3,016 matches
-
pentru adăpostul lucrătorilor și auxiliarele aferente se cerea un teren în suprafață de 300 fălci, situat pe valea Bistriței "lângă satul Vadul Gârcei"18, în "posesie amfiteotică", contra unei dări anuale de 12 lei/falcea. Pădurile de pe văile Tarcăului, Oanțului, Vadurilor și Gârc<in>ei, în întinderea ce urma să fie stabilită de către o comisie specială de geometri, rămâneau în exclusivitate pentru trebuința "băii de fier", al cărei necesar de lemne impunea "să se taie pe an cel puțin 150 de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
în vedere de antreprenorul de atunci al salinelor moldave, postelnicul Constantin Ciocan, care, achiziționând din străinătate un remorcher și opt șlepuri, a deschis în primăvara anului 1858 seria curselor de transport al sării pe Siret, însă numai de la Călieni și Vadul Roșca până la Galați 22. Restul drumului, respectiv distanța între Tg. Ocna și Călieni, rămânea tot pe seama tradiționalei și costisitoarei cărăușii. Neîndoielnic, transportul pe apă în cazul de față, al sării era mult mai avantajos decât cel în uz, pe uscat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alcătuit din o amestecătură analogică de lut, arină pământ negru, având un cuprins îndestul de mare pentru trebuința lăcuitorilor, carii numai păstori fiind, îl întrebuințază pentru pășunat și fânață, asemine afară de șesurile mici ce să află aproape de Hangu, Pângărați și vadul de-a lungul Bistriței, apoi tot șesul Bistriței cu a<le> sale lăturalnice văi de la Chirilă pân la Piatră, din pricina chezășimei poalelor de munți, nu este nicidecum potrivit pentru agricultură, ci numai pentru așezare de păduri. Prețul acestui întreg cuprins
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
unei fabrici de fer atârnă în de căpitenie și de o manipulație mai potrivită și de la cea mai mare sau mai mică producție a fabricei de fer. Deci, fiind că aceste împregiurări la propusele fabrici de fer în Tarcău și Vaduri nu sînt regulate, nici hotărâte, de aceea nici câștigul anual viitoriu sau venitul acestei fabrici propusă nu să poate arăta, dar atâta este sigur că împregiurările arătate în acele trii punturi mai sus, la propusa fabrică de fer lângă Vaduri
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Vaduri nu sînt regulate, nici hotărâte, de aceea nici câștigul anual viitoriu sau venitul acestei fabrici propusă nu să poate arăta, dar atâta este sigur că împregiurările arătate în acele trii punturi mai sus, la propusa fabrică de fer lângă Vaduri și Tarcău, sînt cu mult mai favoritoare decât la următoarele fabrici de fer însămnate, a<le> căror împregiurări, eu, din o mai multă esperenție, le cunosc cu de-amăruntul și pe care le supun ca mastab (model n.ns.) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
astăzi sînt milioneri. Producția anuală și veniturile curate a<le> fabricii de fer Iacobeni nu-mi sînt exact cunoscute, însă aceasta este sigur că toate împregiurările acestei fabrici nicidecum nu sînt așa de favoritoare decât acele a<le> propusei lângă Vaduri și Tarcău. Cea mai bună trecire sau vânzare a productelor sale are această fabrică în Moldova, însă, de vreo 35 de ani, să afla, pe locul unde-i astăzi astă fabrică, o poiană simplă, fără lăcuitori, a unui păstor, Iacob
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
dovedi că unele fabrici de fer, pe an, aruncă un venit curat de mai multe sute de mii de taleri! Pe lângă aceasta, cu depline temeiuri pot să dovedesc că împregiurările și condițiile la fabrica de fer propusă de mine în Vaduri și Tarcău sînt mult mai însămnătoare și mai favoritoare decât la pomenitele fabrici de fer Blansko a<le> prințului Salm și că aceasta propusă în Vaduri și Tarcău, după o vreme nu prea lungă, poate să deie o producție de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
să dovedesc că împregiurările și condițiile la fabrica de fer propusă de mine în Vaduri și Tarcău sînt mult mai însămnătoare și mai favoritoare decât la pomenitele fabrici de fer Blansko a<le> prințului Salm și că aceasta propusă în Vaduri și Tarcău, după o vreme nu prea lungă, poate să deie o producție de fer mai însămnătoare decât acea pomenită, Blansko. O lămurită cercetare a tuturor împregiurărilor și o lămurită socoteală de capital trebuincios pentru înființarea fabricii, capitalul pentru lucrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acea pomenită, Blansko. O lămurită cercetare a tuturor împregiurărilor și o lămurită socoteală de capital trebuincios pentru înființarea fabricii, capitalul pentru lucrarea fabricii de fer, cum și a mijloacelor de bani disponibili, vor hotărî dacă propusele fabrici de fer în Vaduri și Tarcău vor fi a să înființa într-un mastab mic, de mijloc sau mai mare. Spre dovadă că spre înființarea unei fabrici de fer mici să cer numai niște mijloace mărginite de bani, voesc a arăta numai un exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cumpăra destul de scump de la erariile împărătești, cu toate aceste, el din an în an să faci mai avut și este în stare ca, pe an, să-și mărească fabrica sa de fer. Deci, fiind că fer-petrele descoperite de mine lângă Vaduri nu numai că să însușesc numai spre producirea drucilor de fer buni, ci și să potrivesc spre producirea celui mai fin fer-ceaun vărsat, pe care fabrica de fer de <la> Iacobeni și Pocșoaia (Bucșoaia n.ns.), în cea mai cerută
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Gârcia 19, pe moșia monastirii Bistrița, în depărtare de 3/4 de ceas de Piatra și la Gura Tarcăului, a monastirii Pângărați, în depărtare de trei ceasuri de la Piatra. Văile di căpitenie a monastirilor Pângărați, Bistrița, Bisericanii, precum: Tarcăul, Oanțu, Vadurile, Gărcia, Valea Doamnei, Pângărăciorul sînt pline de păduri, mai cu samă de fag, din care cea mai mare parte acu putrezesc și care, întrebuințându-să, ar îndestula două băi, spre scoaterea anuală a cel puțân de 50-60 mii cântară, adică peste
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a petrelor de fer aflătoare pe moșia Bistrița a monastirii, sub următoarea condiție foarte folositoare și pentru monastire: 1. Pentru zidirile fabricii, lăcuințele amploiaților și a lăcuitorilor, pentru grădinile lor de legume, să cere, pe lângă valea Bistriței, locul lângă satul Vadul Gârcei, 300 fălci, care să să măsoare geometricește la fața locului, de cătră înadinsă comisie și să să trădeie în posesie amfiteotică subscrișilor, împrotiva unei dări anuale de 12 lei de falce. Fiind că o mare parte a locurilor neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
pentru monastire destul de folositori. 2. Afară de pădurile ce să vor păstra pentru trebuința monastirii și a lăcuitorilor ei și a cărora poziție, întindere și mărginire să va hotărî de comisia sus-însămnată, toate alte păduri din văile celi mari: Tarcău, Oanțu, Vaduri, Gârcea, precum și a<le> lor ramure lăturalnice și acele din munții anume (...)24 au să rămână numai pentru trebuința acestei băi de fer, căci întrebuințarea acelor păduri în altă lucrare ar aduce contenirea acestei întreprinderi, întemietă prin jărtfe de mari
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de fer nu poate exista fără un fereseu, apoi atât antreprenorii acestei băi, cum și legiuiții lor urmași sînt îndrităluiți a așăza un feresău după fie ce construcție și butucii trebuitori pentru lucrarea fereseului a-i scoate din pădure lângă Vaduri și Tarcău, după paragraful 2, hotărât pentru baia de fer. 8. Numai subscrișii antreprenori a<i> băii de fer și legiuiții lor urmași vor avea drit slobod, neîngrădit și exclusiv a să folosi de straturile petrelor de fer și de
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
a cărbunilor de pământ o dare anuală de 50 de galbini. 12. Antreprenorii băii și legiuiții lor urmași vor avea drit, neîmpedecați și fără altă dare, a întrebuința petrele de zidit, lutul pentru cărămizi, năsipul și varul aflători pe moșia Vaduri a monastirii Bistrița, atât pentru zidiri, cât și pentru întrebuințarea fabricii. 13. Locurili trebuitoare pentru gârlele fabricii 25, asemene locurile neapărate pentru băile de piatră de fer, pentru băile de cărbuni de pământ, să vor da subscrișilor și urmașilor lor
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
baia de fier" este localizată la Vaduri-Tarcău. Din însemnările efectuate de autor pe harta însoțitoare documentului rezultă că erau proiectate două topitorii: una situată la vărsarea pârâului Tarcău în Bistrița și cealaltă, tot pe malul Bistriței, la jumătatea distanței între Vaduri și Gârcina. 19 Pentru acestea, vezi excelentul studiu-sinteză al lui Leonid Boicu, Transporturile, în vol. Dezvoltarea economiei Moldovei între anii 1848 și 1864. Contribuții, coord. Val. Popovici, Editura Academiei, București, 1963. 20 Vezi anexa I/ 6. 21 "Foiletonul Zimbrului", Iași
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
3 Interzicerea concurenței la înstrăinarea unui fond de comerț Potrivit art. 1 indice 1 din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale constituie fond de comerț ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale în scopul atragerii clientelei și obținerii de profit. Fondul de comerț poate face obiectul unor acte juridice precum vânzarea-cumpărarea iar clientela element al fondului de comerț va urma soarta fondului de
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
privitoare la fondul de comerț și la componentele acestora. Potrivit art. 1 lit c) din Legea 11/1991 privind combaterea concurenței neloiale constituie fond de comerț ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenții, vad comercial), utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale. În consecință, relativ la această componentă includem în conținutul raportului juridic de concurență drepturile referitoare la atributele de individualizare a întreprinderii firma și emblema -, drepturile asupra invențiilor, drepturi asupra desenelor și modelelor
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
nu a fost definit până la apariția Legii nr. 298/ 2001 care modifică Legea nr. 11/1991 privind combaterea concurenței care arată că fondul de comerț este ansamblul bunurilor mobile și imobile, corporale și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". Sunt incluse în componența fondului de comerț: clădiri, utilaje, mașini, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatea, drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial, brevetele de invenție, mărci. Unitatea organică a
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și necorporale (mărci, firme, embleme, brevete de invenție, vad comercial) utilizate de un comerciant în vederea desfășurării activității sale". Sunt incluse în componența fondului de comerț: clădiri, utilaje, mașini, materii prime, materiale, mărfurile rezultate din activitatea, drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial, brevetele de invenție, mărci. Unitatea organică a amalgamului de lucruri și drepturi este dată de voința comerciantului care le pune în serviciul comerțului său în vederea obținerii unui profit. Pentru a contura regimul juridic al fondului de comerț este necesară
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
se desfășoară comerțul) sau prin destinație (mașini, utilaje) dar și bunuri mobile: materii prime, materiale destinate a fi prelucrate și produsele (mărfurile) rezultate din activitatea comercială; Fondul de comerț are în componență și elemente incorporale: drepturile care privesc firma, emblema, vadul comercial (clientela), brevetele de invenții, mărcile de fabrică, de comerț, de serviciu, indicațiile geografice sau drepturile de proprietate industrială, dreptul de autor, know-how (savoir-faire) etc. Sunt numite și drepturi privative și conferă comerciantului dreptul exclusiv de a le exploata exclusiv
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
pronunțare, pentru părțile prezente, și de la comunicare, pentru părțile lipsă. Oficiul registrului comerțului va efectua radierea și va publica hotărârea judecătorească irevocabilă în Monitorul Oficial al României. În acest scop, instanța va comunica oficiului registrului comerțului hotărârea judecătorească irevocabilă. e. Vadul comercial și clientela Clientela, deși reprezintă o masă neorganizată și fluctuantă de oameni, are valoare economică astfel încât clientela atașată unui fond de comerț are valoare economică pentru titularul fondului de comerț 96. Dreptul pe care îl are titularul asupra clientelei
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
urm. 95 A se vedea și Gh. Gheorghiu, M. Oproiu, "Considerații asupra corelației dintre emblemă, firmă și marcă", în R.D.C., nr. 2/1997, pp. 78 și urm. 96 O. Căpățână, op. cit., p. 352. 97 O. Căpățână, op. cit., p. 351. 98 Vadul comercial și clientela sunt considerate ca reprezentând elemente esențial al fondului de comerț. Într-o altă opinie se consideră că cele două nu sunt elemente distincte ale fondului de comerț, ci doar unul singur, clientela fiind un efect al vadului
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
Vadul comercial și clientela sunt considerate ca reprezentând elemente esențial al fondului de comerț. Într-o altă opinie se consideră că cele două nu sunt elemente distincte ale fondului de comerț, ci doar unul singur, clientela fiind un efect al vadului comercial. Vadul comercial reprezintă aptitudinea fondului de comerț de atrage publicul, clientela, este rezultatul mai multor factori: amplasare, conduita personalului comerciantului în relațiile cu terți, politica de prețuri, calitatea mărfurilor și serviciilor, reclama comercială etc. A se vedea, V. Iancu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]
-
și clientela sunt considerate ca reprezentând elemente esențial al fondului de comerț. Într-o altă opinie se consideră că cele două nu sunt elemente distincte ale fondului de comerț, ci doar unul singur, clientela fiind un efect al vadului comercial. Vadul comercial reprezintă aptitudinea fondului de comerț de atrage publicul, clientela, este rezultatul mai multor factori: amplasare, conduita personalului comerciantului în relațiile cu terți, politica de prețuri, calitatea mărfurilor și serviciilor, reclama comercială etc. A se vedea, V. Iancu, C.S. Iancu
Dreptul concurenţei by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1417_a_2659]