9,893 matches
-
le aveau și celelalte sate de pe Valea Dunavățului și din Colinele Tutovei, la care se adaugă factorul esențial care polarizează viața umană: apa. „Ca umbra de corp, așa se țin aici satele de ape.”, ceea ce a condus la formarea de vetre longitudinale. II.2 Sate vechi și noi pe valea Dunaviciorului și Dunavșțului Nu avem niciun motiv să subscriem la teza pământului pustiu și să vedem peste tot teritoriul viitorului stat șara Românească Moldova, o terra deserta care, ca prin farmec
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
curte boierească, după care satul sa extins dincolo de pârâul Sălașu Roșu, ocupând intrândul dintre două boturi de deal care duce la locul numit Tochile, pe drumul care ducea la Pârlituri, Zlătari și Parincea. Presupunerea că la locul arătat a fost vatra inițială a satului Filipeni are la bază ideea de continuitate; tot acolo au fost conacul și curțile boierești ale proprietarilor boieri Rosetti, ultimul proprietar fiind Sofia Rosetti Boteanu. în casa Sofiei Rosetti a fost sediul fermei agricole de stat în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că „mi-am vândut a mea ocină ce s-a alege de partea mea din Hilipeani dintr-un bătrân din partea din gios, din țarină [locul de arătură pentru cereale - n.a.] și din fâneață și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu poamele și cu tot venitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeani ce mai sus scrie, din partea de gios.” La aceste acte de vânzare-cumpărare sunt înscriși martori din sat, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ungureanul” lasă să se înțeleagă că acolo era un cătun, o așezare care continuă pe cea veche de pe vremea lui Coste Călugărul. O dovadă că acea parte a moșiei Filipeni a fost locuită din vechime, că Runcu a fost o vatră de locuire, este c moștenitorii moșiei Filipeni, Virginia Rosetti, căsătorită Lambrino și-a fixat reședința pe drumul care duce la Ungureni. Curtea Virginiei Lambrino continua, în epoca modernă și contemporană, vechea așezare Runcu, evident, fără să se suprapună spațial. Runcu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost trecut ca aparținând la satul Mărăști. Numele i-ar veni de la niște budăie pentru colectat apa, scobite în trunchiuri de copac și folosite la adăpatul vitelor. Pe locul unde a fost cătunul Buduioasa s-au găsit resturi ceramice, cărămizi, vetre de foc, dovezi certe a unei locuiri vechi. Nu știm nimic de soarta acestor oameni, ce soartă au avut după spargerea satului, unde s-au stabilit, dacă au rămas sau nu pe moșia Filipeni. Tot pe moșia Dobreana au fost
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Bărboasa. S-ar putea ca superioritatea lor să stea și în vechimea satului, deoarece se amintește într-un document de la începutul secolului al XVII-lea (1605) despre satul „Siliștea lui Dobromir” de la vărsarea Dunaviciorului (Sălașu Roșu) în Dunavăț, chiar în vatra satului Fruntești de astăzi. Dacă acest DobromirDragomir, a primit ca danie o „siliște”, adică un loc unde a fost sat sau loc ca să-și facă sat (nu știm de la cine și când), ar însemna ca el, Dragomir, este la baza
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc de fânaț și cu tot venitul.” Nu avem nicio mărturie documentară prin care să se ateste că în satul Fruntești s-ar fi așezat oameni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Știm numai că atunci când Alexandru Ioan Cuza a dat Legea rurală, de eliberare și împroprietărire a clăcașilor, în 1864, în Fruntești, la fel ca în alte sate răzășești, erau țărani făr pământ. Creșterea naturală a populației a dus la extinderea vetrei de sat și, când au fost ocupate toate locurile de casă și grădină, cei care și-au întemeiat gospodării după căsătorie s-au așezat în delnița părintească, care era mai departe de sat, la sud, pe valea Dunavățului s-a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bucată de țară cu o suprafață de 10.400 km2 și o populație de 75-80.000 locuitori, în mare majoritate români, în care se găseau vechile capitale ale Moldovei - Baia, Siret și Suceava și vechile ctitorii voievodale de la Humor, Voroneț, Vatra Moldoviței, Sucevița, Rădăuți și Putna unde odihnește de veci părintele Moldovei, Ștefan cel Mare și Sfânt. Domnitorul de atunci al șării Românești Moldova, Grigore al III-lea Ghica, domn fanariot, dar mai român decât mulți români cu averi și funcții
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
familia Bârgănaru din satul Bârgăoani (probabil Bârgău, Prundu Bârgăului din Ardeal), familia Gurău din Pârhăuți și Cașvana. Au mai venit încă familia Iacoban cu alte familii din satul Iacobeni (e vorba de satul Iacobeni, pe valea Bistriței, nu departe de Vatra Dornei). Și oameni tare cuviincioși erau acești bejenari și femeile lor. Toamna accea (1784) dase târziu, cutreierau câmpii și pădurile, și strângeau pădurețe (mere sălbatice) care roduri și adunături le-au pus în chivnițele (beciuri) gazdelor de-au avut ei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Curteanu (Frunză). Tot pe partea stângă a Dunavățului, de la Bârgăoanu în jos, spre sud, au mai locuit familiile Marici, Foșlea, Vasilaș (zis Buleu), iar lângă primărie Costică Pintilescu. Un fiu al lui Costică Pintilescu a îndeplinit funcții importante în orașul Vatra Dornei. Mai jos de primărie locuia Maftei Vasilaș, apoi familia Pușcuță, iar în continuare familia Iacobeanu. Primul din această familie care a venit în Lunca a fost Ioniță Iacobeanu, poreclit Tunsu, fugit din armata austriacă cu tot cu cal, dar tuns chilug
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de la Iacobeni - familiile care i-au zis Iacobeanu - de la Dorna Candrenilor (familia Candrea - Condrea). Inițial a fost un singur sat Dorna, în amonte de vărsarea râului Dorna în Bistrița. Acest sat Dorna a devenit în secolul al XIX-lea orașul Vatra Dornei, când în jurul satului inițial se dezvoltaseră mai multe Dorne. Când austriecii au ocupat nord-vestul Moldovei, granița a fost trasată astfel încât o parte din Dorne au rămas la Austria, o parte au rămas la Moldova. Vechii locuitori din Dorne care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
step Devșlmaș - (de-a valma, la un loc, împreună), stăpânire devălma Liuzi - în general, oameni, din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe bștrâni - sistem ancestral de transmitere a proprietății răzeșești Cștun - grup de case, mai mică decât un sat Vatra satului - spațiul ocupat de așezările inițiale Stâlpul central - marca punctul de pornire a satului, vatra inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă de gardurile țarinei, constata pagubele făcute de vite, paznică Siliștea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din limba slavă - țărani dependenți A umbla pe bștrâni - sistem ancestral de transmitere a proprietății răzeșești Cștun - grup de case, mai mică decât un sat Vatra satului - spațiul ocupat de așezările inițiale Stâlpul central - marca punctul de pornire a satului, vatra inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă de gardurile țarinei, constata pagubele făcute de vite, paznică Siliștea casei - însemna întreaga gospodărie ca și locul din vatră pe care se poate construi o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
marca punctul de pornire a satului, vatra inițial Jitar - asigura paza grâului și a porților țarinilor (poarta țărnii) Nemeasnică - slujbaș, avea grijă de gardurile țarinei, constata pagubele făcute de vite, paznică Siliștea casei - însemna întreaga gospodărie ca și locul din vatră pe care se poate construi o gospodărie Vechi unități de măsură 1 palmă =0,235 m; 1 pas = 6 palme = 1,310 m 1 funie = 20 pași = 26,200 m 1 pogon = 1/2 ha = 5000 m2 1 prăjină moldovenească
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anul 1918, când s-a făcut pacea de la Buftea între Germani și Aliații lor pe de o parte și România. Atunci armata română a fost demobilizată, iar oamenii care au mai rămas în viață s-au înapoiat în sat la vetrele lor și s-au apucat iar de muncă agricolă pe ambele moșii. Dar moșia lui Jorj Sterian a fost ipotecată și a rămas cu datorii mari la Banca Filotti din Galați. Banca Filotti a scos la licitație moșia Dobreana din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a venit înaintea lui Alexa Răspop și a vândut toată partea lui, câtă se va alege
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a]acestu zapisis al meu cum mi-am vândut a mea ocină și moșie ce s-a alege partea mea din Hilipeni dintr-un bătrân din partea din gios din țarină, și din fânea și din vad de moară și cu vatră de sat și săpături și cu pomeate și cu tot vinitul ce se va alege partea mea din sat din Hilipeni ce mai sus scrie din partea de gios. și au cumpărat Ion ficiorul Ciobotarului lui Tif [din] Hi[li]poani
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al nostru, cum noi de nime nevoiți, nici asupriți, ce de a noastră bunăvoie, am vîndut a noastră dreaptă ocină și moșie, toată partea ce avem la sat la Hilipeani, den cîmpu și den pădure și den pomet și den vatra satului, cu tot locul și cu tot vinitul. Această moșie o am vîndut dumisale logofătului dript treisprezece ughi bani buni și ni-au plătit plătit dumnealui tot deplin, precum nei-am tocmit, căci am socotit, că altul nu încape fără [numai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Iași, cum au ajuns în stăpânirea moșiei Dobreana, au părăsit Iașul și s-au stabilit în Lunca înainte de reforma agrară din 1864. În facă „curte” în stânga Dunavățului, unde acum sunt casele și gospodăriile familiilor Pușcuță, Boca, Știrbu - atunci era înafara vetrei de sat - plantează pomi, vie, organizează un parc, iar în Dobreana facă o moară de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii au intrat în proprietatea luncașilor din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vor împroprietări mai întâi țăranii care au rămas neîmproprietăriți în 1864, cei care se aflau pe moșiile respective, dupăă care se vor împroprietări și țăranii din localitățile mai apropiate. Se prevedea să se dea fiecărui îndreptățit câte un pogon în vatra satului pentru casă și grădină și câte 10 pogoane în țarină. Cei care primeau pământ trebuiau să se mute, în termen de 2 ani, 152 în comuna în care se afla pământul, pe care nu aveau voie să-l vândă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Fruntești care cumpără de la Arsenie, fiul Cristinei, nepotul Moldei din Filipeni partea sa de ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Filipeni, pe pârâul Dunavăț, pentru douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arătură și cu loc de fânaț, și cu tot venitul. începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, cultura cerealelor a luat un avânt neîntâlnit până atunci
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rând cetatea Veneției. Acestora elvețienii le zică boi ungurești și preferă carnea lor față de a altora.” Dar relatări și documente despre creșterea viilor în arealul românescă avem din antichitatea dacoromană. Un basorelief de pe columna lui Traian reprezintă întoarcerea dacilor la vetrele lor, mânând din urmă turmele de vite. După întemeierea statelor medievale românești, știrile despre bogăția de vite mari și mici, crescute în braniștile domnești, mănăstirești, pe moșiile boierilor și ale țăranilor se înmulțesc. Cei care semnalează acest aspect al activității
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
unde se numește Sălașele cu un vad de moară”. Un alt document din 18 aprilie 1648, de la Vasile Lupu, domnul Moldovei, arată că Arseni, fiul Cârstinei Î din Filipeni, a vândut popei Andronicî din câmp și din pădure și din vatră de sat și din vad de moarăî”50 209 în momentul în care se vorbește de vad și iaz trebuie să înțelegem că a pune în funcție o moară care să deservească o parte de sat era un efort care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alții. Importanța fierarului în cadrul comunității era legată de imposibilitatea de a practica muncile agricole fără uneltele făcute de el: fiare de plug, seceri, lanțuri, cuie pentru construcția casei, topoare, securi, lacăte,alte obiecte pentru uzul casnic: cleștele pentru focul din vatră etc. Tot ei făceau fierul pentru legatul carelor și trăgeau șina de fier pe roată, făceau potcoave pentru boi și cai. Ei își preparau manganul, cărbunele de lemn, obținut prin ardere mocnită, în cuptoare speciale. Așa cum am mai spus, secole
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]