2,062 matches
-
consideră, de exemplu, că există o normă de responsabilitate care Îi determină pe mulți dintre contemporanii noștri să emită atribuiri externe pentru a explica anumite tipuri de reușită În cazul unor sarcini care implică punerea În valoare a capacităților personale: valorizarea norocului sau a bunelor condiții de examen, spre exemplu, favorizează În acest caz implicit valorizarea de sine, răspunzând normei de modestie (Gosling, 1999). Predominanța normelor și a reprezentărilor În aplicarea grilelor de internalitate sau de externalitate este un fapt ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contemporanii noștri să emită atribuiri externe pentru a explica anumite tipuri de reușită În cazul unor sarcini care implică punerea În valoare a capacităților personale: valorizarea norocului sau a bunelor condiții de examen, spre exemplu, favorizează În acest caz implicit valorizarea de sine, răspunzând normei de modestie (Gosling, 1999). Predominanța normelor și a reprezentărilor În aplicarea grilelor de internalitate sau de externalitate este un fapt ce trebuie subliniat, pentru că oferă o primă structurare formelor gândirii și cunoașterii (stereotipuri, scheme mentale, scenarii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
târzie a republicanismului grec și roman” (Walzer, 1997, p. 112). Totuși, modernitatea a Însemnat o ruptură față de concepția și practicile politice antice, ruptură legată de afirmarea autonomiei individului și de promovarea idealului egalitar. Definirea exclusivă prin intermediul identității comunitare lasă locul valorizării unei logici a abstractului: „Națiunea se definește prin ambiția sa de a transcende, prin cetățenie, toate celelalte apartenențe, biologice (cel puțin la nivelul la care sunt percepute), istorice, economice, sociale, religioase sau culturale, de a defini cetățeanul ca un individ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
conformeze respectivelor elemente sau cel puțin să nu se Îndepărteze prea tare demodelul comun, riscând altfel să fie considerați devianți sau marginali, și nu au de ales decât să se identifice cu grupul lor de apartenență și să participe la valorizarea sa. Într-un fel, nu pot să considere altfel decât legitim sentimentul de etnocentrism, dacă nu chiar de șovinism, mai mult sau mai puțin exacerbat, pe care Îl resimt față de orice alt grup de cultură sau de limbă diferită. Totuși
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
stare să modeleze proprietățile psihofiziologice ale oamenilor. În plus, au susținut ideea că fiecare ansamblu cultural este o totalitate care poate fi analizată doar prin raportare la ea Însăși. Sub pretextul denunțării păcatelor etnocentrismului occidental, s-a ajuns, paradoxal, la valorizarea etnocentrismului „oprimaților”. Favorizând o abordare sincronică, mulți specialiști În științele despre om, instruiți la școala lui Lévi-Strauss din Rasă și istorie, au extins la sistemele de valori concluziile relative la culturi. Prin urmare, nu putea exista un etalon absolut care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
variate (naționalitate, limbă, profesie, sex etc.) ce permit evaluarea statutului acestui grup (endogrup) În raport cu altele. Atunci când comparația este favorabilă, identitatea socială a individului este pozitivă; În caz contrar, ea este percepută negativ, ceea ce poate da naștere unor strategii de (re)valorizare identitară. Susținătorii teoriei auto-categorisirii (Turner et alii, 1987) consideră că Între cei doi poli ai continuumului care unește identitatea personală și identitatea socială există „paliere” care reprezintă tot atâtea niveluri posibile de categorisire. Fiecare palier necesită principii de diferențiere și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Și În acest caz, demersul didactic Încearcă să utilizeze disonanța Însăși pentru a o reduce și a ajunge astfel să producă o schimbare care să nu mai fie conflictuală pentru subiect, ci, dimpotrivă, pozitivă. Pentru aceasta, trebuie să Începem prin valorizarea culturii și limbii celuilalt, astfel Încât să ne putem servi de ele ca de niște instrumente de dezvoltare lingvistică și vectori de recunoaștere identitară. Punctul de vedere antropologic Văzută ca o hermeneutică ce permite abordarea faptelor culturale prezente În textele literare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principiile universaliste și-ar pierde În mare măsură forța. Afirmări identitare și acțiune colectivă Afirmarea identităților minoritare este totodată În corelație cu apariția unor „noi mișcări sociale”. Acestea se disting de formele precedente de mobilizare colectivă prin importanța subiectivității, prin valorizarea autonomiei și prin repunerea În discuție a controlului social. La fel ca și alte grupuri de interes, aceste minorități se erijează În actori și se exprimă prin diverse mijloace. Revendicările lor pot merge de la cererea de acordare a unor drepturi
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Desigur, schema ideală a tânărului „cu bani” care cheltuiește cu bucurie și lascivitate nu se realizează decât Într-un mod foarte imperfect În societatea engleză, americană sau europeană a epocii, ba chiar și din zilele noastre. Ceea ce contează Însă este valorizarea sa pentru toate generațiile baby-boom și pentru următoarele. Impunându-se Încet, dar sigur ca normă, cultura și starea de spirit legate de consum aveau să se insinueze În toate straturile societății americane, engleze și apoi europene și, treptat, În Întreaga
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
experiență modernă a transei (sau efervescență socială), adică a socializării unei senzații, a unei emoții (ca și a unui cod muzical confuz) care nu capătă sens decât devenind publice. Starea acidă caracterizează un model de comunicare socială modernă bazată pe valorizarea reușitei personale sau pe exacerbarea atributelor eului (talent, capacitate, personalitate). Se aplică multor situații profesionale sau artistice de căutare a recunoașterii pentru aptitudini, capacități sau trăsături originale. Norma de originalitate adoptată de către minorități accentuează această stare, care evocă cramponarea individului
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
punctaj ridicat la acest test și răspunsurile privind evaluarea altor grupuri minoritare, cum ar fi negrii sau filipinezii. Observarea unor corelații Între diversele măsurători i-a incitat pe cercetători să postuleze existența unei tendințe spre etnocentrism, dimensiune cuprinzătoare, centrată pe valorizarea grupului de apartenență și pe deprecierea celorlalte comunități etnice. Și-au propus atunci să construiască o scală care să măsoare o asemenea tendință, cuprinzând elemente axate pe respingerea latentă sau explicită a minorităților, a străinilor și a indivizilor diferiți. Continuând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
la fascism, pe de altă parte. A fost creată o scală a autoritarismului, botezată „F” (de la „fascism”), care permitea deosebirea subiecților ce aderau la ideologia democratică de cei numiți „antidemocratici”, care preferau enunțuri ce lăudau supunerea, respectarea strictă a legilor, valorizarea familiei, a apartenenței naționale sau a disciplinei. O asemenea abordare pornea de la ideea că putem asocia și face să concorde anumiți indici pe baza unei interpretări „simptomatologice”, la fel ca psihanalistul care interpretează diferite episoade din viața pacientului pentru a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
este grupul de apartenență, considerat a fi superior ca esență și ca natură. Unicitatea proclamată a etniei de origine face ca nici o comparație să nu fie posibilă, poziție care necesită frecvente reafirmări securizante și ostentative. În cadrul celei de-a doua, valorizarea este considerată de la sine Înțeleasă. Ea nu va face deci obiectul unei afirmări repetate și vehemente. Caracterul adesea violent al auto-rasializării este consecința unei angoase profunde care se exprimă prin sentimentul unei amenințări vitale ce se exercită asupra a ceea ce
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
pentru a vedea cum ar putea influența ele viața naratorilor și pentru a identifica o perspectivă teoretică justificativă (Atkinson, 1985). Folosind povestea vieții lui David Zinkoff (vezi anexa C) ca exemplu pentru acest studiu, observăm cum continuitatea este legată de valorizarea trecutului, de importanța acordată familiei și comunității fiind legată intrinsec de ciclul vieții. Chiar dacă inițial tatăl său l-a descurajat să aibă o carieră în domeniul pe care el îl alesese, acest lucru a devenit pentru el principala sursă a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
actul individual prin care vorbitorul pune în funcție limbajul. Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, discursul excede limitele unei unități a comunicării, fiind sfera concretă unde se exersează creativitatea locutorului, împreună cu suma factorilor care condiționează asemenea manifestare a valorizării vorbirii. Dar problematica definirii discursului se complică treptat, prin inserarea noțiunii de "text", înțeles ca ipostază a discursului, individualizabil printr-o organizare specifică, dar care, pentru a deveni discurs, trebuie să circumscrie condițiile de producere a interacțiunii comunicative. Sistematizînd ideile
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
fie pentru fața pozitivă / negativă a celui care le îndeplinește (vorbitorul), fie pentru fața pozitivă / negativă a celui căruia îi sînt adresate (interlocutorul). Actele de amenințare fiind, în esență, devalorizante pentru imaginea participantului la interacțiune, sînt contrabalansate de actele de valorizare. Întregul sistem al politeții se poate astfel construi în jurul noțiunii de "față": complimentele, mulțumirile, urările vor intra în categoria actelor valorizante, pe cînd ordinele, sfaturile, ofensele aparțin categoriei actelor de amenințare. Avînd în vedere importanța determinărilor sociale și culturale ale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
însă se dezvoltă și se valorifică în maniere diferite stereotipiile semantice, concretizate în recurențe tematice, multiplicări de motive, în general, în preluări intertextuale, generatoare de dialog între epoci și culturi. Mai mult, constituirea unor texte marcate de oralitate presupune și valorizarea unor fapte de limbă vorbită, la nivelul căreia se manifestă automatismele, ticurile verbale etc. Stereotipii de accesibilitate (clișee) Dacă în stilurile juridic-administrativ, științific și religios stereotipiile sînt structurante, prezența lor justificîndu-se prin formă, care trasează organizarea sui generis, dar și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
spune despre evrei că au fost primii care au descoperit semnificația istoriei ca epifanie a lui Dumnezeu, concepție reluată și amplificată de creștinism"7. Observația lui Eliade, deși pertinentă, este amendată de teologul german Pannenberg în ce privește preeminența atribută profeților în valorizarea istoriei. Chiar înainte de apariția primelor scrieri biblice, adică a Cărții lui Iov (1500 î.Hr.) și a profeților, Israelul a avut o conștiință istorică încă de la încheierea legământului lui Dumnezeu cu Avraam. Continuitatea acestei conștiințe istorice derivă din chiar numele Domnului
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a-l ajuta să se cunoască și să se desăvârșească pe sine, sau pur și simplu pentru că "nepătrunse sunt căile Sale". S-a spus că marele merit al creștinismului, din punctul de vedere al vechii morale mediteraneene, a fost să valorizarea suferinței: transformarea durererii dintr-o stare negativă într-o experiență cu un conținut spiritual pozitiv 40. Am putea adăuga că durerea are o mie de fețe, fericirea doar una. Suferința este ziditoare atunci când ea vine din pocăință și întărește inima
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
este și centrul istoriei. De aceea, este natural și potrivit ca istoria noastră creștină tradițională să fie încadrată într-un sistem cronologic care ia anul Întrupării ca punct de referință și numără anii înainte și înapoi de la acest centru 1. Valorizarea istoriei este însoțită de răscumpărarea întregii lumi prin jertfa pe cruce a lui Hristos, Cel care a împăcat pe Dumnezeu cu lumea. Istoria datorează întreaga ei existență prezenței lui Hristos în chiar miezul ei. El reprezintă cel mai adânc fundament
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Fata din casa vagon, Mircea Cărtărescu susține că „romanul cel mai bun de azi e scris de poeți“. Credeți că poezia a devenit o condiție obligatorie pentru romancierul de astăzi? Afirmația lui Mircea Cărtărescu nu cred că ține de o valorizare, ci de o opțiune estetică. Poetul nu e cel care a publicat cărți de poezie, ci vizionarul, artistul, cel care poate să-ți spună pe lângă povestea propriu-zisă și ce mirosuri sunt în încăpere, cum cade lumina pe covorul tocit, să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
aceasta se opune mutațiilor care au loc îndreptându-se către formațiunile politice care îi susțin doleanțele. În perioada interbelică se constituie partide care preconizează limitarea efectivelor din sectorul primar pentru a susține efortul de industrializare; formațiunile rivale propun în schimb valorizarea micii țărănimi pentru a pune astfel bazele unui model inedit de dezvoltare. Colectivizarea din timpul regimului comunist, acolo unde aceasta a avut loc, împiedică reluarea acestei dispute într-o formă identică. Totuși există dispute asupra statutului recoltelor individuale. În fermele
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
decisivă. Georges Dumézil, reputat lingvist și antropolog, constata că spiritul uman este "esențialmente ordonator și clasificator". În viața politică, actul clasificator este locul unei lupte intense unde se confruntă strategii de demarcare, ba chiar de stigmatizare, precum și referințe identitare de valorizare. Agenți ai conflictului, partidele participă prin natura lor la ceea ce Pierre Bourdieu numea "lupta clasamentelor". Dacă se dorește păstrarea unui caracter științific, clasificările politologice trebuie să aplice logica și criteriile lor proprii care să evite amestecul partidelor. Paradigma lui Rokkan
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
la școala arheologică a abordării socioistorice, pentru a relua terminologia lui Antoine Roger. Acești doi autori se înscriu, după părerea noastră, într-o filiație directă față de scrierile clasice ale lui Rokkan și Lipset. Alegerea acestei contextualizări teoretice se justifică prin valorizarea precauțiilor metodologice ale acestor autori. Pentru ei nu se pune deloc problema observării neconformității cu canavaua clasică și de a contesta lipsa de maturitate politică a lumii partidelor în Europa de Est, ci de a proceda la o reformatare care permite însușirea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
societale importante. Efectul pervers al deficitului democratic al partidelor politice din perioada monarhiei românești constă așadar în contrucția unei viziuni politice care a facilitat implantarea "mitului destinului colectiv" imaginat de regimul comunist 31. Din acest punct de vedere, considerăm că valorizarea de către comunitate, prin intermediul națiunii, înainte de 1947, a pregătit terenul pentru regrupări alternative, cu o funcție similară: poporul, masele țărănești și muncitorești, clasa muncitoare, societatea socialistă 32. Substituirile reperelor comunitare facilitează implantarea comunismului. Solidaritatea națională ori cea prezentată de către diferitele viziuni
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]