1,522 matches
-
celor două dimensiuni ale personalității lui Mircea Vulcănescu, lăsînd totodată libertatea meritelor ascensionale de ambele părți. Ceea ce ne interesează, aici și acum, e altceva: continuitatea în care se înscrie lucrarea de-o viață a lui Vulcănescu. Ne referim nu la varii influențe sau la accentele unor posibile convergențe, ci la felul propriu de a preda ștafeta cuiva, așa cum impune metabolismul tradiției, iar acel cineva să o ducă mai departe. Se pare că, riguros judecînd, sine ira et studio, nu putem identifica
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Vulcănescu a exprimat, cum nu se poate mai evident, în ce constă "supremația virtualului asupra actualului", pentru a relua o secvență din reflecțiile sale asupra românismului. Un virtual convertit cu asupra de măsură în actual, dacă ar fi să cuantificăm variile forme de activitate intelectuală în care s-a risipit spiritul său expansiv. Ceea ce rectifică, indubitabil, prejudecata, născută din conjecturi oarecum ridicole, unei forme mai mult orale decît scrise a operei sale. Vulcănescu ne-a lăsat dovezi irefutabile despre ipostazele în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
rolul unui creator, noutatea sau originalitatea pe care opera sa o exprimă. Discursul critic din cultura română interbelică, în sferele căreia a trăit și a creat Mircea Vulcănescu, a folosit, cum se știe, termenul de generație atunci cînd a alcătuit varii table de valori. Cu sau fără nuanțe adjectivale, producînd revoltă sau adversități radicale, dar utilizînd și partea albă a lucrurilor, generația lui Vulcănescu a fost un nod gordian sau un măr al discordiei pentru dezbaterile culturale care voiau clasamente valorice
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
alianță sau de cumetrie cu politicul (că maladia rinocerizării a fost fatală pentru unii dintre colegii de generație ai lui Eliade asta este o poveste cu final încă prelungit 27). Nu o abordare sistematică a conceptului de generație și a variilor sale manifestări erau analizele lui Eliade, ci mai degrabă avem de-a face cu secvențe fenomenologice care plecau de la înțelegerea tacită a unei rețele conceptuale prealabile, între nodurile căreia se afla, e adevărat, și noțiunea de generație. Iar dacă proiectul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
a tinerei generații constituie un "program teoretic și existențial"29. Generația, și ea un concept ambiguu, are o natură de palimpsest în care coexistă mai multe rădăcini ale termenului, înțelesuri care se îmbină și se pun alternativ în funcțiune în raport cu variile sale utilizări. Astfel descifrează Vulcănescu vreo șapte accepții ale termenului de generație (biologic, sociologic, statistic, istoric, psihologic, cultural-și-politic și economic), cărora le aplică "o analiză sumară, sistematică și istorică"30, adăugînd rînd pe rînd, la etimologia biologică a noțiunii, caracteristici
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
paradoxal pe care-l îmbrăcau cele mai banale propoziții formulate despre ea. Dar nu doar la nivelul limbajului se putea semnala funcționarea paradoxului, ci și sugera Vulcănescu pe plan epistemologic, unde s-ar putea urmări ce funcții îndeplinește acesta în varii expresii ale vieții duhovnicești. Grila cercetării lui Vulcănescu este, și acum, dominant sociologică, spiritualitatea e văzută, detașat, în dimensiunea ei imanentă, ca un tip special de structură concretă, un nex cauzal alcătuit din relațiile omului (ale spiritului său) cu timpul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ale veacului XX). "Spre dreapta tradiționalistă..." În amintirile sale, Noica identifica o graniță a tinerei generații situată "dinainte de abdicarea ei de la pură cultură și pierderea în dezbinarea politică"42. Cum se știe, colegii de generație ai lui Eliade au îmbrățișat varii opțiuni politice, tendințele conturate la vreo cinci ani după judecățile din Itinerariu spiritual nefiind deloc reprezentative, căci s-au produs derapaje spre dreapta sau spre stînga și evitarea "cadrelor partidelor propriu-zis politice"43. Am situat, într-un alt context, generația
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
afective figura personajului, cum s-a petrecut de atîtea ori cu unii dintre cei invocați mai sus. De altfel, o atare formă de receptare a devenit reflex deloc singular și deloc izolat, căci constatăm cum valoarea unor personalități importante, în varii spații culturale, se convertește în ceva instant, în constructe-efemeridă, în celebritate imediată, ipostaze cînd nu interesează exegeza operei, ci rătăcirile tinereții, angajarea politică sau concesiile ideologice făcute în timpul vieții. Poate la aceeași ipostază de personaj a lui Noica s-a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mor prea tîrziu, și unii mor prea devreme. Încă sună ciudat învățătura: "mori la timp!" Mori la timp: așa (ne) învață Zarathustra". Sapienti sat! Cuvinte privilegiate și comunicare La început a fost relația Exegeza metafizicii lui Noica a descifrat, din varii perspective, năzuința și izbînda construirii unei ontologii a limbii române, a rostirii filosofice specifice spațiului nostru cultural. Nu atît extensia unui lexic necesar filosofării l-a interesat pe autor, cît descoperirea acelor zăcăminte de sensuri ascunse în cuvintele noastre fundamentale
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe care-l poartă cu sine. În plus, în hermeneutica sa, pe lîngă fragmentele de spectacol deopotrivă filosofic, filologic și artistic, Noica pare să ia distanță și față de abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică poetului și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează, chiar prin licență, sensuri noi sau neconfirmate. Rațiune, comunicare și cuminecare Vorbind despre eroziunea unei culturi, despre secătuirea pe care un act de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
se întîmpla, de pildă, cu demersul lui J. Habermas, contemporan cu el, autorul poate cel pertinent în ceea ce privește comunicarea și relațiile sale cu spațiul public. Noica gîndea comunicarea sub codul eseului filosofic, într-un stil fermecător și punînd la lucru, în varii exerciții hermeneutice, metafizica, logica, știința, filosofia culturii, lingvistica, arta și literatura nu doar contemporană. Iar degradarea pe care o reclama filosoful de la Păltiniș nu era atît una a limbii (care se poate produce, e drept, pe duratele lungi ale istoriei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fenomenul diletantismului, chiar dacă el dăduse ceva șanse unui anume tip de diletanți. Atmosfera în care Noica era angajat antrena, în epocă, multe spirite ce nu renunțaseră la menirea (pre)destinată, în cultură și spiritualitate, tinerei generații, evaluată, cum știm, din varii unghiuri de intelectualii momentului, între care Mircea Vulcănescu se impunea prin pertinența analizelor sale. Am aminti însă și un alt autor pe care lumea pare să-l uite tot mai mult, și anume pe Nicolae Balca, un eminent profesor de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de licență Intuiționismul contemporan (susținută în octombrie 1931)95, filosofia gînditorului francez fiind de altfel pretext și pentru temele unor seminarii. În fond, de aici își începe Cioran șirul (și: tirul) interminabil al criticii pe care o va dezvolta față de varii sisteme și autori, de aici începe să îngroașe și exalte ceea ce numește atitudine personală, dimensiune pe care crede că istorismul ar fi ignorat-o, dacă nu cumva lucrurile s-ar fi petrecut altfel ("incapacitatea de a avea o atitudine personală
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
absolut"141. În anii de început ai deceniului patru din secolul trecut, istoria era înțeleasă ca fiind destinul aflat în mers. Fatalismul îl transformă pe om în obiect al istoriei, și nu într-un subiect, iar Cioran a exprimat în varii formule aceeași teză: neputința omului. Mai mult, a asociat, invariabil, istoria cu imensa putere a răului. Omul era condamnat încă de la început. [...] Din propria sa voință, el s-a pus în slujba ruinei. Istoria, izvorîtă din timp și din mișcare
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
suprafețelor. De aceea nu ne strică o cură de luciditate, de înțelepciune un tratament eficace, o formă aproape postmodernă de magie a sufletului și a minții. Românitudinea în marginile adevărului Ne tot războim în spațiul românesc, de peste două decenii, cu varii baterii de întrebări, dar nu-i mai puțin adevărat că o parte din interogații sînt și mai vechi, venind încoace pe creasta timpului dinspre eonul sfîrșitului de secol XIX. În fond, ne tot punem și tot repunem, în termenii zilei
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fond, ne tot punem și tot repunem, în termenii zilei, chestiunea identității noastre ca neam sau națiune, ca spiritualitate și cultură, ne interesează ce și cum gîndesc alții despre noi, cum ne văd sau cum ne privesc, ne aplecăm, din varii unghiuri, asupra reperelor individualității românești, a siajului pe care l-a lăsat în timp tabla sau scara valorilor acestui spațiu. Eu cred că, în ansamblu, de la Caragiale și pînă azi, românii n-au scăpat de multe dintre complexele generate de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
discurs pătimaș de legitimare, de o asemenea formă de impunere a "românității". Dar e nevoie, în schimb, de itemi și repere valorice cu ajutorul cărora să ne fie recunoscută, să spunem, românitudinea, adică altitudinea axiologică pînă la care ne ridicăm cu variile noastre creații (altfel formulat, pînă la ce înălțime rezistă celula românului). În acest din urmă sens, da, românitatea este doar o trăsătură secundară în raport cu profesia, sexul sau apartenența religioasă. Mai mult, cînd e vorba de locul pe care-l ocupi
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
nu după mult timp, că formularea celui ce a debutat în cultură română cu un provocator volum de critică intitulat Nu era departe de a încapsula în ea un gînd axiomatic. Și asta cu atît mai mult cu cît, în varii ipostaze vremelnice, oamenii de cultură au convertit, aproape instant, pe solidar în solitar, ca să invocăm un aparent joc lingvistic sugerat de Albert Camus. Și tot o răsturnare de sensuri avea să releve alianța firească sau contra naturii pe care figura
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
oamenii pustiului, la asceză, la viața conjugală, la credința că raiul a fost cucerit, la concupiscența trupului, sfîrșind, cum remarca același istoric, cu "obsesia occidentală a sexului". Istoria umană a cunoscut apoi, rînd pe rînd, pînă la Renaștere, dezghiocarea (prin varii reprezentări și obsesii) și folosirea trupului, conștientizarea sinelui sub forma identității și a individului, cu avatarurile acestuia din urmă în sferele singurătății și intimității. E aici un decupaj al istoriei în care un gînditor ca Michel Foucault a reperat/investigat
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pentru biografia politică a corpului. Iar după secolul al XIV-lea, cu intensități diferite, se va resimți rolul jucat de stat și de justiție în viața comunității și, îndeosebi, a individului, după cum, între secolele XVI și XVIII, civilitatea va determina varii atitudini față de corpul uman, pentru ca, în pragul veacului trecut, să devină tot mai accentuată atitudinea de a cunoaște mai adînc și a îngriji mai bine corpul. Așa se face că interesul pentru corp a sporit mult de-a lungul secolului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în pragul veacului trecut, să devină tot mai accentuată atitudinea de a cunoaște mai adînc și a îngriji mai bine corpul. Așa se face că interesul pentru corp a sporit mult de-a lungul secolului XX. Antoine Prost vorbea de varii ipostaze precum cele ale corpului reabilitat, prosper sau amenințat 171, preocupările evoluînd de la grija pentru înfățișarea fizică și pînă la asigurarea sănătății prin proiecte de politică publică. E drept că nu va trece multă vreme pînă cînd corpul va deveni
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
doar ideologice (v. sensul utilizat de Hannah Arendt) în care se angajează homo posthistoricus sînt nodurile de pe dosul unei urzeli tematico-ideatice sau, altfel spus, nucleele care au generat căile reflexive ale cercetărilor de pînă acum ale Viorellei Manolache. Sprijinite pe varii genealogii conceptuale, dar fără să se piardă în nu știu ce derivații noționale, aceste Repere teoretice în biopolitică deconstruiesc, de la un capăt la altul, tendința și natura recesivă (în înțelesul pe care Mircea Florian l-a dat termenului) a biopoliticii, evaluează critic
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
amenințătoare pentru comprehensiunea unui lector mediu, exegeta expune la vedere mai toate pretextele care-i provoacă și întrețin exercițiul, înalt hermeneutic, pe care-l face în landurile biopoliticii. Autoarea nu lasă la o parte reflexele de azi ale biopoliticii, cu variile platforme de legitimare, cu derapajele în forme vechi sau noi și cu garniturile de tehnici inclusiv de control și, prin asta, de prevenire a riscului pe care și le revendică. În acord parțial cu viziunea lui Foucault, teoreticianul cel mai
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fie privilegiile pe care i le-au conferit cîndva Descartes, Newton, Leibniz sau Spinoza, fie rolul de metaforă centrală a corporalității politice, așa cum a fost proiectată de Hobbes, Locke sau Rousseau. Iar biopolitica prin focalizări multiple, succesive sau concomitente pe varii nuclee de (re)semnificații (din care am izola episodul tanatopoliticii), încărcată de viziunea radicală a secolului al XIX-lea și de tot ceea ce au transportat apoi ecluzele deceniilor interbelice, pînă la omul postistoric din zilele noastre biopolitica, deci, rămîne, deocamdată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
unde avea roluri aparte într-un fermecător joc secund sau al ielelor, ideile cu care scriitorul și gînditorul conviețuia. Romul Munteanu face parte dintre autorii pe care i-am citit deopotrivă cu plăcere și interes. Cărțile sale monografice, eseurile pe varii teme au fost pentru mine dintre cele mai instructive acte de lectură, cum însuși obișnuia să le denumească. Am revăzut nu demult un volum, cel de-al treilea, din suita intitulată Jurnal de cărți (Ed. Eminescu, 1982) Cum se știe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]