413,626 matches
-
un alt Zholdak, artist marcat de teroarea exercitată de-a lungul secolului trecut de puterea totalitară sovietică. Zholdak nu poate uita cumplitul martiriu. S-ar părea că astăzi regizorul șovăie între cele două căi. Pe care dintre ele o va urma? Totul ne lasă să credem că, o dată cu trecerea timpului, traumatismul istoric va ceda locul libertății onirice. Zholdak procedează ca un artist deplin. El instaurează pe scenă "haosul" unui baroc în care regnurile uman și animal comunică, în care granițele sunt
Zholdak, un suprarealist neîmblânzit – eseu de George Banu by Delia Voicu () [Corola-journal/Journalistic/12590_a_13915]
-
nedumeririle pe care le poate deștepta Banchetul capătă alt răspuns. (") Nici o înțelegere mai adîncă a Banchetului nu se poate dispensa de cunoașterea și înțelegerea acestui tîrziu dialog." Așadar, cititorul este îndemnat să revadă dialogul despre frumos, despre frumosul care-i urmează iubirii. În studiile lui Petru Creția, frumosul este și parte a kalokagathiei, dar și ceva mai mult, cu mai subtilă și mai întinsă influență decît binele și adevărul. Se poate ca filologul să "poetizeze" filozofia și în esență, nu numai
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
O apropii, mai degrabă, de visul lui Socrate, în care a văzut o pasăre luîndu-și zborul de pe genunchii lui. Interpretarea lui Petru Creția aplicată unor secvențe din istoria filozofiei seamănă, în felul ei, cu o literatură parenetică "de modă nouă", urmînd, așadar, calea discipolului, de la supunerea față de norme la deplina libertate. Chiar dacă există în lume și "un bine neales", libertatea rămîne o problemă de alegere. În ea se amestecă vorbirea despre bine și despre rău, credința, bucuria lucrului bine făcut, tristețea
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
care Creția ne-o propune, chiar dacă nu prezintă adevărul îndeajuns de nuanțat, nu încurajează intoleranța, nu exclude, ci adună, îngăduind diversitatea. "Zi-le oameni și dă-le pace", ar fi spus Caragiale, dar indiferența, pentru Creția, nu este norma de urmat. Cel care știe bine ce știe trebuie să convingă cu puterea argumentelor lui, fără calomnii, fără părtiniri. Granițele "școlii" sînt suficient de deschise pentru a-i încăpea, "fără vrajbe zadarnice", pe toți cei care "știu și au puterea să se
Despre alegerile bune by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12626_a_13951]
-
inteligentă și vie, dintre cei doi intelectuali a avut darul să-mi stimuleze nemunca și m-a îndemnat - horribile dictu - să gândesc și să-mi amintesc de vremurile în care avântul revoluționar al maselor asigura triumful socialismului atotbiruitor. Cele ce urmează nu au pretenția unei panorame sistematice, ci câteva amintiri, impresii atâta cât să încapă într-un metru cub, despre fapte care au influențat adânc cel puțin două generații. Generația mea s-a ciocnit încă de la început cu realități incompatibile cu
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
dăm o lovitură puternică regimului. Apoi, după terminarea liceului ne-am ciocnit de alte binefaceri ale socialsmului. Mai întâi am aflat că erau domenii ideologice, istoria, filozofia, științele juridice pe care nu toți absolvenții de liceu aveau voie să le urmeze; pentru aceasta era nevoie de o "origine sănătoasă"; adică: dacă părinții sau o rudă apropiată făcuseră parte din elita fie politică, fie intelectuală, fie economică, fie țărănească sau muncitorească, dacă era fiu de preot, dacă avea rude apropiate în străinătate
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
câte un râs scurt, tandru și insinuant în același timp, are vigoarea unui ordin rostit de comandant în ajunul unei bătălii decisive. Nu mă miră că la emisiunile ei prompterul televizoarelor înfățișează mesajele atâtor femei care-ar dori să-i urmeze calea. Ce-ar mai fi de zis? Că nu e totul pierdut, atâta vreme cât astfel de personaje vii se află printre noi. Că mai există speranța de a ne cuceri normalitatea, oricât de atroce ar fi asediile prostiei, nebuniei și lăcomiei
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
mai complicate. S-ar putea spune că romanul lui Toma Pavel este autobiografic la nivelul judecăților de ansamblu, al trăirilor personajului și al cadrului de desfășurare a acțiunii (sînt excelent surprinse realitatea bucureșteană din scurta perioadă de destindere care a urmat morții lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, primele semne ale noului îngheț ideologic de la începutul anilor '70, precum și elementele care făceau specificitatea societății canadiene de la mijlocul deceniului opt al secolului trecut), nu la cel al faptelor propriu-zise. Dotat cu o memorie prodigioasă, o
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
arăta cu adevărat lumea lui Dante?, susținută în cadrul Conferințelor Microsoft, cu ilustrații medievale asupra universului. Conferențiarul pornește de la imaginea științifică a cosmosului pe vremea lui Dante și o aplică pe Divina comedie. O singură nemulțumire: articolul publicat este cu va urma și ne lasă suspendați între Paradis și Infern. l Rămînem la capitolul conferințe și deschidem revista CUVÂNTUL nr. 6 care publică lunar conferințele ținute la Galeriile Galateca, în tradiția junimisto-interbelică pe tema generală "Europa și România, probleme identitare". De data
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
de start ale creativității - la nivelul de sol ferm caracteristic societăților europene civilizate ? Nu știu de ce, dar îmi vine să închei precum odinioară pe Cîmpia Libertății: 'No, hai!'". După ce ați zîmbit, puteți să meditați la insolitul îndemn și să-l urmați. l Încheiem răsfoirea lunarelor cu NORD LITERAR numerele 7-8, revistă apărută la Baia Mare. În sumar mai multe lucruri atrăgătoare decît ne-am fi așteptat în lunile de vară, ce-i drept nici lungă, și nici fierbinte. Am început prin a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12637_a_13962]
-
absența autenticității, de buna sau proasta rânduială a metabolismului ei esențial. Se poate ca însuși rezervorul de sinceritate și autenticitate să se mai fi golit, sporind în schimb emanațiile de histrionism, precum și de noxe provenite din exacerbarea amatorismului. Din ce în ce mai puțini urmează astăzi îndemnul lui Breton: "Vreau să taci, atunci când încetezi să mai simți".
Experimentalismul tomnatic by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12633_a_13958]
-
după ce Sașa Pană, devenit un fel de custode al muzeului avangardei, a publicat în 1969 Antologia literaturii române de avangardă, se poate vorbi de o revalorificare a mișcării în ansamblul ei. începutul îl face Matei Călinescu în prefața la antologie, urmat de Ion Pop, Ov. S. Crohmălniceanu, Adrian Marino (cîndva, adversar al suprarealismului), Marin Mincu, Mircea Scarlat și alții. O vreme, ca și tradiționalismul, avangardismul e privit independent de modernism. Doar de curînd s-a simțit nevoia unificării tendințelor literare dintre
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
totuși din Lautréamont (hazardul calculat), Jarry (absurdul), Rimbaud (alchimia verbului) și Whitman (poezia vieții), adică din acei scriitori ai secolului XIX care sînt socotiți fondatorii modernității. Reforma începută de aceștia și continuată de simboliști, la răscrucea veacurilor, avangardiștii o vor urma pe două planuri diferite. Cel dintîi, și cel mai vizibil, a fost acela lingvistic. Avangardismul a eliberat expresia de ultimele chingi, nu doar prozodice și lexicale, dar logico-gramaticale și stilistice, pulverizînd discursul și cultivînd hazardul și chiar absurditatea pură a
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
ales din spaniolă, dar și din limbi orientale, pe care și le însușise pe cont propriu. Tata era, așadar, poliglot și un om extrem de cultivat. Din păcate, ne-a părăsit foarte devreme. C.B.: Din limbile străine pe care le-ați urmat, au fost unele învățate de acasă? A.S.: În familia noastră, studierea limbilor străine constituia o regulă nescrisă. Eu, ce-i drept, am început cam târzior: de la 11 ani am început să învăț engleza în particular. În clasele mai mari am
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
Nu era rău deloc, fiind o limbă romanică. Atmosfera nu era cea pe care mi-o închipuisem. Nici vorbă de fraternitatea studențească; toți erau genii și fiecare era pe cont propriu. Am învățat, așadar, din răsputeri limbi străine: facultativ, am urmat poloneza și germana și, separat, tot acasă, m-am ocupat de franceză. C.B.: Cum ați învățat românește? A.S.: Ca să fiu sinceră, româna a fost pentru mine limba cea mai dificilă. La un moment dat, mă temeam chiar că n-o să
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
volumaș de versuri de Lucian Blaga și astfel am ajuns să traduc Poemele luminii, care s-a dovedit pentru mine o revelație. Nu a fost publicat până acum, dar, din acel moment, am știut că familiarizarea mea cu literatura română urma să se producă. C.B.: Ce știați despre România la început și când ne-ați vizitat țara pentru prima dată? A.S.: În acei ani nu exista nici o posibilitate oficială de a călători în România. Nici nu se punea problema, în ciuda numeroaselor
Interviu cu Anastasia Starostina – "Din copilărie am stiut că voi fi traducător" by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/12612_a_13937]
-
în care ai lucrat în țară, articolul (ca și textele pe care le-am citit anul trecut) e destul de meritoriu. Nu am nici o îndoială că, o dată statornicit undeva, vei face progrese într-un ritm prodigios" (p. 46). Tînărul discipol îi urmează cu religiozitate sfaturile științifice și rezultatele nu întîrzie să apară. Se mută din Italia în Olanda, la Groningen, iar proiectele științifice (mai toate legate într-un fel sau altul de Eliade) se întețesc. Relațiile dintre cei doi devin tot mai
Epistolar inițiatic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12640_a_13965]
-
special seminarul și apoi atelierul de muzicologie radiofonică (un fel de continuare practică a seminarului) - au ajuns la un moment dat să se întrebe care ar fi rostul, scopurile și finalitatea meseriei pe care și-au ales-o. Tinerii muzicologi urmează actualmente aceeași instrucție, același plan de învățământ (în mare) ca și colegii lor compozitori sau dirijori de orchestră. Sarcina dificilă rămâne a găsi drumul unde se îmbină temeinicia analizei de partitură, a studiului teoriei, armoniei, polifoniei, orchestrației etc. cu viziunea
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
de la vârsta de 15 ani să lucreze într-un post radiofonic, eventual avansând ulterior. Într-o anchetă lansată de Centrul de carieră de la Berkeley (accesibilă pe Internet), un intervievat afirmă: "nu cunosc pe nimeni în jurnalismul muzical care să fi urmat cursurile unei școli de jurnalism spre a se pregăti pentru această carieră." Ancheta citată continuă să enumere provocările principale pentru cel ce susține o rubrică muzicală radiofonică: vor câștiga cei cu un stil concis, pregnant, cu un vocabular restrâns care
Muzicologie radiofonică by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12650_a_13975]
-
să zică : amin!! Blestemat să fie acela ce va abate pe orb din drum!...(18 ) Blestemat să fie cel ce va lua mită.( 25) Blestemat să fie tot omul care nu va plini toate cuvintele legii acesteia și nu va urma după ea! și tot poporul să zică : amin!
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
Clemansca Firca Titlul cărții Speranței Rădulescu este nu numai unul "bine găsit" în raport cu scrierea ce îi urmează; el este, văzut din perspectiva potențialilor cititori, și un titlu ademenitor în formularea lui relaxată și relaxantă, făcut să trezească interesul sau măcar curiozitatea unor largi categorii de public, pentru că " arată autoarea în "Cuvântul lămuritor" al cărții sale - " "muzica țigănească
Ce este muzica țigănească by Clemansca Firca () [Corola-journal/Journalistic/12665_a_13990]
-
fi trebuit să-l cunoști. Pe-acolo ai ieșit în lume, cu mâinile vineții i-ai dat la o parte / părul ei negru și cârlionțat". Dar statutul mamei se schimbă și el în raport cu maturizarea fetei, devenite ea însăși femeie și urmând să parcurgă un traseu existențial asemănător ("Oare mama a avut aceleași angoase, aceleași spaime de moarte?"). Sexualitatea marchează, astfel, trecerea într-o altă vârstă în care Chelbasan va exista neconflictual, ca memorie, dar parte a profundei, adevăratei identități a Anei
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
fie sever și tandru deopotrivă, altfel decît au făcut-o Gabriel Liiceanu sau Andrei Pleșu. Căci Andrei Cornea tratează nu atît idei, și nici oameni, cît își concepe un model analitic care apoi lucrează aproape singur, obligîndu-l pe analist să urmeze firul raționamentului. De la structurarea capitolelor la bibliografia consultată (atît de firesc occidentală și românească), elaborarea cărții dovedește acest efort de a crea metodă, de a concepe un mod de a gîndi și de a-l pune apoi în aplicare. Mai
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
intelectual pe care Andrei Cornea și l-a ales prin felul său de a gîndi și de a scrie, eu una îl văd destul de singuratic. Poate că lectura acestei superbe cărți să ne convingă pe cît mai mulți să-l urmăm în proiectul pe care-l propune și pentru care, categoric, trece proba responsabilității.
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
făcut praf trecutul istoric și cultural cu o frenezie naturală". Lucrul cel mai trist, ca să nu spunem înspăimântător, este că omul subistoric a supraviețuit comunismului, mândru, cum este, de Casa Poporului sau de sala de gimnastică de la Lancrăm, chiar dacă aceasta urmează să fie înălțată, strivitor, lângă mormântul lui Blaga. A fost memoriul celor 157, dar este, cum am citit în ziare, și memoriul celor 500, oameni ai locului cărora puțin le pasă de mormântul lui Blaga, ei considerând, fie ce-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12653_a_13978]