmelor. Că zice prietenul Haralampy între două teleștiri: - Foarte bine, mă, că li s-a interzis jurnaliștilor să atingă tablourile de pe pereții Parlamentului. E bine să circule însoțiți și numai prin locuri marcate în acest scop, că bezmeticii ăștia arată lumii
Omagiu partidului și conducătorilor by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/13479_a_14804]
-
scurt crâmpei de viață!...” Un interviu barbian, i-am putea spune, este cel luat de Daniel Tei matematicianului Octav Onicescu. Și când spun barbian, mă gândesc la acea butadă celebră potrivit căreia poezia și geometria se întâlnesc în cele din urmă undeva sus, într-un punct înalt. Onicescu pare însă mai înclinat către uman decât predecesorul său, relegând, la modul teribilist, matematica unei sfere abstracte ce pare să pălească în comparație cu viața organică de zi cu zi. „Matematicile, spune el, le-am
De vorbă cu… by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/13468_a_14793]
-
explicat mai tîrziu de ce mergea la asemenea întîlniri: privea oamenii ca să-și găsească interlocutori care știu să vorbească. Le cîntărea calitățile, le vedea strălucirea, felul de a articula idei, spontaneitatea etc. Abia dacă treceau această probă a “aurei” îi invita. Urma, a explicat moderatorul, pregătirea personală: făcea rost de biografia invitatului, de cărțile lui (în cazul scriitorilor) și nu-și economisea timpul ca să le citească. Avea apoi o discuție preliminară cu viitorul musafir, în care-și explica intențiile. Din toate aceste
Moderatorii by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13421_a_14746]
-
mare vorbind, și obiectivele Colocviului cu tema „Eu, celălalt”, desfășurat timp de trei zile în cadrul Festivalului, în alternanță cu recitalurile de poezie. Vorbitorii s-au referit la semnificațiile filosofice, politice, socio-istorice, lingvistice și, desigur, literare ale temei, la acestea din urmă oprindu-se în chip special Mircea Martin, care a deschis Colocviul în calitate de moderator al primei sesiuni. Au fost și divagări în expunerile prezentate, alunecări în platitudini lirice, în filosofări pretențioase ori în anecdotică, dar cei mai mulți vorbitori și-au impus să
Festivalul Internațional „Zile și nopți de literatură” by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/13483_a_14808]
-
de prima zi de școală, dacă am avut emoții sau nu. Dar cu siguranță că primii pași au fost făcuți cu sfială. Copilăria a fost frumoasă. Unele probleme au fost ușor de depășit. Altele, însă, mai greu. - Printre cele din urmă, probabil și momentele Primului Război Mondial. - Mie războiul mi-a lăsat o amintire foarte dureroasă. Armatele lăsaseră în urmă, peste tot, muniții, armament. Jucându-mă, am găsit un tub de alamă, care nu era altceva decât un focos de grenadă plin cu
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
au fost făcuți cu sfială. Copilăria a fost frumoasă. Unele probleme au fost ușor de depășit. Altele, însă, mai greu. - Printre cele din urmă, probabil și momentele Primului Război Mondial. - Mie războiul mi-a lăsat o amintire foarte dureroasă. Armatele lăsaseră în urmă, peste tot, muniții, armament. Jucându-mă, am găsit un tub de alamă, care nu era altceva decât un focos de grenadă plin cu o materie galbuie, de fapt praf de pușcă. Și ce m-am gândit eu? Să-l scobesc
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
și se închidea lista de înscrieri. Să înnebunesc, și alta nu! Așa că sl-am rugat pe Alexandru Cazaban, a cărui fată, Otilia, urma și ea Academia de Belle Arte, să mă înscrie el; astfel, am putut participa la concurs. Privind în urmă, sunt amuzat de graba mea. Acum sunt convins că și dacă pierdeam bursa respectivă, nu era o tragedie. Până la urmă, ți se întâmplă tot ce ți-e scris. După un timp, ne-am adunat toți concurenții, pentru a aștepta rezultatul
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
Otilia, urma și ea Academia de Belle Arte, să mă înscrie el; astfel, am putut participa la concurs. Privind în urmă, sunt amuzat de graba mea. Acum sunt convins că și dacă pierdeam bursa respectivă, nu era o tragedie. Până la urmă, ți se întâmplă tot ce ți-e scris. După un timp, ne-am adunat toți concurenții, pentru a aștepta rezultatul concursului. Eram emoționați și așteptam cu înfrigurare. Deodată, îl văd pe Paciurea. Se îndreaptă spre mine și îmi spune, foarte
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
noapte, trâga-trâga, trâga-trâga, cu geamantanașul meu lângă mine, de teamă să nu mi-l fure cineva, am ajuns, într-o dimineață frumoasă, cu soare, la Paris. Poate pentru toți începuturile sunt mai încurcate, mai grele, dar toate se dezleagă până la urmă, dacă există acea dorință de care vorbeam mai devreme: să faci ceva ! Rodin, Brâncuși, Irimescu La Paris m-am înscris la Academie de la Grande Chaumière, unde am avut parte de profesori eminenți, în frunte cu Joseph Bernard. - Pe inițiatorul bursei
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
că mi se potrivește. Și... să-mi creez curentul meu propriu. - V-ați întors, apoi, în țară. - După ce m-am întors, mi-am zis: “Ei, acuma, băiete, pune-te pe treabă!”. Au urmat anii războiului, cu toate ororile lor. - Pe urmă, au venit comuniștii și a urmat o epocă de teroare și de domnie a urâtului. - Odată, prin anii ’50, eram în străinătate și am discutat cu un român de acolo despre situația din țară. Mă întreba dacă ar fi putut
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
iubire a fost orășelul acesta, unde am învățat, unde mi-am deschis ochii, inima și sufletul. - Și acum, aveți grijă de muzeul dumneavoastră. - În clădirea asta a fost, pe vremuri, Prefectura, un local insipid de autoritate rece și nepersonală. În urmă cu ceva vreme, mi-a fost pusă mie la dispoziție, cu modificările necesare. S-a pus parchet, s-a instalat lumină electrică, s-au pus piedestale și acum a devenit adăpostul lucrărilor mele. Aici se află cam jumătate din activitatea
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
bagaj destul de voluminos și de bine închegat de lucrări, multe în bronz, altele în marmură, în piatră, în lemn, în teracotă. Asta e viața mea. Necazurile cele mari au fost cele ale plecărilor pe lumea cealaltă: întâi ale părinților, pe urmă a soției. Încet-încet, am rămas cam dezgolit de familie. Fiecare ne așteptăm rândul. Eu am, însă, norocul unei alte familii: lucrările mele, care mă înconjoară și pe care le iubesc ca și cum ar fi copiii mei și colaboratorii mei din muzeu
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
una dintre sculpturile dumneavoastră, ați avut un înger mereu alături. - Dragă, problema se împarte în felul următor: întâi, au fost cei care m-au inițiat în tainele artei, care m-au ajutat să le înțeleg și să le dezvolt. Pe urmă, a fost soția mea, Eugenia Augustina (Jenița) Melidon, care m-a înțeles și mi-a oferit un mod de viață potrivit mie și intențiilor mele creatoare. Ea a fost îngerul meu păzitor !
Ion Irimescu “Cine va vrea să mă cunoască să stea de vorbă cu sculpturile mele” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13442_a_14767]
-
vechi rivalilor din viața politică (cel mai adesea chiar celor mai apropiați colaboratori din propriul lor partid sau din diversele structuri de putere). Printre politicienii care au scris (pentru unii, mai corect ar fi, au semnat) cărți în anii din urmă se numără foști și actuali președinți Ion Iliescu și Emil Constantinescu, foștii premieri Petre Roman, Nicolae Văcăroiu și Radu Vasile, actualul premier Adrian Năstase, fostul purtător de cuvînt al Guvernului și al președintelui Emil Constantinescu, Răsvan Popescu, regretatul Ion Rațiu
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
unei alianțe între PNL și PD. În toamna anului 2003, acest ambițios proiect politic s-a materializat și a fost amplu mediatizat, chiar dacă principalul său inițiator și susținător nu a apărut nici o secundă în centrul evenimentelor. Aceiași oameni care în urmă cu un an repudiau ideea de alianță, determinîndu-l să plece din fruntea partidului pe cel care a gîndit-o se prezintă astăzi ca fervenții ei susținători. Aceasta este, orice s-ar spune, marea revanșă politică a lui Valeriu Stoica. Provocări liberale
Ce este liberalismul? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13469_a_14794]
-
mulți ani!” l În Vitraliu pe septembrie, două fragmente din jurnalul lui Sergiu Adam. Emoționant, cel dintîi, din 27 mai 1960, zi în care a fost arestat tatăl poetului, preotul Teodor Adam. Jurnalul descrie tentativa fiului de a da de urma prizonierului politic. O, tempora! l Un cunoscut poet și lider ecologist de pe la începutul anilor ’90 a fost surprins umblînd cu niscai chimicale prin livada pe care o deținea în proprietate undeva lîngă Capitală. La mirarea prietenului care-l vizita, poetul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13481_a_14806]
-
Pavel Șușară Andrei Mănescu Deși încă foarte tînăr, el a absolvit Academia de Arte Frumoase doar cu vreo cîțiva ani în urmă, graficianul Andrei Mănescu dezvăluie, atît prin opțiunea estetică, în ansamblul ei, cît și prin datele stilistice personale, o surprinzătoare maturitate a gîndirii artistice și un profesionalism fără concesii. Multiplele direcții în care el s-a manifestat pînă acum - gravură, obiecte
Tineri artiști în prim plan by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13495_a_14820]
-
adevărat importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă și acum, la cea de-a treia
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
importante. În acest sens, nu insurgentul Duchamp, cel care a negat vehement arta muzeificată, a schimbat radical fața picturii moderne, ci provincialul Cezanne, care n-a ieșit din bidimensional și n-a incendiat simbolic nici măcar vreo casă memorială. La urma urmei, regîndirea fenomenului din chiar spațiul său de referință și reconstrucția acestuia cu propriile lui instrumente constituie adevăratul pariu al oricărei creații artistice. Și Mirela Dimcea tocmai acest lucru încearcă să-l facă și acum, la cea de-a treia sa
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]
-
trecut prin importante prefaceri. Și cele care nu au dispărut cu totul, au devenit aproape de nerecunoscut tocmai din pricina acestui sever proces de conversiune. Retorica exterioară, fie ea și legată strict de buna funcționare a formei, a fost lăsată undeva în urmă, imaginea, expurgată de orice descriptivism, a devenit mai degrabă rezultatul unei concentrări maxime și al unei interogații mentale decît consecința unui dialog nemijlocit cu lumea din jur, iar materia și tonul cromatic s-au convertit în semn imponderabil și în
Tineri artiști în actualitate by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13477_a_14802]