2,329 matches
-
tehnologică, acest tip de postumanism este în același timp critic față de pretențiile exagerate și lipsite de precauție ale transumaniștilor. Iată o încercare de definire a acestei direcții teoretice, o posibilă și parțială definiție care reușește însă să surprindă caracterul oscilant, utopic și distopic, al condiției ontologice și epistemologice a umanului în pragul discursiv de dincoace și de dincolo al mileniului al treilea: Postumanismul este discursul care articulează speranțele, temerile, gândurile și reflecțiile noastre într-un timp postmileniu bântuit de prospectele legăturii
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
utilizată pentru a critica discursul științific și filosofic al capitalismului patriarhal, militar și global. Cyberfeminismul se identifică, pe de o parte, cu analiza practicilor (existențiale și culturaleă tehnologice în care sunt angajate femeile; pe de altă parte, cu revolta sexuală utopică prin care se speră integrarea specifică a femeilor în cyberspațiu, precum în cazul grupului australian de artă VNS Matrix (Josephine Starrs, Francesca da Rimini, Julianne Pierceă. După cum se poate observa, orientările cyberfeministe sunt diverse în funcție de circumstanța urmărită și de perspectiva
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme sunt omise în retorica utopică a feminismului digital, o retorică incapabilă să demonteze contextul electronic al legiferării politice, al normalizării sociale și al puterii economice. De pildă, Michaelson și Pohl (2001Ă analizează modul în care comunicarea prin e-mail neutralizează stereotipiile de gender din cadrul unei conversații
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
2001Ă adresează conjunctura comunității virtuale de femei. Deși numeroase grupuri activiste de femei pe Internet au succes în dezbaterea și în rezolvarea unor probleme, de la cele de cancer la cele de violență în familie, acestea nu pot schimba, prin atitudinea utopică, conjunctura social-politică în întregul ei. De cealaltă parte se întind perspectivele cyberfeministe distopice pentru care Internetul este un nou mediu al victimizării femeii prin agresiunea pornografică și prin hărțuirea sexuală. Concluzia acestora este că astfel de acțiuni ostile și periculoase
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
femei sunt menite a exclude prezența femeii online și a generaliza atmosfera n-etichetei sau a eticii computerului (vezi spre exemplu Adam, 2001Ă și a dominației masculine. Această versiune distopică a feminismului digital nu este privată de critică, precum versiunea utopică. Astfel, apare a fi contraproductivă pentru feminism în condițiile în care, pericolele întâlnite în cyberspațiu pot determina femeile să stea departe de acest mediu, iar femeia nu este considerată decât o victimă pasivă (vezi de pildă Scoot, Semmens și Wilbughby
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
experiențelor fenomenologice la întâlnirea dintre existența fizică, spațiul tehnologic, reprezentările cultural-artistice și rezistențele social-ideologice. Dacă abordarea unei perspective strict fenomenologice este improprie aplicării la spațiul informațional-comunicațional, o perspectivă strict mecanologică este la fel de restrictivă. O altă concluzie este că atât discursurile utopice care celebrează determinismul tehnologic, cât și teoriile constructelor sociale și culturale trebuie filtrate printr-o critică pragmatică și realistă, însă moderată și echilibrată. În timp ce astfel de teorii îmbrățișează progresul tehnologic ca o îmbunătățire inevitabilă a vieții umane și transformă orice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atât de generos, încât se poate afirma, fără rezerve, că idealul urmărit de Gusti a fost „înalt și demn de a fi luat în considerare. Astăzi însă, după patruzeci de ani, ne putem da seama că era în mare măsură utopic, atât structura social-politică a țării, cât și circumstanțele de politică mondială ducând la un eșec sigur al întregii acțiuni” (Stahl, 1981, p. 393). Un program „utopic”, dar capabil să neliniștească cercurile guvernante, iritate de amploarea planurilor și desfășurarea de forțe
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
însă, după patruzeci de ani, ne putem da seama că era în mare măsură utopic, atât structura social-politică a țării, cât și circumstanțele de politică mondială ducând la un eșec sigur al întregii acțiuni” (Stahl, 1981, p. 393). Un program „utopic”, dar capabil să neliniștească cercurile guvernante, iritate de amploarea planurilor și desfășurarea de forțe a acestei acțiuni de cultivare a poporului. Nu putea exista acest program alături de regimul de dictatură instituit de Carol al II-lea. Nu mult după înființarea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Teoria grupului ca asociație de interese sau de solidarizare rămâne îndatorată observațiilor lui H. Taine asupra forței iraționale și violente pe care o exprimă mulțimile, contribuțiilor lui G. Tarde asupra imitației, lui Charles Fourier pentru inventarea mitului falansterului (o societate utopică a grupului ideal) sau lui Émile Durkheim, promotorul ideii de solidaritate și al ipotezei conștiinței colective. Cercetările sistematice asupra grupului ca mijloc principal de asociere și susținere reciprocă s-au dezvoltat însă peste ocean. Câteva condiții istorice și sociale specifice
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
capitalist. Cooperativele care împânzeau întreaga țară au constituit însă un punct de sprijin, în primii ani după război, pentru țărănime și micii meșteșugari (ibidem, p. 140). Nașterea ideii de cooperațietc "Nașterea ideii de cooperație" Părinții ideii de cooperație sunt socialiștii utopici - asupra acestui adevăr au căzut de acord toți doctrinarii cooperatismului. „Cooperația modernă, îndeosebi cea industrială - crede G. Mladenatz - își trage rădăcinile ideologiei sale de la așa-zișii utopiști, care, începând de prin a doua jumătate a secolului alXV-lea și până la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
liberul concurs al tuturora prin asocierea lor frățească”. Celula acestui sistem economic îl formează „atelierul social” care este o cooperativă de producție muncitorească, făurită pe baza principiului solidarității muncitorilor. Doctrinarii cooperativismului înregistrează și pe înfăptuitorii ideilor lansate de așa-zișii „utopici”. Între aceste încercări, cea mai cunoscută e istoria „pionierilor din Rochdale” (Anglia), o cooperativă de consum a țesătorilor din această localitate. În statutul acestei cooperative figura și obligația: „Întrebuințați timpul vostru liber cu cea mai mare grijă pentru a vă
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
europene, precum și greaca și latina, avea cunoștințe temeinice de agronomie și economie politică și socială. „Era, scrie Ion Ghica, om de frunte, inteligent, muncitor, stăruitor și plin de devotament.” (Ghica, 1956, p. 238) La Paris este cucerit de idealurile socialismului utopic, se pare că a făcut chiar parte dintre „frații” unui așezământ condus de Enfantin, elev al lui Saint-Simon. Apoi devine adept înflăcărat al lui Fourier, asumându-și sarcina să propage ideile acestuia. În acest scop, el tipărește în 1833, la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Să nu scrii nimic ce nu e smuls din propria ființă Ă să nu scrii nimic cu gândul la o operă, ci la adevăr” (II, 36). Totul e falsificare și alterare a ființei originare. Paradisul pe care Cioran îl visează utopic ține de elementaritate: „Tot ce face omul mi se pare artificial și inutil. Doar animalul îmi pare acceptabil. Ce absurditateă acest maimuțoi care merge la birou! Să te închizi într-o cameră, să te așezi la masa de lucru, să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Pledoaria argumentelor la scopul "salvator", propus fiind de tipul judecăților logice deduse dintr-o premiză falsă, Ilie acționează în funcție de mereu o altă minciună de bună credință: autoiluzionarea. În căutarea disperată a unei certitudini, funcționarul de la Asigurările sociale își fabrică soluții utopice cu care se îmbată: idealul muncii "corecte", maniacale, menit să-l readucă pe linia de plutire în organigramă; "cavoul" plasament în jurul căruia se concentrează sensurile vieții; "calul verde" încercare furibundă de a reface căsnicia, grav amenințată prin "credința în comun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nouă cădere în gol se naște ideea creșterii unui "copil". Pe încetul iluzia se transformă în "halucinație" terifică, combătută de valul delirant al dorurilor de "a tăia lemne", de "a cosi", de "ceva adevărat"; iar "plecarea în pădure" suprem elan utopic al căutării acelui "ceva adevărat" care să-l readucă la viață, pune definitiv capăt cursei autoiluzionărilor. III. Fiecare act de autoiluzionare e clădit pe un simulacru, pe o aberație și în ciocnire cu realitatea se transformă în ratare, în prăbușire
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
identității se agravează și culminează prin "conștiința" pierderii identității; adus în fața acestui adevăr, antieroul află că la capătul pierderii identității s-a identificat cu neantul: el este nimeni! De aici încolo autoiluzionarea cunoaște un "acces" paroxistic, ultima încercare de asalt utopic se adresează irealității! ca orbul care pășește pe treapta următoare, imaginară și inexistentă, a unei scări care calcă deasupra neantului. Prin acest ultim act aberativ dovada instaurării dincolo de haos a totalei dezagregări inexistența devine moarte. Iar moartea finală e anticipată
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
rânduri care să formuleze un alt final, pornind de la gândurile împăratului: "Acum nu mai pot să dau înapoi, trebuie s-o țin întruna așa cum am început". Secvența 2: 20 min. * Invocând, în urma discutării textelor-final propuse de elevi, modelele unor societăți utopice sau totalitariste, în care tipul de umanitate reprezentată de indivizi este una schizoidă, vom insista asupra rupturii minte / inimă care instituie o nouă modalitate de raportare la sine și la celălalt. * Se va oferi, spre confirmarea acestei teorii, textul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
un atelier final, în chip de concluzie, care să reactualizeze toți pașii și să ofere imaginea de ansamblu asupra întregului nostru demers. Acesta trebuie să îl construim împreună, pe parcurs. Sâmbătă, 5 octombrie, 2008 E clar că primul termen era utopic. Dar azi ne-am întâlnit. Prezint ceea ce am reușit să organizez din punctul de vedere al conținuturilor, precum și schița unui posibil orar al atelierelor cu elevii. Motivez această succesiune a temelor și cădem de acord asupra ei. Se ivesc din
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
puternică, neliniștită, complexă, uneori contradictorie, un temperament vulcanic, plin de patimă și nebunie teatrală. Dar și un fanatic frumos, fără teamă de sacrificiu și risc, cu ambițuri firești de mărire ca orice tânăr dornic să se afirme. Dar și un utopic lucid, neîmpăcat cu sine și realitățile din jur, care detestă minciuna și lașitatea, fiind hotărât să nu se abată de la idealul său, să nu lase adevărul confiscat. Beneficiar al unei vitalități extraordinare, conștient că e posesorul unui har ieșit din
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
contempo rană tulburătoare atât ca intensitate și ritm, cât și ca amploare și complexitate de gândire... Astfel Înainte de tăcere își găsește stilul său, prorpiu și bine definit, anunțând prin caracteristicile sale, contururile personalității de film Alexa Visarion (Liviu Ciulei) Este utopic să crezi că un film de valoarea celui realizat de Alexa Visarion poate încăpea în spațiul strâmt al unei scurte cronici. O remarcabilă performanță estetică este să ecranizezi o lucrare literară de valoare și să faci un film mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Macroscope". Acest buletin de două pagini, publicat pînă în iunie 1979, l-a avut ca di-rector de publicație pe Serge Lier. Acesta, la pro-punerea lui Jacques Robin, a finanțat și un proiect de enciclopedie transdisciplinară, Enciclopedia nouă, "proiect ambițios și utopic care ar permite, prin sisteme de orientare prin intrări, să se navigheze în interiorul diferitelor domenii ale cunoașterii"78. Serge Lier și Annie Batlle erau interesați să pună la dispoziția majorității descoperirile și progresele spectaculoase din domeniul cunoașterii. Ei au fondat
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fel, criticile pe care le formula anterior cu privire la "preocupările pentru eficacite" și "natura văzută cu ochi de industriaș" pot foarte bine să se aplice la propriile propuneri, care se referă totuși la un anume "umanism științific". Cînd studiază ideile socialiștilor utopici europeni premarxiști în anii dintre cele două Războaie Mondiale în Marea Bri-tanie, istoricul Dorothy Porter 140 pune accentul pe nevoia de a înlocui religia în societate printr-un sistem de valori care să poată asigura coeziunea socială și folosirea raționamentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
că ea a fost bine pusă în evidență de către Mircea Florian: "Romantismul, care s-a alimentat din istorism, a fost apoi, ca un contraserviciu, reazemul cel mai solid al istorismului, al nostalgiei trecutului și totodată al aspirației după un viitor utopic, în care va reînvia transfigurat un trecut nemuritor"145. Putem afirma așadar că, gravitând în jurul unor asemenea concepte, Dilthey se plasează indubitabil pe orbita postromantismului. După ce subliniază că în diversele școli romantice "principalul obiect al criticii rămâne în toate domeniile
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și urmează de fapt vocația universalistă. Nici n-ar fi avut cum s-o evite, deoarece un asemenea drum este minat de la bun început. Căutând să scape de iluziile teologiei și ale metafizicii, filozoful francez avansează el însuși un proiect utopic, care-l trimite, în mod paradoxal, în vecinătatea romantismului.179 (La motivația "misionară" a acestui demers, precum și la accentele lui profetice bineînțeles, deloc potrivite într-un cadru pozitivist -, ne vom referi numaidecât). Mai reținem deocamdată că acest aspect a putut
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
drept temei Blaga (ibid., p. 156). M. Florian se referă și el explicit la faptul că "în sociologia lui Comte se împletesc armonic istorismul și naturalismul", altfel spus, romantismul și pozitivismul (Recesivitatea..., II, p. 357). Același autor vorbește despre "coloritul utopic" al concepției lui Comte în legătură cu raportul dintre "viața speculativă" și cea "activă", subliniind că viziunea filozofului francez este "modelată după organizarea medievală a catolicismului" (ibid., II, p. 117), aspect asupra căruia vom reveni. În acest sens, M. Florian citează chiar
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]