1,371 matches
-
toaletă, nu reușesc deloc s-o conving pe Em, care e crispată, să presteze În ploscă. —Mami? — Da, iubita. Pot să-mi fac ziua la piscină? — Sigur, draga mea. Plosca se umple imediat până la buză. Prânz, aeroportul JFK, New York: Un vameș solid care seamănă foarte tare cu Sipowicz din NYPD Blue Îmi scotocește prin bagajul de mână. Total liniștită, Îl privesc cum scoate mobilul, ciorapii de schimb și cartea Cățelușul Pongy Percy. Își scufundă mâna cărnoasă Într-un buzunar lateral și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
scoate mobilul, ciorapii de schimb și cartea Cățelușul Pongy Percy. Își scufundă mâna cărnoasă Într-un buzunar lateral și scoate plosca Barbie. Văleu. Trebuia s-o las pe masa din bucătărie: dacă plosca e aici, unde e „memoria de buzunar“? Vameșul destupă recipientul Barbie și miroase: —Doamnă, cum ați descrie acest lichid? — Este urina fiicei mele. —Doamnă, cred că va trebui să mă urmați. Să nu uit Absolut Tot. 16tc "16" Prezentarea finalătc "Prezentarea finală" Miercuri, Fairweather Inn, Shanksville, New Jersey
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
morții intre-ți în fiecare os. {EminescuOpIV 420} "În orice om, un dușman să știi că ți se naște, S-ajungi pe tine însuți a nu te mai cunoaște, "De propria ta față, rebel, să-ți fie teamă Și somnul - vameș vieții - să nu-ți mai iee vamă. "Te miră de gîndirea-ți, răsai la al tău glas, "Încremenește galben la propriul tău pas, "Și propria ta umbră urmând prin ziduri vechi. "Cu mînile-ți astupă sperioasele urechi, Și strigă după dânsa plângând
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de control par Întotdeauna niște zone atît de promițătoare, bogate În posibile noi vieți, noi parfumuri și trăiri. În același timp, Îmi declanșează un reflex al neliniștii pe care niciodată n-am fost În stare să mi-l reprim. În vreme ce vameșii Îmi scotocesc prin valize, Îi simt Încercînd să-mi despacheteze mintea și să scoată la iveală o contrabandă cu visuri și amintiri interzise. Dar chiar și În acele momente există plăcerile aparte ale faptului de a fi dat În vileag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mine... Mă strînse prietenește de umăr, salută și o luă la fugă spre Porsche. În seara aceea, stînd pe balconul apartamentului lui Frank de la Clubul Nautico, mă gîndeam la Bobby Crawford și la poliția din Kowloon. În lumea aceea de vameși corupți și săteni pungași, un tînăr locotenent englez Înclinat spre violență se va fi simțit la fel de confortabil ca un hoț de buzunare În aglomerația de la hipodrom din ziua curselor. Cu tot idealismul lui bizar, Residencia Costasol avea să-l Înfrîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
părinți. Îl îmbrăcase, îl încălțase, era jupân, nu altceva. Umbla cu șorț de piele, negustoria mergea, ieșeau bani. Stere tot pe drum se afla, după vin. Era când la Drăgăsani, când la Buzău, tocmea rachiul, mai avea vreun necaz, cinstea vameșii, aducea băutura, o descărca, începuse să pună deoparte. Oamenii băgaseră de seamă că se schimbase, îl apucase o poftă mai mare de câștig, nu s-ar mai fi săturat. Și Lina, la fel, nu cheltuia, nu se bucura, femeie strângătoare
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
vrei să-ți vezi orașul! Ieșind din toropeală, mi-am dat seama că micul nostru convoi ajunsese deja la picioarele unei incinte de culoarea nisipului, înaltă și masivă, crenelată cu nenumărate merloane ascuțite și amenințătoare. O monedă strecurată în palma vameșului ne-a lăsat să trecem pe sub o poartă. Eram în interiorul zidurilor. — Privește, insista Mohamed. Jur-împrejurul orașului Fès se înșiruiau cât vezi cu ochii dealuri presărate cu nenumărate case din cărămidă și din piatră, adesea împodobite, la fel ca la Granada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să mai aștepte, în timp ce ticluiam în minte minciuna pe care aveam să i-o servesc lui Harun pentru a-l putea lăsa baltă, ea a început să discute despre corăbii, cheiuri și bagaje. Când, la înapoierea mea în ținutul Nilului, vameșul din portul Alexandria m-a întrebat, între două reprize de scotoceală, dacă era adevărat că otomanii se pregăteau să năvălească în Siria și în Egipt, am răspuns printr-o înjurătură la adresa tuturor femeilor de pe pământ, îndeosebi la adresa blondelor circaziene, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
centimetri în afară, exact cum exersase pe masa lui din bucătărie, rupse staniolul pentru a da la iveală trei pătrățele întregi de ciocolată englezească cu lapte. —OK. Fără să se gândească, Henry rupse o bucată de ciocolată și o oferi vameșului, cu o expresie a feței care spunea „ofertă de pace“. Bărbatul refuză și scutură din cap înspre ieșire. Verificarea lui Henry se încheiase. Ceea ce a fost un noroc, pentru că, dacă vameșul s-ar fi uitat mai atent, ar fi văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Henry rupse o bucată de ciocolată și o oferi vameșului, cu o expresie a feței care spunea „ofertă de pace“. Bărbatul refuză și scutură din cap înspre ieșire. Verificarea lui Henry se încheiase. Ceea ce a fost un noroc, pentru că, dacă vameșul s-ar fi uitat mai atent, ar fi văzut că din următorul rând de ciocolată lipsesc, în mod ciudat, alunele, fie întregi, fie pe jumătate, și e mult prea tare ca să poată fi consumat. Strângând mânerul valizei mai zdravăn ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o răpiră. {EminescuOpVI 262} {EminescuOpVI 263} S. PSEUDO-BALADE 339 Și când a casă sosiam O cărticică găsiam. Cărticica o spărgeam De bănat mai că pomniam; Apoi mă luai pe cale, Pe o cale lungă tare Și la vamă ajunsei Și cătră vameș zisei: Hei podariu, podariu de vamă, " Am să fac cu tine samă, Cîtu-i prețul podului? " - Prețul podului e mare De la tin-nu cer parale Num-o țîr-de gurișoară Dă-i-mi dalbă fetișoară. - Cât am venit din Banat Gură la nime n-
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
stație de tren, pe granița aproape invizibilă a Suediei. Așteptînd trenul care urma să mă ducă mai departe, am asistat la următoarea scenă : un grup de oameni dintr-o țară africană, nu am putut realiza care anume, a arătat pașapoartele vameșilor și un dosar care, am dedus ulterior, se referea la cererea lor de imigrație în virtutea drepturilor de „întregire a familiei” recunoscute de către statul suedez. Doar că vameșii au acceptat o parte a grupului, lăsînd în afară două persoane. Degeaba încercau
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dintr-o țară africană, nu am putut realiza care anume, a arătat pașapoartele vameșilor și un dosar care, am dedus ulterior, se referea la cererea lor de imigrație în virtutea drepturilor de „întregire a familiei” recunoscute de către statul suedez. Doar că vameșii au acceptat o parte a grupului, lăsînd în afară două persoane. Degeaba încercau ceilalți, cu lacrimi în ochi, să explice că aceștia erau familia lor, strigînd : „Family, family !”. Era o altă „familie”, după alt sistem de rudenie, pe care vameșii
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
vameșii au acceptat o parte a grupului, lăsînd în afară două persoane. Degeaba încercau ceilalți, cu lacrimi în ochi, să explice că aceștia erau familia lor, strigînd : „Family, family !”. Era o altă „familie”, după alt sistem de rudenie, pe care vameșii nu-l cunoșteau și, oricum, nu îl acceptau : „Not parents, not brother, not sister - not family !”. Cînd m-am suit în tren, cei doi membri „ilegali” ai familiei africane erau conduși la o dubiță a poliției de frontieră, care urma
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
compartiment, o luase pentru bărbatu-său. L-au trecut toate apele, fiindcă s-a zvonit, în tren, că românii din Regat cer Pass. Numai la turci și la ruși se mai cere. Când i-a venit rândul, i-a întins vameșului tot felul de Papiere, și vameșul n-a fost mulțumit, i le tot dădea îndărăt. Chiar înaintea lui un călător străin a fost întors din drum, așa că l-a apucat frica. Noroc cu livretul militar, cu ăsta a scăpat, vameșul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
L-au trecut toate apele, fiindcă s-a zvonit, în tren, că românii din Regat cer Pass. Numai la turci și la ruși se mai cere. Când i-a venit rândul, i-a întins vameșului tot felul de Papiere, și vameșul n-a fost mulțumit, i le tot dădea îndărăt. Chiar înaintea lui un călător străin a fost întors din drum, așa că l-a apucat frica. Noroc cu livretul militar, cu ăsta a scăpat, vameșul s-a declarat satisfăcut și i-
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
vameșului tot felul de Papiere, și vameșul n-a fost mulțumit, i le tot dădea îndărăt. Chiar înaintea lui un călător străin a fost întors din drum, așa că l-a apucat frica. Noroc cu livretul militar, cu ăsta a scăpat, vameșul s-a declarat satisfăcut și i-a dat drumul. A scăpat ca prin urechile acului, a zis Otto, și a-nceput să se șteargă, privindu-se în oglindă, unde mă vedea și pe mine. A admirat apoi die Transsylwanischen Alpen
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
totală epurare a zeilor. Contemporanii au ars-o pe rug pe Ioana d’Arc, pentru că ea începuse să asculte numai de Dumnezeu. Sacrul poate fi cărarea vieții spre sens. Scrisul nu este gratuit. Cum ar fi arătat lumea fără Biblie? Vameșii cerului nu ne răscolesc decât bagajele sufletului. Religiile se străduiesc să transforme iluziile nemărginirii în speranțe. Fără religie, am ajunge pe drumuri. Să ne rugăm deci pentru sănătatea lui Dumnezeu. Dorințele mele se odihnesc, probabil, pe biroul îngerului păzitor care
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
În eventualitatea unei achitări? — ... eu Însumi, spuse vocea Înăbușit, dumneata, domnule maior, căpitanul Alexici. Vocea scăzu și mai mult În volum: — Discret... Între prieteni... Apoi se auzi ceva mai clar: — S-ar putea să nu fie singur... suspecți... orice scuză... vameșii. Fără zarvă, ’nțeles. Maiorul Petkovici spuse cu profundă dezaprobare: — Atâta tot, domnule colonel Hartep? Vocea deveni ceva mai animată: — Da, da. În privința prânzului... presupun că nu prea aveți locuri potrivite acolo... La gară... un foc bun... ceva fierbinte... la rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Înfrunte riscurile altor trei controale vamale. Mașinăria automată verifică Încă o dată cifrele, adăugă, verifică și trecu mai departe la coloana debitelor. Poliția din Budapesta era una eficientă. În țările balcanice exista corupție și nu avea de ce să se teamă din partea vameșilor. Acum era deja ceva mai departe de scena crimei sale. Avea prieteni la Istanbul. Josef Grünlich se decise să meargă mai departe. Decizia odată luată, el se lăsă iarăși pradă unui vis de triumf. Îi trecură prin minte imaginile unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ofițer vrea să-ți pună o Întrebare sau două. Trenul nu pornește decât peste o jumăate de oră. — Mulțumesc, spuse Coral. — Și eu? spuse nou-venitul pe un ton furios. Și eu? — În privința dumneavoastră nu știu nimic, Herr Grünlich. — Au venit vameșii și m-au percheziționat. Mi-au luat arma. Mi-au spus „De ce nu ați declarat că aveți o armă la dumneavoastră?“ Le-am spus: „Nimeni nu călătorește În țara dumneavoastră fără o armă la el“. Coral Musker Începu să râdă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
vorbiți. Ați cinat cu ea noaptea trecută. Îi zâmbi: E iubita dumneavoastră, nu-i așa? — Vreți să spuneți că a coborât cu bagajul? — O, nu! Nu avea nimic cu ea. Am văzut-o traversând spre gară cu un om de la vameși. Drăguțică, nu? Dansatoare-n cor? Întrebă ea cu interes politicos, dar Myatt Îi aprecie tonul drept critică, nu atât la adresa fetei, cât la a sa, pentru că-și cheltuise banii pentru o achiziție atât de minoră. Asta Îl supără tot atât de mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Documentele studiate sunt pline de scutiri de toate dările acordate de voievozii Moldovei mănăstirilor închinate locurilor sfinte. ― Până și o biată pivniță ca cea dăruită Sfântului Mormânt de un oarecare Avrămachi, fiul lui Avram negustor și nepot al lui Iorga vameș. ― Da, sfințite, le scutea, fiindcă, într-o pivniță din acele vremuri se vindeau băuturi, iar vodă - Constantin Cantemir, în cazul de față - la 28 decembrie 1692 spune ca venitul “să hie pentru cear(ă), care cear(ă) luând-o ispravnicul
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Ioan Zlataust, din Iași, pentru moșiil(e) de la Prisăci și pentru vinăriciul din Dealul Brândzii de la Bucium și pentru Poiana lui Țigan și cu alte poieni din Codrii Ieșilor”... Ei susțineau că aceste moșii au fost ale mănăstirii lui Păun vameșul. După ce, însă, mănăstirea s-a risipit, iar călugării de la Xiropotamo n-au mai venit să vadă de moșii, acestea au fost împresurate de călugării de Sfântul Ioan Zlataust. Aceștia au spus că acele moșii sunt ale lor, fiind danie de la
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
toate acestea au fost date de Duca vod(ă) mănăstirii lui Păun, dar când aceasta s-a risipit le-a dat mănăstirii Sfântul Ioan Zlataust. Au mai arătat și alte dovezi. Atunci “Iezechiil egumănul scos-au o diată de la Păun vameșul și cu alte zapise, scriindu pentru moșiil(e) câte au dat la mănăstirea sa și niște case de la Prisăci... Și au mai arătat și alte drese și zapise pe poieni din Codrii Ieșilor... și de la părintele Ghedeon mitropolitul Țării Moldovei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]