37,166 matches
-
Adina Stephano), cea care triumfă fiind o feminitate domesticită, aceea a Monicăi. Senzaționalul și melodramaticul se infiltrează în intriga romanului - tenebrosul romantic al lui Vania Dumșa și moartea Olguței aparțin, cel puțin până la un punct, acestui registru. Finalul din Între vânturi e marcat de cehovianism. Sfârșitul Medelenilor amintește de extincția livezii de vișini. Bercale/ Lopahin maculează un teritoriu al inocenței, și ceea ce dispare e mai mult decât o simplă moșie. Memoria intervine pentru a echilibra o existență descentrată, paradisul pierdut fiind
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
bogați și avînd conștiința necurată își împărțiseră averile celor săraci, ori le spălau de zor picioarele zdrențăroșilor, ca regele Spaniei... Natura, dacă, - antropomorfizăm, - privea nedumerită acest spectacol al neamului omenesc, habar neavînd că pe una din poalele ei fluturată de vînt scria mare de tot, să vadă întreaga lume: Sîntem în anul 1000, judecata Domnului vă așteaptă. * * * Convențiile, în mintea omenească, sînt darul nostru înnăscut și desăvîrșit de civilizație, cel mai puternic în raport cu legile și cu întocmirile naturii. Cînd omul aplică
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
înalte încăperi pe arcușul/ altor înfrîngeri/ faptul că încă te mai visez a rămas ca o pată de sînge peste aburul somnului meu/ faptul că mă mai gîndesc la tine nu este/ decît un gest de echilibru după pala de vînt care i-a smuls dansatorului, pe sîrmă (pentru o fracțiune) inima obosită/ faptul că îmi învăț pielea cu neatingerea ta..." și nu înseamnă nimic, ca să parafrazăm pe Poetul al cărui sînge încă visează. Paul Vinicius, Eclipsa, Ed. Crater, București, 1999
Un alt fel de morală by Nicoleta Ghinea () [Corola-journal/Journalistic/17389_a_18714]
-
asuma discursul, a-și susține credință, a se interogă. Dar și anesteziat (mortificat) prin scindare: "cineva sau ceva s-a strecurat/ între mine și mine: ei și!.../ verbele mor toate cînd ajung fix/ în același poem: ei și!.../ din memoria vîntului se ivește/ o catedrală neterminata/ ei și!.../ nu mă mai mir nu mai pun întrebări nu mă mai doare" (ibidem). În schimb e capabil a-și asuma golul, a și-l obiectivă, ca într-un coșmar în care decorul, epica
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
să plec să stau și înainte/ se-ntinde - îmi pare -/ un crîncen paradis.// Am 70/ și nu am față/ dar văd prin ochii mei - aceiași: este dimineață!// Scrisori începute și neterminate/ frînturi de poeme/ semințe învelite în puf luate de vînt// pînă la capăt muncile necesare.../ descifrarea desenelor din geode/ sobarele din jurul punctelor de forță/ și vijelia aia depărtata cu licăriri/ și-un număr de cristal/ în strălucirea-ntunecată" (Zi). Spre deosebire de poezia dimoviană, sedusa de pitorescul policrom, levantin, focalizata de propria
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
și câinii,/ Un enfizem că roza îți ghimpui-va gură..." (Cântec de dric); "și poate va veni o zi/ când capul va tăia securea/ când nicăieri va fi aici/ și când aici va fi aiurea// corăbii albe craniile noastre/ orbite vide vântul ia la prova/ așa ca niște vele mari, albastre/ și totuși plutim spre Moldova" (Moldova). Anii au trecut... Adolescentul care părea atins de geniu și-a luat o diplomă de inginer, a părăsit Galațiul natal și s-a stabilit în
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
fără un ban în buzunar depășește tot felul de obstacole - sociale, etnice, religioase, comerciale -, si o ia și pe fata patronului de soție. Oricui, oricît de acru, îi place să vadă cum poate ajunge un amărît - fericit și un fluiera vînt - învingător. Oricui, oricît de sceptic, îi place să vadă cît de deschisă poate deveni - la o adică! - o lume închisă (fie ea "mafia" evreiască dintr-un pitoresc cartier parizian). Oricui, oricît de mohorît, îi place să vadă ușurință cu care
Miorita a intrat în Europa by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17973_a_19298]
-
de pânză și că un conducător este și el un om că toți oamenii, care răcește când stă în frig și se îmbată când bea prea mult, dar de ce să refuzăm să trăim momentul înălțător în care steagul flutură în vânt, iar conducătorul ne anunță o victorie? În fond ne sărbătorim în acel moment propria noastră existența colectivă sau măcar aspiram spre ceva mai înalt. Ion Cristoiu respinge sarcastic orice formă de mitizare a vieții politice. Atitudinea să este poate necesară
Dacă politică nu e, nimic nu e by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17999_a_19324]
-
dar și celor impuse de condiția umană, Turnul astrologilor este un poem de referință pentru opera poetica a amândurora. În ceea ce privește Stâncă în spațiu, imaginea de debut este una cutremurătoare asupra condiției omului în univers: "după o stâncă/ tăul încrețit de vânt/ conține spațiul", scrie Constantin Severin, pentru că Șerban Codrin să-i replice "pentru-a clatină munții/ arunc măcese-n apă", iar această tensiune este menținută până la final. Cele două poeme au fost publicate inițial în volumul lui Codrin O sărbătoare a felinarelor
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]
-
ființele ori dobîndește el însuși statut de ființă: "pietre-ndelung polisate, cunoscătoare, tăcute/ fără lumină în ochi, fără sex/ translucide răclite/ în care-s închiși bărbați adormiți/ vietasi/ nepromiși nașterii, morții/ sau valuri uriașe de lavă răcindu-se, modelate de vînt/ în răsucire luînd chip femeesc" (Infern cu floarea soarelui). Contrariile se îmbină cu frenezie. Decăderea concretului mistuie abstracțiunea: "noi sîntem cei mai nemernici, cei mai de jos,/ cei mai umili/ cadavre boite/ galvanizate/ de forță sexuală a unei abstracții/ cercetînd
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
anihilare, un antidot, totuși, al spaimei? Desigur, autoarea se neagă inclusiv sub aspectul seriozității posturii lirice, prin poze riscant clovnești (Satire și calomnii), insistînd pe ideea de veselie, de comicărie a întreprinderii d-sale: "veselia e neagră că vărsatul de vînt/ veselie cu bombardoane, cu tiribombe, cu plesnitori" (Lupta cu îngerul). Sau: "să joci în comedie cu poale suflecate/ crăpînd de rîs" (Cabale de cafenea). Sau: "noi sîntem ocnașii muncind în comedie" (Oameni cu lămpi sIesireat ). Dar constatăm o ciudată nivelare
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Pofta de viață" îi e stimulată pe celalalt versant al demoniei, de modestia, inaparentă, imprecizia decompoziției. E, am zice, o introvertire a extrovertirii: "e primăvară și mă retrag la umbră/ miroase a lucruri îngropate de cîteva luni și scoase la vînt și umezeală/ miroase mult prea bine/ lucrurile care putrezesc îți dau pofta de viață" (Pe hol). Experimental și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
pledai dinadins iese încet la suprafață că o melodie, sau o temă dintr-un tumult de sunete... * * * Prînzul cu F. la mare înălțime, cota 1500 de m., cred, fiindcă sîntem după cota 1400, mai sus de ea în altă cabană . Vîntul rece, șuierător. Masă de lemn uscată, sura, avînd în ea ceva de lemn de troița . Topometri de pe acoperișul cabanei măsoară cu aparatele lor ina ltimile. Panoramă grandioasă . Culmile pleșuve, crăpate, cu șanțuri, ravine, stîne ori refugii ici și colo, părăsite
Cade timpul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18075_a_19400]
-
prin peisaj, efort și oameni (însoțitori și călăuze), nemaivorbind despre descrierea vizitei la mînăstirea buddhistă și alta tibetana, firește, în înălțimile muntelui. Și, mai sus, ajunge în jungla himalayană, undeva la unsprezece mii de picioare de la poale, pe ceață, pe vînt, frig aspru și ploaie necontenita. dar, extaziat, exclama: "am văzut Kinchinjanga! am văzut Kinchinjanga! Am uitat toate necazurile și toată ploaia și toată ceață." Halucinanta e, aici, descrierea lipitorilor, din cauza căderii neprevăzute în vale: Cine a spus că tigrul, sau
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
registru nu mai are nevoie de descrieri; îi amintesc, doar, prin cîteva exemple, unele trăsături specifice: existența unor termeni-reper, care corespund unei stricte codificări cantitative, reflectate și în combinările lor limitate (vreme "deosebit de rece, geroasă pe alocuri"; "rece, geroasă"); gradația ("vîntul va sufla de la slab la moderat"; "vîntul va sufla moderat cu intensificări"; "va prezenta intensificări pînă la tare"), lexicul neologistic ("precipitații mixte", "arii relativ extinse"; "arie de nebulozitate"), numărul mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
îi amintesc, doar, prin cîteva exemple, unele trăsături specifice: existența unor termeni-reper, care corespund unei stricte codificări cantitative, reflectate și în combinările lor limitate (vreme "deosebit de rece, geroasă pe alocuri"; "rece, geroasă"); gradația ("vîntul va sufla de la slab la moderat"; "vîntul va sufla moderat cu intensificări"; "va prezenta intensificări pînă la tare"), lexicul neologistic ("precipitații mixte", "arii relativ extinse"; "arie de nebulozitate"), numărul mic de verbe, ale acțiunilor pur meteorologice ("a ploua", "a ninge", "a sufla" etc.), static-descriptive ("a prezenta", "a
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
realizare a sensului superlativ: "ninge cît vedem cu ochii" (2699). Semnale orale, dependente de existența unei perspective subiective sînt și folosirea prezumtivului ("o fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar pacientul e subiectivitatea asumată a persoanei I plural
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
fi mai cald, dar...", 2692), luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar pacientul e subiectivitatea asumată a persoanei I plural ("ne va lovi viscolul", 2686; "ne paste viscolul", 2670). Experiență cotidiană e implicată prin traducerea în termeni vestimentari (tot o simplificare, în fond
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
luarea unei distanțe față de sursa informației ("în următoarele zile, cică ninge, sufla vîntul...", 2673) sau metaforă depreciativa ("ghiveci" de soare cu ceață", 2676). Frecvente sînt metaforele animiste, în care factorii meteorologici sînt agenți - " Se zbîrlește vîntul" (RL 2116, 1997, 11); "vîntul ne ăomoară" (2014) iar pacientul e subiectivitatea asumată a persoanei I plural ("ne va lovi viscolul", 2686; "ne paste viscolul", 2670). Experiență cotidiană e implicată prin traducerea în termeni vestimentari (tot o simplificare, în fond) a previziunilor: "Adio căciulă, adio
Meteorologice by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/18086_a_19411]
-
experți din țară care s-ar putea mîndri că rivalizează cu spiritul ei de pătrundere, cu discernerea rece a mișcărilor pe eșichierul coliziunilor interne. Nu mă pot abține să nu compar. La un pol, ea a intuit devreme încotro bate vîntul și cum prinde cheag complotul care va îngropa patria sub stagnare. Concomitent, alți exponenți ai elitei bucureștene, mai slabi de înger, s-au frecat la ochi fără să poată totuși zări limpede firele malefice. Ba au cochetat chiar cu favorurile
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
ducă oricum. Doar undeva, prin nordul Franței, pluteau câțiva norișori leșinați de ploaie, si la noi, ăn zonele de munte, era mai rece. an rest, ăntre două și patru grade an timpul nopții, iar maximele ăntre opt și zece grade. Vântul - nu cine știe ce, intensitatea la moderat. Asta era bine. ași cobora cu ajutorul mâinilor piciorul de pe scaun. Guta. La a treia ăncercare, reuși să bage piciorul an papuc și se ridică; pași amorțit către ecranul alb-negru și stinse televizorul. Crainica dispăru și
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
De moarte nu mă tem, / Dar cântă pasărea pe ram / și lunca nu mă știe. («Doină” VRF, 22). Patria-Mamă este pentru eroul liric al lui Grigore Vieru aroma, aurul desfășurării vieții în dienoc (diurnnocturn): Piatra asta e o pâine caldă. Vântul ăsta e un vin domnesc. / și pelinul busuioc sălbatic. // Vine ziua aurindu-mi pâinea. / Vine seara aromindu-mi vinul. Vine mama îndulcindu-mi gândul. («Patria» VRF, 30). Desigur, dacă ești bună sămânță: Dar mai întâi / să fii sămânță. / Tunet să fii
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
Sub o linie de demarcație, se specifică: Volumul 3 (proiect vag). Pentru a ajunge la lotul râvnit de 24 de capitole, autorul recurgea la bucăți de altădată (cu vizibilă nemulțumire, trădata de frecvențele ezitări și semne de ăntrebare): Ilustrul șarlatan (?), Vântul de martie (?), Dușmănie (?), Bedros (?), Exaltarea și prăbușirea lui..., Construcția paradisului, Panait Petre, jongleur, scamator, (11 iunie 1948), Distracție de revelion, Drăcie, Tristan, Vânătoare de lupi (ănainte de Construcția! De-aici urmează Justiția, Puritatea, Stârpirea ereziei), Nopțile din iunie, Dreptate, Iacob
Cu documentele pe masă by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17469_a_18794]
-
alte repere... dacă nu cumva ele devin obligații odată cu asumarea unui cât de mic rol an marea aventură a petrecerii timpului. Jocul este că orice joc plin de neprevăzut, implică și ceva bucurii pe langă opinteli, lupte cu morile de vânt sau cu propriile inerții. A ănceput stagiunea... la Filarmonica "George Enescu" ăntr-o vineri seară care l-a găsit pe Dan Grigore ăntr-o dispoziție muzicală pură al carei efect a fost o versiune, "a lui", dintre cele mai elocvențe ale Concertului
Începutul by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17504_a_18829]
-
fizică (frigul, subalimentația) au ca efect uniformizarea, îndobitocirea, instalarea unei ataraxii în deplină opoziție cu lozincile mobilizatoare. Exteriorul generează modificări ale interiorului, contribuind la alienarea individului. Un decor ostil, orwellian, de era atomică - asa arata capitala României în plină iarnă: vântul care șuiera prin scheletele "ctitoriilor" de tot felul, maidanele acoperite cu rămășițele bisericilor prăbușite "în nori de praf roșiatic, sub izbitura de berbece obscen a buldozerelor", "străzile murdare, trotuarele înstelate de scuipați uscați, vitrinele goale sau pline de marfuri prăfuite
Orasul fără puncte cardinale by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17534_a_18859]