1,315 matches
-
vânatului. Avea o armă de vânătoare cu o singură țeavă, calibrul 14 sau 16. N-am mâncat prea mulți iepuri vânați de tătica. în nopțile de iarnă se ducea „la pândă”. Venea înghețat și plin de promoroacă și ne povestea vedenii fantastice cu vulpi cu cozi lungi și frumoase, cu lupi a căror ochi luminau în nopțile cu lună ca niște lumânări, cu iepurași care alunecau pe zăpadă ca târtanii Bărăganului duși de vânt. Tata era foarte ironic, chiar batjocoritor, iar
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Veronicăi Micle, dar fiind prea lungă și cu numeroase greșeli de limbă și de ritm, ne mulțumim să reluăm, după Octav Minar „Dragoste și poezie” (p. 86-87), rezumatul ei în fabulosul aceleiași călugărițe Fevronia: „Ajungând în Poaiana Țigancei, deodată o vedenie curioasă i se arătă. I se păru că zărește un nour gigantic care întretaie vârful strălucitor al unei moschee. Avea impresia că a murit și că sufletul îi atinge înălțimile cerești. Apoi încetul cu încetul zărește intrarea moscheei, și văzu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Și rănile din noi tresar si cântă, Se fac medalii si zâmbesc în soare... Dar de-or veni, cândva, cu pași ușarnici, La groapa ta, mișeii și viclenii, Și se vor bate-n piept cu pumni fățarnici, Slăvind lumina sfintelor vedenii, Mormântul tău, gemând, să se ridice Și duhul tău, țâșnind din veșnicie, Într-un năpraznic fulger să despice Pângăritoarea lor nimicnicie!” (Radu Gyr Mormântul Căpitanului) Cea mai dureroasă rană e cea primită de la proprii guvernanți care au condus și conduc
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
a unui simbolism ambiguu, rar explicitat, dar cu siguranță - în intenția autorului - conotat social: „Urechile îmi hăuie ca scoicile marine./ Vreau să dorm. Fără voi, fără mine./ Și perna vrăjmașă, de piatră,/ Cavernă cu monștri întruna mă latră // [...] Întreaga cornuta vedenie slută/ A țării-n robie căzută”. Se intensifică starea de revoltă, nevoia de răzbunare, ce se conturează clar acum, devenind predilecte în lirica militantă din anii ’50 a lui T., alături de tema războiului, a luptei de clasă și a reconstrucției
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
patriei întregite, revenind asupra ideii că „o lume veche a expirat și alta nouă se întrezărește“: „O Românie Mare, dar nu numai o Românie Mare, dar și o Românie Nouă se naște în chinurile acesteia. Visurile celor mai mari români, vedenia înaripată și luminoasă din Cântarea României, profeția lui Dimitrie Bolintineanu, încercarea eroică și îndrăzneață a lui Mihai Viteazul sunt astăzi adevăruri, încă puțin și toți românii, de la Tisa până la Nistru și până la Marea cea Mare, după cum se intitula Mircea cel
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
poate să însemne cinci ore, cinci zile, cinci luni) veți scăpa de el”. Deși voi avea o decepție din partea unei persoane care va veni în control, nu trebuie să fiu îngrijorat: zodia mea e norocoasă! Ca să mă convingă de seriozitatea vedeniilor ei, V.L. mi-a povestit că nu de mult i-a ghicit soției fostului prim-secretar al județului Neamț, spunîndu-i că va pleca din post. și așa s-a întîmplat. Ulterior femeia a bănuit-o de legături cu persoane de la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
În care, după priceperea mea, ar fi vreo sugestie de făcut paginilor, repet, excelente, pe care le-am citit. Sunt scrise cu talent, cu ținută intelectuală și scrupul al preciziei, „fură” pe cititor și-l poartă printr-o „trâmbă de vedenii” din altă lume. M-am gândit că, poate În toamnă, când predau volumul VI al „agendelor”, voi relua lectura, cu pixul În mână și vă voi reexpedia acele pagini cu eventuale propuneri de formulare. Până atunci, mă voi grăbi să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
SCRIERI: Urcan bătrânul, pref. Ion Chinezu, București, 1938; ed. pref. B. Elvin, București, 1960; Iobagii, cu chipuri desenate de A. Jiquidi, București, 1944; Scrieri alese, îngr. și pref. Florian Potra, București, 1956; Scrieri, îngr. și pref. Cornel Regman, București, 1965; Vedenii din copilărie, București, 1971; Urcan bătrânul, îngr. și postfață Nicolae Balotă, București, 1973; Jurnal, îngr. și pref. Sergiu Pavel Dan, Cluj-Napoca, 1974; Ultimul capitol, îngr. și pref. Nicolae Florescu, Cluj-Napoca, 1976; Schițe și nuvele, postfață Mircea Braga, București, 1985; Urcan
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
urâtului. Urâtul e, ca la Baudelaire, „fantasmă uriașă” devoratoare (Urâtul), viciile capătă coșmarești întruchipări bestiale (Conștiința). Poetul evocă un peisaj interior apăsat de monotonie, de spaimă și de moarte, în corespondențe care indică cunoașterea tehnicii simboliste. Cu insistență se perindă vedenii ale pustiului, teritoriu înghețat sau deșert de nisip spulberat. Aici s-au pierdut „emiri fatidici”, simboluri ale unei vârste a iluziilor și îndrăznelii (Spleen; sonetul a fost considerat un posibil punct de plecare pentru Noaptea de decemvrie a lui Al.
DEMETRIADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286725_a_288054]
-
tonul unei romanțe monotone, sfâșietoare. Peisajul - satul pustiu înecat într-o ninsoare-lințoliu, cimitirul cu corbi „în pâlc de doliu” - devine metafora unor stări depresive. Obsesia morții, sentimentalismul lugubru, filosofia deprimantă, unele imagini (plânsul nebunului, iubita cântând la clavir din Wagner, vedeniile descompunerii) vor reveni prin Bacovia. Atmosfera de visare vagă, chemarea misterioasă a Nordului, nostalgiile Antichității țin de simbolismul epocii. D., autor și de romanțe și idile, a rămas pentru mulți poetul socialist al epocii. Instantaneele din viața năpăstuiților, învinșilor, femeilor
DEMETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286723_a_288052]
-
își trăiește clipele din urmă într-o tensiune halucinantă, înspăimântat la gândul că averea i-ar putea fi micșorată ori furată. Desprins de restul lumii, închis ca într-o hrubă în camera lui mizeră, confruntat numai cu sine și cu vedeniile pe care le are, el transferă banului un soi de forță sacră, capabilă să-l ajute în a-și inhiba pornirile firești și să-l facă să se căiască pentru momentele de slăbiciune. Personajul seamănă astfel marilor posedați. Moartea, care
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
din câte-s, încă, toate” (Pe malul Styxului, III); „Tumult inclus în anatomic tumul, / Sub albe palisade, în scizuri, / Degeaba-i strâns din vechi memorii cumul / De valuri năvălind pe alte guri” (Pe malul Styxului, IX). Sau începutul încântătorului poem Vedeniile regelui Pepin, scris, de altfel, „În memoria lui Ion Barbu”: „Învinețea, la nuntă cu alai, / Pe frunzele de viță, mucigai, / Iar bobul vin împurpura prin vine / De strugure. Cădeau rubine. / Stricată, bocănea la vânt palancă / Sub merii povârniți în umbră
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
farmecului nocturn. Scriitorul șterge adesea hotarul dintre trecut și prezent, interferează datele realității cu cele ale visului și fanteziei, creând viziuni fascinante și o dicție poematică, de incantație. Stând de vorbă cu Pantazi, în fața naratorului se desfășoară „fermecătoarea trâmbă de vedenii”, pierzându-se în vis și imaginație, în mirajul călătoriilor, descrise într-un stil înmiresmat, cromatizat, cu o muzicalitate elaborată, seducătoare, cu metafore și comparații de o rară expresivitate, ce transpun sugestiv pitorescul exotic și istoric. C. a creat în literatura
CARAGIALE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286089_a_287418]
-
e vecin cu lumea lui Stephen King din Salem’s Lot, pentru a nu mai pune la socoteală enorma zestre cinematografică a autorului. C. este, prin excelență, un vizual, de infernuri și purgatorii, iar imageria lui, imperiul său fabulos de vedenii nu are precedent în proza românească. Descentrat, excesiv împovărat de simbologie și prolix peste marginile îngăduite, Orbitor poate fi citit ca fișa clinică a unei nevroze obsesionale, ca scriitura unei eminescianități totalitare sau ca traiectul unei renovatio în consecința Nașterilor
CARTARESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută vedenie, / între cranii și arme. Vin de pe vremea când sângele picura din panoplie. Cine știe, gândule, cine știe... / Apocalipsul a fost și s-a dus. / E ca-n lepădarea de Petru a lui Iisus. / Spunându-i că-l va părăsi / (Petru
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
prelucrarea lui C. după Șalom Alehem, domină tema animalului fabulos, satanic în toate ipostazele sale, aici o capră năzdrăvană care-și bate joc de sărăcia croitorului Șimen, cel împovărat cu mulți copii. Scos din minți de blestemele soției, sărăntocul are vedenii, invocă duhuri ale basmelor românești, „diavoli, spiriduși și vraci”, „vârcolaci”, „paparude-n zdrențe și rusalce”, „scorpii, iele-n zdrențuite rochii”. Crâșma ce răsare în drumul bietului croitor apare și dispare, ca în La hanul lui Mânjoală al lui I. L. Caragiale
CLAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286291_a_287620]
-
a dus încă la bun sfârșit un studiu asupra reprezentărilor acestei scene biblice, așa cum a ajuns până la noi în diferitele sale realizări murale. Ceva mai detaliată (deși, în fond, nimic altceva decât o rezumare conștiincioasă a textului biblic) este celebra vedenie a proorocului Daniel, în visul căruia se perindă patru fiare apocaliptice: "Cea dintâi fiară, semănând cu un leu cu aripi de vultur; și deasupra lui șezând Nabucodonosor, regele Babilonului, ținând în mână un sceptru. Fiara a doua, cu înfățișare de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se extaziază în fața stilului mărturisirii. Această deturnare a textului pentru a-l face să exprime
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
feri să sufle cuiva vreo vorbă ca nu cumva să fie bănuită de trufie"366*. Profeția făcută tatălui poate și ea să fie interpretată în același sens. Și aici apariția este neclară, în ceață și dispare la fel de repede: Puse această vedenie pe socoteala minții sale ostenite de nesomn".367* Se îndoi chiar că auzise cu adevărat această promisiune privitoare la fiul său. Echilibrul între elementele psihologice și supranaturale nu se strică, datorită faptului că, vis sau percepție, realitatea interioară se impune
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dar în aceeași clipă i se suprapunea în minte imaginea celor două cadavre. Atunci se trântea pe pat cu fața în jos și gemea: - Vai, bietul meu tată! Biata mea mamă! Dragii, dragii mei părinți!... Și când îl dobora oboseala, vedeniile morții continuau să-l chinuie în vis. Într-o noapte, prin somn i se năzări că îl strigă cineva. Aținti urechea dar nu desluși decât mugetul valurilor"373*. Cititorul lui Maury 374, care a putut să arate deja că privațiunile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la volumul I de Opere (Ed. Minerva, 1976) că a lăsat deoparte mai multe titluri considerate prea modeste, neglijabile, chiar de către autor, din moment ce nu le-a selectat în nici unul din volumele sale de nuvele și povestiri: La "Grandiflora" (1928) și Vedenia (1929). Primul editor cataloghează (incomplet) schițele și povestirile neincluse în volumul inițial de Opere. În reperele bibliografice din volumul său de restituiri, Leon Baconsky trimite la mai multe surse, grupabile în trei categorii, care ar fi fost bine să respecte
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
premisele lor. Bisericuța de brad relatează cazul insolit al unui soldat necredincios aflat pe front, considerând religia o minciună, într-un mod sfidător și neliniștitor pentru colegii săi. Mica nuvelă Rătăciți pare un exercițiu pregătitor pentru Troița, apărută în volumul Vedenia. Ea desfășoară credibil tribulațiile groazei unui grup de soldați rătăciți pe timp de noapte și viscol între cele două fronturi. Înregistrarea senzațiilor de dezastru, fiorul morții prevestesc stările psihologice, mai bine articulate și mai ingenios dezvoltate în alte nuvele, Frigul
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
Gândirea" din perioada clujeană, două în craioveanul "Secolul", câte una sau două în bucureștenele "Lamura", "Universul literar", "Calendarul" și șase în "Curentul" - în total 16 titluri). Sunt deci creații epice simultane cu acelea alese ulterior pentru volumele La "Grandiflora" sau Vedenia, dar nici una dintre ele nu e excepțională, încât să putem spune că autorul ar fi nedreptățit-o prin uitare. Registrele tematice sunt destul de diferite. Editorul manifestă o preferință specială pentru portretele oamenilor umili din Baba Măndica (unde o bătrână pierde
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
Dumitru Hurubă Prietenul Haralampy, psiholog apreciat de toți locatarii palierului nostru ca fiind unul dintre cei mai înzestrați experți în domeniul trăscăului din tot nordul Ardealului și o parte din Bucovina socrilor, are probleme de vedenii cauzate de audiovizual. Faptul a fost descoperit și diagnosticat, surprinzător și împotriva tuturor așteptărilor, de soacră-sa, după o emisiune ,Iartă-mă", terminată într-un răscolitor cor general de bocete, formație vocal-sfâșietoare compusă din nevestele noastre și, pe alocuri, pe
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]
-
văzut marmura verde din Iran și ceasul comandat direct din Elveția... -Da' tu știi de ce nu s-a folosit marmură de Rușchița? mă chestionează el. Fiindcă a noastră produce mâncărimi, insomnii, tuse convulsivă și igrasie la creier... Doamne, ce fac vedeniile tv cu omul! Cum nici parlamentarilor UDMR nu le-a venit să creadă în vedenia că locurile lor se află în spatele peremiștilor... Și ce n-ar mai fi văzut/auzit Haralampy ? -Pe Florin Condurățeanu spunând la o emisiune ,Taifasuri" de la
Școli prin care ,șuieră, suieră vântul"...(A.E. Baconsky) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11335_a_12660]