7,566 matches
-
o nouă teoremă de imposibilitate care pretinde a demonstra că libertatea individuală, așa cum este ea văzută în teoriile libertariene, nu este consistentă cu paretianismul și libertatea de participare/exprimare. Deși cele mai multe lucrări publicate pe marginea acestui rezultat nu au contestat validitatea lui, câțiva autori au făcut-o. Menționez din această categorie restrânsă pe Buchanan (1976), Vallentyne (1989) și von Hees (1995). Într-o formulare generală, critica acestor autori vizează faptul că libertarianismul nu poate fi formulat doar cu informații despre preferințele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
104 3.2. Întrebări închise sau întrebări deschise? 114 4. Numărul și ordinea întrebărilor din chestionar 118 Capitolul IV Acuratețea datelor. Erori și surse de erori în anchete și sondaje 123 1. Noțiunea de eroare. Tipuri de erori 123 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare 126 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului 132 4. Erori legate de construcția chestionarului 137 4.1. Erori generate de formularea întrebărilor 138 4.2. Erori generate de numărul și ordinea întrebărilor în chestionar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
va organiza și ghida demersul empiric, micșorând astfel chiar costul cercetării. Afirmația că „cel mai practic lucru este o bună teorie” are valabilitate și în domeniul socioumanului; 2) explicitarea și comunicarea arsenalului teoretic face posibilă evaluarea de către comunitatea științifică a validității instrumentelor și a acurateței rezultatelor. Să ne întoarcem, în finalul acestui subcapitol, la constatarea că, în rândul specialiștilor sociologi, consubstanțialitatea teoretic-empiric este o premisă de bază a activității lor. Nu se mai practică de mult sociologia „de fotoliu”, pur speculativă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
etichetat, în urmă cu decenii, în mod foarte sugestiv cu termenul de „cuantofrenie”) nu face decât să dăuneze prestigiului respectivelor discipline, căci rezultatele numerice ale măsurării unor însușiri evident nemăsurabile nu trezesc, în cel mai bun caz, decât îndoieli asupra validității lor. Abordarea cantitativă în sens de numărare nu presupune operațiile delicate ale cuantificării, ci doar identificarea unităților empirice de un anume gen și inventarierea lor. Ea nu siluește cu nimic abordarea fenomenelor sociale, fiind o prelungire firească și o depășire
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
trebuie să faci”) și proscriptive („ce nu trebuie să faci”). Totodată, sunt tot mai prezente valori, norme, atitudini (opinii) și comportamente identice sau foarte apropiate în toate culturile (Hennessy, 1985). Remarca sociologului american făcută în anii ’80 și-a amplificat validitatea odată cu încheierea mileniului doi și intrarea în cel de-al treilea. Globalizarea, ca tendință de sedimentare pe toată planeta a unor comportamente comune, dar și sporirea diversității culturale în interiorul aceleiași țări s-au accentuat. Cu toate că în fostele țări comuniste acest
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și cercetare sociologică. Mai mult, oricine se interesează puțin de ceea ce se scrie în câmpul sociologiei va constata cu ușurință ce loc important ocupă aici literatura de factură metodologică, puține discipline sociale fiind atât de severe cu ele însele, în privința validității rezultatelor obținute, cum este sociologia. De aceea, este bine s-o spunem, pentru eventualii cititori nesociologi, că specialiștii domeniului nostru nu-i pot privi decât cu îngăduință și condescendență pe jurnaliștii sau politicienii care încearcă să le dea lecții despre
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Un exemplu ar fi acela în care se observă comportamentul copiilor după ce li s-a interzis să vizioneze filme cu subiecte violente. În jurul acestor variante, P. Rossi expune o serie de considerații privind avantajele și dezavantajele fiecăreia, natura datelor și validitatea lor. Am oferit clasificarea de mai sus și pentru a arăta că există mai multe modalități de a sistematiza ideile privitoare la studiile empirice socioumane, în care însă întrebările „ce observăm” și „în ce condiții” au o semnificație deosebită. Înțelegem
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pretestăm”. Testul este, de regulă, tot o probă creion-hârtie, ca multe genuri de chestionare, însă are particularități care-l deosebesc net de chestionar (Radu et al., 1994): a) testele se referă în general la aptitudini, deci sunt riguros construite ca validitate și fidelitate - și, un lucru foarte important, sunt etalonate, adică pe baza scorului obținut de un individ la test știm unde se plasează în populație: în sfertul de jos (foarte slab), în cel de sus (foarte inteligent, de exemplu), adică
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
oprește la a spune doar că atâția la sută au declarat așa, atâția altfel, cum se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
se întâmplă îndeobște la chestionare; c) cum sugeram, s-au dezvoltat o serie de instrumente de culegere a datelor care, ca grad de elaborare, rigoare (validitate, fidelitate și, eventual, etalonare), se situează între testul propriu-zis și chestionarul obișnuit (vezi și „Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare”). Sunt așa-numitele „scale” și „inventare” construite pe probleme specifice, cum ar fi, de pildă, cele ce privesc dificultățile de comunicare conjugală (Touliatos et al., 1990). Ne aflăm aici pe teritoriul dificil al folosirii instrumentelor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
În calitate de co-anchetă, interviul de grup se utilizează la obținerea de date empirice referitoare la tema cercetată, în paralel cu desfășurarea anchetei propriu-zise. Aceasta se înscrie în cerința metodologică de a culege același gen de date cu metode diferite, în vederea sporirii validității. În fine, în varianta depostanchetă, interviul de grup se folosește în două modalități: a. Ca discuție cu unele persoane din populația anchetată (inclusiv informatori-cheie), în vederea lămuririi, adâncirii și completării unor informații rezultate din ancheta bazată pe chestionar, fiind deci un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
materiale și de personal, pierderea unui timp prețios, mai ales când fenomenul vizat este efemer sau când rezultatele cercetării sunt așteptate să apară foarte rapid; 2. necesitatea testării prealabile a instrumentului, care însă întotdeauna este incompletă, de unde 3. incertitudinea asupra validității și fidelității lui și, prin urmare, asupra calității rezultatelor cercetării; 4. dificultățile ce apar aproape întotdeauna atunci când se urmărește compararea rezultatelor obținute de doi cercetători diferiți și, în general, când se dorește realizarea unor analize secundare sau metaanalize. Prin cele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
împărțire e puțin rigidă, dar este necesară pentru înțelegerea corectă a rezultatelor obținute. Este clar că cercetătorul va opta pentru utilizarea de întrebări cu caracter mai puțin direct ori de câte ori consideră că o întrebare foarte directă provoacă subiectului reacții ce alterează validitatea instrumentului de cercetare. Și astfel de situații sunt nenumărate în cercetările sociologice; fie că ne referim la veniturile oamenilor, la comportamente deviante (consum de droguri, de exemplu), la aspecte intime (chestiuni privind sexualitatea), fie la opinii care sunt puternic reglate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nivelului veniturilor unei familii, se procedează adeseori la înregistrarea unor indicatori de consum. Este de la sine înțeles că reconstruirea indicatorului urmărit pornind de la întrebări indirecte este nu numai o chestiune dificilă, ci și riscantă, fiind destul de greu să se testeze validitatea măsurărilor obținute. De aceea, de multe ori, indicatorul-țintă (cel realmente urmărit) apare în final într-o formă de exprimare mai „slabă” decât cea pe care ne-am dori-o. Astfel, revenind la exemplul cu veniturile, pe baza unor date indirecte
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ce întocmește un chestionar este chemat, pe de o parte, să construiască indicatori-întrebări, iar pe de altă parte, să selecteze cei mai potriviți indicatori din mulțimea acestora, care este, cum spuneam, aproape nemărginită, operație dificilă și riscantă, ce poate afecta validitatea instrumentului. Dacă pentru selectarea eșantionului de persoane din populație există reguli clare, furnizate de statistică și matematică, pentru alegerea „eșantionului de indicatori” este necesară o intuiție și o imaginație sociologică, bazate pe lecturi și pe o deosebită experiență de cercetare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
faza elaborării chestionarului, este de dorit, chiar dacă se realizează în forme mai puțin sofisticate decât acelea pe care le îmbracă metoda experților atunci când este aplicată la alte tipuri de probleme (cum sunt cele despre care vom vorbi în secțiunile destinate validității instrumentelor și dezirabilității sociale). Asemenea consultări se practică în mod obișnuit, în special între colegi; este adevărat însă că, în condițiile economiei de piață, apelul la specialiști din alte institute (concurente) nu este întotdeauna posibil și dezirabil. Așadar construcția chestionarului
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cel puțin, mai ușor controlate (prin întrebări de control, la nivelul subiectului, prin verificarea muncii de teren a operatorilor, prin controlul și sancționarea realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de control, la nivelul subiectului, prin verificarea muncii de teren a operatorilor, prin controlul și sancționarea realizatorului anchetei sau sondajului de către comunitatea științifică); diminuarea sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sau evitarea erorilor neintenționate presupune instruire, experiență, autoanaliză. 2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetaretc "2. Validitatea și fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el. Subsumată validității este fidelitatea, care ne spune în ce măsură un instrument are „stabilitate” în producerea de rezultate, în sensul că, pentru stări reale identice ale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
fidelitatea instrumentelor de cercetare" În științele socioumane, noțiunea devaliditate are, față de limbajul obișnuit, o accepțiune mai specială, dar nu prea mult îndepărtată: validitatea înseamnă gradul în care un instrument explorează (măsoară) ceea ce investigatorul intenționează să exploreze (măsoare) cu el. Subsumată validității este fidelitatea, care ne spune în ce măsură un instrument are „stabilitate” în producerea de rezultate, în sensul că, pentru stări reale identice ale lucrurilor, instrumentul oferă rezultate identice. În general, un instrument poate să fie fidel, fără a fi și valid
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de rezultate, în sensul că, pentru stări reale identice ale lucrurilor, instrumentul oferă rezultate identice. În general, un instrument poate să fie fidel, fără a fi și valid, însă situația inversă pare a fi aproape imposibilă. Am folosit în definirea validității în mod prioritar termenul „explorare”, spre deosebire de ceea ce se scrie în literatura de specialitate, mai ales americană, unde termenul „măsurare” a devenit omniprezent, fiind folosit chiar și în cele mai simple și clare abordări calitative, ale căror rezultate, oricâtă bunăvoință am
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
specialitate, mai ales americană, unde termenul „măsurare” a devenit omniprezent, fiind folosit chiar și în cele mai simple și clare abordări calitative, ale căror rezultate, oricâtă bunăvoință am avea, nu le putem concepe ca având statutul de măsură. Chiar dacă problema validității a fost teoretizată în principal cu privire la procedurile de măsurare (așa cum se vede din lucrarea de referință a lui Fred KerlingerFoundations of Behavioral Research, din care s-au reprodus în românește două capitole, într-un caiet documentar, la fosta Academie „Ștefan
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
la înțelesul din limbajul curent - în sensul în care spunem, de pildă, despre un fotbalist că „este valid de joc” -, cu intenția de a arăta că, dincolo de dezvoltările foarte tehnice (lucrul cu formule și coeficienți) pe care problematica fidelității și validității le îmbracă, ea rămâne una „umană” și nu trebuie fetișizată, așa cum se întâmplă frecvent, după părerea noastră, în câmpul psihometriei. Pe de altă parte, fără a constitui o sperietoare la adresa lor, cei care proiectează și realizează anchete și sondaje (la
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
câmpul psihometriei. Pe de altă parte, fără a constitui o sperietoare la adresa lor, cei care proiectează și realizează anchete și sondaje (la noi, dar nu numai) ar fi indicat să-și pună cu mai mare gravitate întrebări în legătură cu fidelitatea și validitatea chestionarelor utilizate. Fidelitatea, în cazul anchetei, înseamnă cât de bine un item, un set de itemi, un chestionar sau alt instrument analog (inventar, scală de atitudini) explorează, surprinde realitatea, în sensul stabilității rezultatelor, al acurateței acestora și al predictibilității stărilor
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și se conchide asupra tăriei fidelității. Dar metoda experților este mai mult decât o simplă tehnică de măsurare a fidelității, ea fiind importantă în mai multe faze și aspecte ale unei cercetări sociale și ocupând un loc central în evaluarea validității. În științele „tari”, ca de altfel și în practica de zi cu zi, validitatea instrumentelor, faptul că explorează (măsoară) ceea ce-și propun să exploreze (măsoare), este un lucru de la sine înțeles. Metrul măsoară lungimea, cântarul - masa ș.a.m.d.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]