4,223 matches
-
dintre ele : Alexandra al lui Radu Jude și Acasă al lui Paul Negoescu. Alexandra, un film despre doi ex-soți care își închipuie după cum se dovedește, înfiorător de greșit că pot trece peste resentimentele dintre ei atît cît să nu-și vatăme copilul, e un motiv suficient de a vă cumpăra bilet la cinema (sau de a vă cumpăra DVD-ul) : una dintre palele acelea de adevăr care nu se stîrnesc decît atunci cînd un autor foarte curajos intră, cu ochii larg
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
mai cărnos film al său), pesimismul lui IæÆrritu a avut și o dimensiune stridentă, nenutritivă o dimensiune ciocan-în cap. în una dintre cele trei povești care compuneau filmul acela, o manechină, posesoarea celor mai frumoase picioare din Mexico City, își vătăma grav picioarele într-un accident de mașină. Dar această ironie dramatică era doar începutul : de la fereastra apartamentului ei, eroina era silită să vadă cum giganticul afiș cu ea și picioarele ei, lipit pe zidul de vizavi, se jerpelea de la o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de a adeveri bunătatea marfei". Este nevoie de a întemeia critica și de a cumpăni de acum înainte bunătățile scrierilor și tăria sistemelor." Critica e o faptă românească de nevoie", zice aiurea același scriitor, deși știe bine că "poate va vătăma iubirea de sine" a unora, căci românii nu înțeleg două lucruri mai cu seamă: "porneala limbii și noima criticii". Și la între 1 "În politică nu suntem pentru utopii", zicea Kogălniceanu (Steaua Dunării, I). Dealtmintrelea, istoria României contemporane o dovedește
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
în care își apără împotriva lui D. Gusti piesa sa Băcălia ambițioasă, șase ani mai târziu decât Kogălniceanu, dar nouă ani mai înainte de "Romînia literară", crede că "critica ăliterarăî nu ar prinde loc în epoca de astăzi, căci, fără a vătăma vreo iubire de sine, însă nu avem, nici putem avea o literatură până mai tîrziu". Vom mai reveni asupra acestui articol, necunoscut încă. Deocamdată, să spunem numai că limba din acest articol e mult mai imperfectă decât în articolele publicate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca hrană și melci mari. Un musafir mai morocănos și chiar răutăcios , cu țepi mai ascuțiți decât ai trandafirului, este tufa de dracilă, cu fructe galbene, amărui, pe care bătrânii le culeg cu răbdare și le folosesc pentru tămăduirea unor „vătămă turi” mai ales a celor provocate de lăcomia, de abuzul de mâncări grase și greu digerabile. În sat, și în fața caselor, și în fundul grădinii, din spatele casei, ca și în „capul ogorului”, din afara satului, localnicii au plantat salcâmi. Deși salcâmul are
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tăia copilul din ea și Îl pot scoate bucată cu bucată, deoarece viața ei are prioritate față de viața lui. Dar, dacă partea cea mai mare a ieșit (a fost născută) deja, ei nu au voie să-l atingă (să-l vatăme), pentru că nu se poate înlătura o viață pentru alta. O mare rușine pentru femeia evreică este nașterea unui copil prin adulter. Unii rabini din secolul al XVII-lea recomandau avortiv-ul pentru a distruge „sămânța blestemată din ea”. IV.8. Inseminarea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
sufletului. Dacă aceasta constituie vreodată o crimă, este numai pentru societate; acolo ea într-adevăr întotdeauna apare ca o emoție irațională. Dar cînd ființa noastră devine nesocială, cînd nu asistăm, și nici nu sîntem asistați de societate, noi nu o vătămăm atunci cînd deșertăm povara vieții noastre. (The unfortunate fathers; Chatterton 1803iii: 229; vezi și comentariile lui Kaplan 1989: 136; precum și ale lui Taylor 1978: 250ff) Donald S. Taylor (1978: 252) vede în eroul narativ George Hinckley pe bună dreptate "idealizarea
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
ale morții"; "nouri ai carnagiului"; "noapte eternă"; "binevenită moarte"; "Schimonosit de durere"; "sulița letală"; "lovitură mortală"; "rană fatală"; "creier fumegînd"; "moarte și faimă veșnică"; "Moartea-ți nu putea veni decît din brațul lui Alfwold, / Așa cum numai diamantele pot să își vatăme diamantele semene"; "brațele morții"; "nici nu era de moarte înfricat"; "Moartea atîrna de brațu-i". Eclogue the first / Eglogă, cea dintîi - "urgie veșnic tot mai mare"; "călit pentru a suferinței lovitură". Eclogue the second / Eglogă, cea de-a doua - "șuvoiul negru
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
a subliniat niciuna; ● el se tânguiește/el se tânguie − DOOM1 accepta numai forma se tânguiește, iar DOOM2 acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru se tânguie, 25, pentru se tânguiește, iar 4 subiecți ar folosi ambele forme; ● el vatămă/el vătămează − ambele ediții recomandă exclusiv forma vatămă: 39 de subiecți au ales varianta vătămează, 15, vatămă și doi au subliniat ambele variante; ● el voia/el vroia (să citească) − numai forma voia este acceptată în cele două ediții ale DOOM
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
niciuna; ● el se tânguiește/el se tânguie − DOOM1 accepta numai forma se tânguiește, iar DOOM2 acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru se tânguie, 25, pentru se tânguiește, iar 4 subiecți ar folosi ambele forme; ● el vatămă/el vătămează − ambele ediții recomandă exclusiv forma vatămă: 39 de subiecți au ales varianta vătămează, 15, vatămă și doi au subliniat ambele variante; ● el voia/el vroia (să citească) − numai forma voia este acceptată în cele două ediții ale DOOM-ului: 32
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
tânguie − DOOM1 accepta numai forma se tânguiește, iar DOOM2 acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru se tânguie, 25, pentru se tânguiește, iar 4 subiecți ar folosi ambele forme; ● el vatămă/el vătămează − ambele ediții recomandă exclusiv forma vatămă: 39 de subiecți au ales varianta vătămează, 15, vatămă și doi au subliniat ambele variante; ● el voia/el vroia (să citească) − numai forma voia este acceptată în cele două ediții ale DOOM-ului: 32 de vorbitori au ales forma voia
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
iar DOOM2 acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru se tânguie, 25, pentru se tânguiește, iar 4 subiecți ar folosi ambele forme; ● el vatămă/el vătămează − ambele ediții recomandă exclusiv forma vatămă: 39 de subiecți au ales varianta vătămează, 15, vatămă și doi au subliniat ambele variante; ● el voia/el vroia (să citească) − numai forma voia este acceptată în cele două ediții ale DOOM-ului: 32 de vorbitori au ales forma voia, 19, forma hibridă vroia și 5 subiecți
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
acceptă variația liberă: câte 27 subiecți au optat pentru se tânguie, 25, pentru se tânguiește, iar 4 subiecți ar folosi ambele forme; ● el vatămă/el vătămează − ambele ediții recomandă exclusiv forma vatămă: 39 de subiecți au ales varianta vătămează, 15, vatămă și doi au subliniat ambele variante; ● el voia/el vroia (să citească) − numai forma voia este acceptată în cele două ediții ale DOOM-ului: 32 de vorbitori au ales forma voia, 19, forma hibridă vroia și 5 subiecți au subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
alături de gâtuie, a formei gâtuiește; ● revenirea la norma anterioară în cazul perechii inventează/inventă, adică eliminarea lui inventă, al cărui uz este accidental; ● acceptarea ca variantă liberă a formei răzuie, alături de forma recomandată răzuiește; ● acceptarea ca variantă liberă a formei vătămează, mult mai frecventă în uz decât unica formă recomandată, vatămă; ● acceptarea, în variație liberă cu paradigma tipică a verbului a voi, a paradigmei hibride de imperfect − vroiam, vroiai, voia, vroiam, vroiați, vroiau −, frecventă atât în uzul "specialiștilor", cât și al
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
cazul perechii inventează/inventă, adică eliminarea lui inventă, al cărui uz este accidental; ● acceptarea ca variantă liberă a formei răzuie, alături de forma recomandată răzuiește; ● acceptarea ca variantă liberă a formei vătămează, mult mai frecventă în uz decât unica formă recomandată, vatămă; ● acceptarea, în variație liberă cu paradigma tipică a verbului a voi, a paradigmei hibride de imperfect − vroiam, vroiai, voia, vroiam, vroiați, vroiau −, frecventă atât în uzul "specialiștilor", cât și al "nespecialiștilor". 6.2. Verificarea sugestiilor unora dintre subiecții anchetelor în privința
[Corola-publishinghouse/Science/85000_a_85786]
-
adresate dvs. de către mama, cu nr. de înregistrare 8/27835, 2696 și 6555, din anii 1978 și 1979. Atât dvs., cât și Comitetul Central vă achitați de aceste obligații probabil în mod selectiv. Asupra articolului 35, care spune că cel vătămat în drepturile sale printr-un act ilegal, al unui organ de stat, poate cere organelor competente, în condițiile prevăzute de lege, anularea actului și repararea pagubei, aș vrea să întreb: oare care sunt aceste condiții și cât de subiective pot
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
și anularea tuturor celor făcute în mod fraudulos și în paguba intereselor vitale ale românilor... Această reexaminare va îngădui o viață economică mai largă a elementului românesc. Organizarea plecării din țară a elementelor străine care - de curând așezate în țară - vatămă și slăbesc caracterul nostru etnic românesc. România va coopera... cu alte state care au prisos de populație evreiească, ajutând-o să-și găsească patria.... De altfel, săgețile antisemite ale lui Miron Cristea nu erau o premieră. Le mai folosise în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
vârful pe suprafața câtorva cărămizi. Zgomotul îmi dădea fiori, dar nu s-a zgâriat nici măcar o cărămidă. Oricum, nu se vedea nici o urmă. Paznicul a privit atent vârful cuțitului și l-a băgat la loc în buzunar. Nimeni nu poate vătăma Zidul ăsta. Nici nu-l poate escalada nimeni. E perfecțiunea întruchipată. Uită-te bine! Nu se mai poate ieși de-aici, așa că te rog să nu mai cochetezi cu cine știe ce idei năstrușnice. Paznicul și-a lăsat mâna uriașă pe umărul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
cunoaște adevărul și de a se perfecționa: "Fiarele nu sunt numite ajutoare la modul propriu, ci impropriu, pentru că, în realitate, aceste ajutoare se dovedesc a ne fi dușmani. (...) patimile le asemănă fiarelor și păsărilor, pentru că, neîmblânzite și sălbatice cum sunt, vatămă intelectul, dar și pentru că, asemenea păsărilor, ele zboară deasupra inteligenței, iar pornirea lor este fulgerătoare și nestăpânită"13. Ceea ce se observă, încă din primele secole ale creștinismului, este această dematerializare a animalului, care își pierde identitatea și este transformat într-
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care cutare animal l-ar avea în natură este cel de a-l avertiza pe om asupra pericolului viciilor. Așa se justifică și faptul că Dumnezeu a creat și animalele periculoase, malefice, precum vipera: "Aceste animale create pot să nu vătămeze, dacă nu se ivește nici o cauză; [ele există însă n.m.], fie pentru a înspăimânta și a pedepsi viciile, fie de [pentru n.m.] a verifica și a desăvârși virtutea, pentru că [ca n.m.] ce este bun să fie dat ca exemplu de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
rezolvă identic și Sfântul Vasile cel Mare, într-o lucrare cu o mare influență în special în Europa bizantină, Omilii la Hexameron: "Nimeni, din pricina asta, să nu învinuiască pe Făcător că a adus pe pământ și animale veninoase, care ne vatămă viața și ne sunt dușmani! Atunci ar trebui să învinuim și pe pedagogul care pune ordine în ușurătatea tinereții, înțelepțind pe cel nestăpânit cu lovituri și bice"19. Dincolo de moda pedagogică a vremii, trebuie să reținem că animalul, chiar și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și vei călca peste leu și peste balauri". Prin credință vei avea puterea să calci peste șerpi și scorpioni. Nu știi, oare, de Pavel? Pe când Pavel aduna găteje, s-a prins o viperă de mâna lui și nu l-a vătămat cu nimic, pentru că sfântul a fost găsit plin de credință. Dar dacă ești necredincios, teme-te, nu atât de fiară cât de necredința ta, prin care ajungi să fii vătămat ușor de orice stricăciune"20. Prin urmare, aceeași viziune există
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
prins o viperă de mâna lui și nu l-a vătămat cu nimic, pentru că sfântul a fost găsit plin de credință. Dar dacă ești necredincios, teme-te, nu atât de fiară cât de necredința ta, prin care ajungi să fii vătămat ușor de orice stricăciune"20. Prin urmare, aceeași viziune există la teologii și sfinții din Occident și din Răsărit: animalul devine fie o manifestare vizibilă a lumii invizibile a lui Dumenzeu, fie o probă a credinței, un stimul al ei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Luați seama că nu se slujesc de corn ca să atace, ci numai de limbă și de genunchi. Fiindcă au pe limbă un fel de țepi foarte lungi și ascuțiți: când vor să atace, doboară prada și o calcă cu genunchii vătămând-o apoi cu limba. Au capul asemeni cu cel al mistrețului și îl țin întruna aplecat în pământ; le place mult să se scalde în mocirlă și glod. E un animal hidos la înfățișare; nu e deloc așa cum spunem și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fi cineva autor în secolul nostru nu e o meserie cu care să se hrănească. A defăima cineva pe un cizmar că nu face cizme bune, pricep că are cuvânt să se supere, să fie mâhnit, pentru că cu aceasta îl vatămă, îl păgubește la meseria lui, face să fugă mușteriii de dânsul și, prin urmare, îi ardică mijloacele traiului, îi ia îmbucătura din gura lui și a copiilor; însă a zice că "d. Sarsailă nu scrie bine, nu e autor", ce
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]