1,632 matches
-
cele de au-tocunoaștere), compania a trecut la delimitarea clară a publicului care urma să constituite plaja de talente din care să facă selecția. "Ca orice brand de angajator, suntem atractivi și valoroși în ochii anumitor consumatori și poate mai puțin valorizați de alții, lucru firesc, având în vedere că o organizație nu poate oferi orice pentru a mulțumi toată paleta de nevoi și așteptări care poate există la un moment dat"227. Compania s-a focalizat pe atragerea tinerilor, studenți sau
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
WEBER M. și CAMERER C. (1998Ă, «The disposition effect in securities trading: an experimental analysis», Journal of Economic Behavior and Organization, 33, 167-184. 26 De ce vă vindeți toate titlurile de proprietate în pierdere în aceeași zi? Încadrarea hedonistă Indivizii își valorizează veniturile conform unei funcții de valoare reprezentabilă printr-o curbă în S. Dincolo de punctul de referință, care este adesea 0, funcția de valoare este crescătoare dar cu o pantă din ce în ce mai puțin importantă, la fel și dincoace. Ceea ce este considerat de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1954_a_3279]
-
asupra cadavrului, pentru multe din momentele în care se preciza că un personaj biblic decedase, constituia o dovadă că existau mai multe maniere de distrugere a corpului uman pentru care trebuia să fi fost și cremațiunea. În ciuda faptul că evreii valorizau focului (exemplificat prin întrebuințarea sa în diverse ritualuri), aceștia au preferat după Șerboianu înhumarea tocmai pentru a se diferenția de celelalte popoare ale vremii. Dar ei continuau să creadă că "nimicirea cărnii însemna nimicirea păcatului"152 și de aceea focul
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
revenit la Teatrul Foarte Mic cu un spectacol de penetrare urbană acută și acidă - Sado-Maso Blues Bar - care accentuează punctul forțe al creațiilor regizoarei: atitudinea reactiva față de o realitate socială extrem de vulnerabilă. În STOP THE TEMPO - Teatrul LUNI -, Gianina Cărbunariu valoriza un triunghi săturat de obsedanta supraviețuire în fugă de la un job la altul, de la o zi la alta, de la o Românie cu identitate incertă la o Românie-reclamă penibilă la detergent. Trei tineri bântuiau nopțile prin cubluri, încercând să se deconecteze
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2192_a_3517]
-
următoarele valori: „conducere”; „varietate”; „stimulare intelectuală” și „prestigiu”, iar la elevii care provin din centre de plasament pe ultimele locuri se situează următoarele valori: „conducere”; „varietate”; „independență” și „stimulare intelectuală” . Investigația realizată a relevat faptul că elevii deficienți de auz valorizează, în primul rând, profesiile caracterizate prin „condiții fizice” de muncă optime, în al doilea rând, aducătoare de „avantaje economice” și care permit un mod de viață „așa cum îl doresc”, iar în al treilea rând, profesiile care permit bune „relații cu
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
nemijlocită? - vom observa că factorii legați de motivația intrinsecă sunt slab valorizați, ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor profesionale. Astfel, „stimularea intelectuală”-locul XII, „varietatea”-locul XIII, „creativitatea”-locul IX. Factorii asociați condițiilor și situației de muncă sunt mai puternic valorizați de elevii deficienți de auz investigați, decât factorii vizând structura muncii. Astfel, „ambianța muncii” (iluminatul, nivelul zgomotului,temperatura, deci confortul locului de muncă) se plasează pe primul loc în ierarhia valorilor profesionale. În schimb alți factori ocupă poziții mai joase
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
psihice determinate de aceasta se observă că atât elevele, cât și elevii nu se orientează spre profesii cu funcții de conducere sau care să le permită să lucreze după propria planificare („conducerea” și „independența” - valori asociate acestor profesii fiind slab valorizate). Puternica valorizare a factorilor legați de motivația extrinsecă muncii poate fi explicată ca o consecință a particularităților psihice ale elevilor deficienți de auz, dar și ca o consecință a accentuării „individualismului” ca urmare a schimbărilor social-economice din țara noastră după
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
loc de muncă ca o familie pe care ei nu au avut-o și în care membrii se înțeleg și se ajută reciproc. Și în funcție de mediul de proveniență factorii legați de motivația extrinsecă și de condițiile de muncă sunt înalt valorizați - orientarea spre profesii care oferă o „ambianță a muncii” optimă, „avantaje economice” și „modul de viață” dorit. Factorii legați de motivația intrinsecă muncii sunt slab valorizați: „stimularea intelectuală”, „prestigiul”, valorile „estetice”, „independența”, „varietatea”, „conducerea” ocupând ultimele locuri în ierarhia valorilor
Valorile profesionale la elevii cu deficien?? de auz by Daniela Leahu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84069_a_85394]
-
absenți moralizatorii morocănoși ai teologiei comuniste. În acest mod, pentru un număr de generații, westernul din Pif este contemporan cu revelația lui Winnetou și Old Surehand. Odată cu May, mitul rasist al indianului sângeros este abandonat în favoa rea eroismului ce valorizează, previzibil, resursele imagologice ale „bunului sălbatic”. Comunicarea dintre literatură și cinematograf explică acest boom central și est-european al westernului. În deceniile în care Pif își începe aventura dincolo de cortină, România socialistă nu rămâne imună la seducția genului ce își stabilește
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
este vorba de parlamentari, inclusiv europeni) sau într-o publicație mai bine cotată. Însă nu întotdeauna acest lucru este relevant ori nu denotă impactul social al unei lucrări. Istoria ne arată numeroase cazuri de cercetări neapreciate de contemporanii autorului și valorizate în mod deosebit de posteritate; putem spune astfel că eficacitatea socială nu se poate cuantifica într-un chip riguros. În plus, sistemul este permeabil și la nonvalori: o banalitate rostită într-o conferință internațională este mai bine punctată decât un eseu
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
sufletului, iar nu de vârsta biologică, considerând că „cine își păstrează sufletul de copil nu îmbătrânește niciodată”. Distinge demnitatea de aroganță, laudă caracterul ca pe o floare rară și avertizează asupra puterii extraordinare a viciului. Dizolvă multiplele aspecte ale minciunii, valorizează onestitatea și prețuiește cumpătarea, știind că „urmările unei fapte nechibzuite nu se pot înlătura cu regrete”. Despre prudență spune că „înseamnă mai curând înțelepciune decât teamă”, apreciază critica bine intenționată, pe care o preferă unei laude gratuite sau interesate. Prietenia
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nechibzuite nu se pot înlătura cu regrete”. Despre prudență spune că „înseamnă mai curând înțelepciune decât teamă”, apreciază critica bine intenționată, pe care o preferă unei laude gratuite sau interesate. Prietenia adevărată o consideră „mai prețioasă decât relația de rudenie”. Valorizează „bogăția spirituală și sufletească”, convins fiind că bogăția materială, „oricât de mare ar fi ea, nu poate conferi noblețe caracterului”. Nu încurajează singurătatea, avertizează asupra pericolelor suferinței psihice, înțelege coexistența binelui și răului și crede în destin, „o mare necunoscută
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
că „mierea din glas și dulceața din vorbe nu pot ascunde fierea din suflet”. Fericește familia întemeiată pe dragoste și înțelegere, pune mare preț pe vocație în profesie. Are aprecieri deosebite în privința frumuseții, artei și creației, în toate înțelesurile acestora, valorizând profunzimea, sinceritatea, inspirația. Profesorul Vasile Fetescu este racordat și la realitatea politică, formulând sentințe ironice, aspre sau disperate cu privire la problemele social-politice românești actuale. Din această multitudine de idei și opinii răzbate o înțelegere complexă și nuanțată asupra realității umane, o
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
a trăi. O expunere convingătoare, atât pentru specialiști cât și pentru nespecialiști. Pe parcursul discursului său, Doina Comănici desfășoară o muncă titanică și plină de noblețe sufletească, traduce pe înțelesul celor care suferă sau nu, cele mai importante noțiuni de psihologie, valorizează apoftegme și exemplifică la modul convingător. Autoarea demonstrează, în totalitate, adevărul conform căruia, valoarea și veridicitatea unei cărți este dată de experiența și trările personale. Experiența trăită de autoare este una inefabilă, viața sa a devenit element de studiu aplicativ
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ale noastre. Dorințele noastre, prin definiție, sunt diverse și ambivalente și este destul să ne aplecăm asupra dorințelor noastre de fericire, pentru a vedea complexitatea lor naturală. Cu toții vrem pace interioară, dar în același timp vrem să fim recunoscuți și valorizați de către ceilalți, fără a da socoteală către nimeni, vrem să profităm de prezent, dar nu ne oprim din a trăi pentru viitor, cel apropiat sau cel îndepărtat. Iar aceste paradoxuri ne agită. Pacea interioară nu este sinonimă cu calmul plat-
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
ambiguități, și nici metaforizarea cuvintelor în vederea unei a treia ambiguități, cea dintre idealitatea himerică a imaginarului uman și o realitate bolnavă de destrămare. Dintre arte, poezia folosește prin excelență ambiguita-tea. Diversele înțelesuri coexistente deschid perspective felurite interactive, care se pot valoriza intre ele. Chemată să genereze semnificații proteiforme, lecturi multiple, ambiguitatea solicită imaginația cititorului în a descifra și, astfel, în a conferi o nouă viață poemului. Nu cunoaștem miezul lucrurilor, creăm noi o esență umană. Iar poezia ambiguă ne deschide șanse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
dată de bizantinismul arhaizant, de armonia compozițională, „heraldică”, și de limpezimea frazei baroce, în vreme ce la Ion Vinea primează sondajul psihanalitic, disonanța și nota experimentală, amestecul derutant de formule narative. De o parte - o modernitate întoarsă, voit vetustă, „reacționară” (dar, paradoxal, valorizată drept radicală în ultimele decenii, după ce fusese considerată de un decadentism vetust), de cealaltă - o modernitate strident-novatoare, scindată totuși între impulsul avangardist și rafinamentul liric, elegiac (și percepută, în consecință, ca fiind tributară balastului minor al manierismului stilistic simbolist). Simion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Don Quijotte - dau, potrivit acelorași critici, măsura talentului său. „Umbra” lui Urmuz și calificativul de „minor”, apoi dispariția din literatura română și neimpunerea sa în afară îl vor arunca finalmente într-un con de umbră. Primul critic important care îl valorizează în perioada comunistă este Mihai Zamfir, în Poemul românesc în proză: acesta include producția lui Costin în categoria „poemului-definiție” sau a „poemului-suită de definiții”, specie „ducînd la strălucire latura apodictică, latentă în orice proză suprarealistă”. Minimalizînd, de dragul demonstrației și al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
autorizată de autor, Editura Humanitas, București, 1990, p. 179). Cu deosebirea esențială că tradiția internă este negată integral, iar cultura tradițională țărănească - repudiată ca minoră și „fatalistă”. Mai „futurist” și mai „constructivist”, în această privință, decît Vinea și Iancu (care valorizau nonfigurativul artelor populare), eseistul disperării admiră „cultura de tip funcțional”, monumentală și industrială, arhitectura lui Le Corbusier, muzica atonală, filozofiile nesubstanțiale, costumele simple ale muncitorilor și „uniforma” politică a țărilor dictatoriale, deplînge paseismul și reacționarismul naționalismului românesc, pledînd exaltat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
formulă ce dă și titlul articolului său). Mențiune importantă, căci ea are meritul de a-l scoate pe Urmuz de sub incidența unei lecturi în cheie „realistă”, plasîndu-l în sfera literaturii non-mimetice. (Proza fantastică era în acel moment singura specie non-mimetică valorizată pozitiv de critica noastră modernistă...) Autorul trece, oricum, dincolo de suprafața „amuzantă” a textelor, observînd, printre cei dintîi, derizoriul caracter teatral, de artefact și de guignol al sinteticelor „personaje”. Sîntem la egală distanță atît față de caracterul tragic, sublim atribuit lui Urmuz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
internațională a avangardiștilor români în interiorul unor curente precum abstracționismul, Dadaismul, Suprarealismul, literatura absurdului, lettrismul ș.a.m.d. (de ex.: dacă Brâncuși, Urmuz, Tzara, Ionesco sau Isidore Isou sînt prezentați drept precursori/inițiatori ai diferitelor „isme” europene, Gellu Naum va fi valorizat, după 1990, ca „ultim suprarealist” - așa cum Mihai Eminescu însuși fusese „ultimul mare romantic european”, iar capodoperele decadentismului românesc - Remember și Craii de Curtea-Veche ale lui Mateiu I. Caragiale - au fost elaborate și, mai ales, publicate la mult timp după epuizarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
crește. Și ea era pasivă nu pentru că n-ar fi vrut sau nu i-ar fi făcut plăcere, ci pentru că era ocupată să împartă bucuria ei cu "el", s-o comenteze împreună, s-o întoarcă pe toate fețele, s-o valorizeze, s-o supună îndoielii, să-i dispute certitudinea. Iar eu, angrenat la rându-mi în conversația mea, încercam totuși să mă abandonez deliciilor firii și mâna mea alerga mecanic peste sânii de sub corsetul rugos al uniformei, apoi pe coapse, apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Apelor și structura cosmogoniilor și a apocalipselor acvatice nu s-ar putea dezvălui în întregime decât prin simbolismul acvatic, singurul "sistem" capabil să articuleze toate înfățișările deosebite ale nenumăratelor hierofanii.13 Aceasta este de fapt legea oricărui simbolism: ansamblul simbolic valorizează diferitele semnificații ale hierofaniilor. "Apele Morții", de pildă, nu-și dezvăluie sensul profund decât în măsura în care structura simbolismului acvatic este cunoscută. Istoria exemplară a botezului Părinții Bisericii n-au pregetat să folosească anumite valori precreștine și universale ale simbolismului acvatic, pe
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pentru apologeții creștini, încărcate de mesaje; ele arătau sacrul cu ajutorul ritmurilor cosmice. Revelația adusă de credință nu ștergea semnificațiile precreștine ale simbolurilor, ci le adăuga o valoare nouă. Pentru credincioși, aceasta le eclipsa fără îndoială pe celelalte: era singura care valoriza simbolul, făcând din el o revelație. Importantă era învierea lui Cristos, și nu "semnele" care se puteau citi în viața cosmică. Trebuie spus însă că noua valorizare era într-un fel condiționată de însăși structura simbolismului, și s-ar putea
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
moarte" și la "reînviere". Nu trebuie uitat că Luna îi arată omului religios nu numai că Moartea este strâns legată de Viață, ci și că Moartea nu este definitivă, că ea este întotdeauna urmată de o nouă naștere.33 Luna valorizează religios devenirea cosmică și îl împacă pe om cu Moartea. Soarele, dimpotrivă, dezvăluie un alt mod de existență: el nu participă la devenire și, fiind tot timpul în mișcare, rămâne neschimbat, adică forma sa este mereu aceeași. Hierofaniile solare exprimă
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]