1,700 matches
-
exista deja, mai exact, voința cavalerilor de a-și legitima dominația printr-o ideologie care făcea din ci "nobili" și nu briganzi, Biserica a jucat un rol considerabil în dezvoltarea acestor mișcări. Ea a contribuit la modificarea idealului de cavalerism, valorizînd apărarea celor slabi, intervenind în ceremoniile de inițiere a tînărului războinic (veghea petrecută în rugăciune, binecuvîn-tarea armelor), făcînd să pătrundă în etica războinicilor de meserie virtuțile creștine. Toate acestea în așteptarea momentului în care spiritul lor de aventură și nevoia
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
data publicării lucrării lui Aaron Florian). Figurile care despart apele istoriei, pe care Aaron le investește cu rolul de borne temporale, sunt exclusiv personaje muntene (Radu Negru, Ștefan Cantacuzino). Mihai Viteazul, pământean de origine (adică din Țara Românească), nu este valorizat simbolic ca unificator al întregului neam românesc. Faptele acestuia, deși relatate ca impresionante pe planul curajului și bărbăției, nu sunt încă injectate cu semnificații naționale. Același tipar este reperabil și în cazul Manualului de istoria principatului Moldavei, publicat câțiva ani
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de mai sus arată că "respectul legilor", care este miezul concepției civice a patriotismului, are întâietate în fața formelor tradiționale ale patriotismului etnic, exprimat de "loialismul național" sau de "devotamentul militar față de patrie". Se observă, în același timp, că "umanitarianismul" este valorizat aproape în aceeași măsură ca și "patriotismul și loialismul național", fapt ce relevă succesul programului educațional de infuzare a unui spirit civic postnaționalist. Putem chiar conclude că idealul patriotismului civic anunțat de F. Aaron (1843) în lucrarea sa Patria, patriotul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
fundamentaliști nostalgici. Cu toate că reprezintă un procent minoritar, indivizii din această categorie formează nucleul dur al rezistenței nostalgice. Rezistența nostalgică românească este bistratificată în două categorii diferite în ceea ce privește intensitatea pozitivării trecutului comunist. Pe de o parte, există o minoritate activă, care valorizează suficient de puternic fostul regim comunist astfel încât să își dorescă reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ în societatea actuală. Nucleul dur al nostalgicilor fundamentaliști (restauratorii, cei care doresc statu quo ante) pot fi considerați falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
falanga activă a rezistenței nostalgice, întrucât preferă o reîntoarcere efectivă în trecutul pe care îl idealizează. Pe de altă parte, există o categorie populațională mai cuprinzătoare în termeni demografici dar și mai pasivă în termeni de intensitatea convingerilor, care deși valorizează pozitiv fostul regim, nu dorește reinstaurarea comunismului ca sistem de guvernământ. Așadar, rezistența nostalgică este structurată concentric în jurul unui nucleu dur de fundamentaliști nostalgici, la care se adaugă categoria indivizilor care pozitivează fostul regim fără a aproba însă și ideea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
clar cum respondenții cu studii superioare, absolvenți ai unei universități, sunt în marea lor majoritate prezentiști (58 la sută), în sensul că apreciază negativ fostul regim comunist. La polul atitudinal opus se situează persoanele cu educație primară și gimnazială, care valorizează masiv trecutul comunist (53%, respectiv 58%). Tabel 39. Aprecierea comunismului în funcție de educație Educație Aprecierea regimului comunist negativ (prezentiști) (%) neutrali (%) pozitiv (nostalgici) (%) 4 clase 34,5 12,6 52,9 5-8 clase 30,5 11,7 57,8 9-10 clase și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
comunist. 4.5. Nostalgie vicariantă: tânjing după trecutul pre-biografic Deloc surprinzător, intensitatea nostalgiei variază în funcție de vârstă. Cu cât cineva și-a petrecut o mai mare parte a vieții în regimul comunist, cu atât este mai probabil ca acea persoană să valorizeze pozitiv fostul regim. Un caz special merită însă investigații suplimentare. Este vorba de categoria adolescenților născuți după prăbușirea sistemului dictatorial în decembrie 1989, al căror întreg traseu biografic se desfășoară în posteritatea socio-politică a comunismului. Pentru majoritatea populației României, chiar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară Clasa Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) a VIII-a 62,4 37,6 a IX-a 64,6 35,4 a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii atribuie atitudini favorabile comunismului într-un procent mai mare părinților (50,1 la sută evaluează perioada actuală ca fiind mai rea și mult mai rea decât cea comunistă, deci implicit valorizează mai mult trecutul comunist decât prezentul postcomunist) decât profesorilor (doar 40,6 la sută dintre aceștia ar putea fi calificați drept nostalgici după comunism în percepția elevilor lor). Tabelul următor arată gradul de transmisie intergenerațională a atitudinilor despre comunism. Tabel
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cognoscibilă. I-am spus acestui loc, cum am menționat și în Introducerea generală, dat fiind faptul că el este dimensionat doar prin ideea-regulă referitoare la unitatea de nezdruncinat dintre judecată și adevăr, "judicativ constitutiv" sau "dictatură a judicativului". Filosofia a valorizat, uneori, potențialul non-judicativ al noțiunii și raționamentului, desprinzându-le de "regula" judicativului constitutiv; un exemplu potrivit este filosofia lui Hegel. Dar dificultatea de a rupe firul judicativ al tradiției, turnată în întregul ei în formele specifice dictaturii judicativului, nu a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și să-l scoată de zeci de ori, să se legitimeze, să-și probeze identitatea profesională... Cu Diploma de Doctor e cu totul altceva... O păstrezi într-o mapă cu acte... Pe dânsa urmează s-o onorezi, adică s-o valorizezi prin tot ce vei cerceta, publica și lăsa în continuare. Dacă nu-ți probezi calitățile, disponibilitățile pe care această diplomă le sugerează hârtia asta aurie, subțire, pirpirie cum zici dumitale nu valorează nici cât o ceapă degerată!... MAESTRUL IRIMESCU LA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
avea" sau "a supraviețui"/"a deveni"). Comunitățile centrate pe "a avea" sînt tipice unor societăți pentru care a fi împlinit înseamnă a poseda "obiecte", "experiențe" și "relații", cît mai diverse și mai "la modă", iar cele centrate pe "a fi" valorizează registrul împlinirii personale prin trăiri autentice, profunde, asociate unei morale tradiționale. Comunitățile în care subiecții sînt ghidați în strategiile lor existențiale de registrul lui "a supraviețui" "își duc viața" printr-o formă de autism social la limita subzistenței, nu sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sau mai puțin homo sapiens de alte specii. Printre universalii sociali se numără viața în comunitate și tipurile de familie. în toate societățile umane, cultura organizează viața socială și depinde de interacțiunile sociale pentru a fi expresivă și continuă. Culturile valorizează diverse trăsături, sînt modelate și integrate diferit și se deosebesc prin mentalități și practici, afișînd o variație considerabilă. Unicitatea și particularul se află la polul opus al universalului. Între universal și particular există însă un teritoriu intermediar alcătuit din generalități
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pertinente în contextele socioistorice în care este integrat individul. Această identitate este produsul interacțiunilor dintre subiectul individual și mediul în care își desfășoară existența. Fiecare subiect uman se definește prin apartenența la o serie de grupuri sociale prin care se valorizează și se semnifică propria persoană. Se pot diferenția trei tipuri de identități colective, în funcție de apartenențele specifice: apartenența naturală (sex, culoarea pielii); apartenența înnăscută (naționalitate, confesiune, etnie), care poate fi schimbată, însă cel mai adesea cu "prețuri" simbolice costisitoare; apartenența dobîndită
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
veți completa performant cei 20 de itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA lenea socială a crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
itemi"), fie colectiv ("reușiți dacă grupul dvs. va completa 200 de itemi" așadar 10 × 20). în derularea sarcinii, subiecții lucrau fie individual, fie în grupuri de cîte zece persoane, iar în cadrul studiului o condiție valoriza reușita individuală, iar cealaltă condiție valoriza reușita grupului. Conform rezultatelor obținute, s-a remarcat că în SUA lenea socială a crescut în condiția inserării subiectului în grup și a valorizării performanțelor colective, dar a fost mai moderată în condiția valorizării performanțelor individuale, în timp ce în China, dimpotrivă
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
petrec mai mult timp împreună și caută armonia grupului determină un grad înalt de conformitate, datorită influenței sociale provocate de importanța implicită acordată apartenenței la grup, spre deosebire de culturile individualiste, unde acest fenomen e mai puțin pregnant. Totodată, în societățile care valorizează independența și inițiativa, scorurile mari de conformism au o conotație puternic negativă, căci "a te supune" este calificat drept ceva "degradant" în SUA, de exemplu, unde definirea unei situații sociale ca dezirabilă presupune respectarea autonomiei individuale a subiectului angajat în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ei pot ajunge liderii grupului. Acest fenomen a fost denumit de S. Moscovici "influență minoritară" și a devenit ulterior o temă favorită a psihologiei sociale europene (Moscovici, Markova, 2006). Influența minoritară este mai amplă în unele țări în care sînt valorizate dialogul social și argumentarea și mai redusă în alte țări, în care se ajunge mai greu la un acord, existînd o cultură a unanimității puternic înrădăcinate. Semnificativ este cazul Franței și al României, care întrețin o neobișnuită sincronizare comportamentală, unde
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
în cazul unor sarcini cu dificultate scăzută (cum ar fi sarcinile rutiniere), stilul democratic se dovedea mai productiv. Explicațiile acestei solidarizări de grup mai performante în situația unei sarcini dificile era datorată activării patternului relațional specific modelului corporatist japonez, care valorizează pozitiv ierarhia și ordinea socială dată. În anul 1959, în Germania, Birth și Prillwitz au infirmat din nou predicțiile lui Lewin, căci au obținut rezultate asemănătoare cu cele din SUA, în pofida desfășurării cercetării într-o cultură în care moștenirile totalitare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a liderului anterior "trădător" devine mult mai eficient cînd convoacă un "Front al Salvării Naționale". Moscovici și Zavalloni, în 1969, au demonstrat că schimbarea spre risc (risky shifts) nu este universală. Ea se manifestă în țări în care riscul este valorizat social, precum SUA (unde competiția loială este prețuită social, dar și autentic apărată instituțional), Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie. Explicația este că, în aceste țări, indivizii își compară cu ceilalți preferințele pentru risc și descoperă că semenii lor au înclinații chiar mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
indivizii își compară cu ceilalți preferințele pentru risc și descoperă că semenii lor au înclinații chiar mai pronunțate pentru opțiuni radicale, propria preferință pentru risc accentuîndu-se prin acest proces de comparare socială (Festinger, 1954). în țările în care prudența este valorizată, situația este exact inversă (astfel de rezultate au fost obținute în cazul Ugandei, Liberiei și Germaniei). în plus, absența liderului a determinat o neclaritate decizională însemnată. Totodată, decizia de grup prezintă ocazia furnizării mai multor argumente persuasive decît ar fi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturi individualiste tind spre valori și comportamente idiocentrice, în timp ce culturile colectiviste promovează comportamente și atitudini alocentrice. Forgas și Bond (1985) au demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de "individual" rezultate din valorizările diferite ale mediului social. Astfel, în America Latină, individul își desfășoară existența înconjurat de prieteni, viața socială este bogată, subordonarea față de grup fiind o realitate practicată din convingere. Culturile colectiviste, activînd relațiile de interdependență în cadrul grupurilor, valorizează empatia, manifestarea efectelor pozitive, urmăresc întreținerea unor bune relații interpersonale, riscînd însă să dezvolte conflicte ascunse. în comparație cu acestea, "culturile individualiste încurajează distanța, confruntarea directă, abordarea deschisă a conflictelor, munca instrumentală, realizarea de sine fiind mai presus decît expresivitatea și sociabilitatea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la fatalism și dezangajare (Hall, Hall, 1990). în opoziție, culturile slab dependente de context, precum cele din America de Nord sau din majoritatea țărilor din Europa Occidentală, produc indivizi logici, liniari, predictibili, individualiști și orientați spre acțiune. în aceste arii culturale se valorizează în mai mare măsură gesturile raționale, faptele, franchețea. Rezolvarea problemelor urmează soluții raționale, pragmatice, verificate. Deciziile se sprijină pe fapte mai mult decît pe intuiții, iar dialogurile sfîrșesc prin "trecerea la acțiune", nu la contemplare pasivă și dezangajată. Comunicarea este
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]