3,223 matches
-
spui vestea la ureche, că Luna e pe cer. Până ne vom despărți, să nu ne prindă Soarele, vom sta liniștiți, că știm de multă vreme că ea ne iubește ca pe toți îndrăgostiții și din înalt ne stă de veghe. ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: LUNA / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion I. Părăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
LUNA de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374249_a_375578]
-
confrații, har poetic dăruindu-le prin mister. Poemul meu se va pierde în abisuri, când Luceafărul cu raza-i strălucește. Dar îmi leg vremelnicia de înscrisuri și menirea vieții de a lui poveste. Prin Iarna ce pe troiene stă de veghe, îngheață și amintirile pe alei. Numai pe tine, poet fără pereche te mai așteaptă înghețate flori de tei! Pe ,,Lacul codrilor" au albit nuferii, ducând legendă în vremuri epocale de grijă că, fără ele ai suferii! Iar foșnetul pădurii cântă
UN ,,GENIU PUSTIU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374269_a_375598]
-
Credința! Deschizi porți și dărâmi ziduri, Nu îți pasă că am riduri, Pașii îi îndrumi spre soare, Din frumos îmi faci cărare! Îmi trimiți în dar un înger, Când prin mine rău mai sânger Liniștea o pui să stea De veghe în casa mea! Clipele le-mbraci în nard Eu le simt cum încă ard Și-n potecile de dor Trimiți grabnic un izvor... În alaiul iernii mele Îmi dai crini și viorele, Prin nămeți să trec frumos Către cerul luminos
ÎN ALAIUL IERNII... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378647_a_379976]
-
de ceea ce făcea magistrul. Într-una din seri acesta veni din nou lângă el. Era o noapte calmă și foarte senină în urma unei ploi calde de primăvară. Vasul se legăna ușor pe marea calmă și doar soldații care erau de veghe patrulau încet pe cele două punți. Vâslașii dormeau chiar în locul unde vâsleau, obosiți după ziua de muncă. Doar niște lămpi de veghe erau aprinse pe puntea vasului. -E o noapte senină și clară magistre Ruthavan! șopti Genarius Muso nevrând astfel
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
unei ploi calde de primăvară. Vasul se legăna ușor pe marea calmă și doar soldații care erau de veghe patrulau încet pe cele două punți. Vâslașii dormeau chiar în locul unde vâsleau, obosiți după ziua de muncă. Doar niște lămpi de veghe erau aprinse pe puntea vasului. -E o noapte senină și clară magistre Ruthavan! șopti Genarius Muso nevrând astfel să deranjeze. -E adevărat, e una din cele mai senine nopți din călătoria noastră. -Ce credeți că este cerul magistre? -E adâncul
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
suflet Focul sacru și Cuvântul. Dulce e lumina zilei, Totuși este trecặtoare Fặ deci fiecare clipặ Să nu zboare la-ntâmplare. Cât Lumină e în lume Cât te ține în putere Ai nặdejde și lucreazặ Pentru Sfântă Înviere. Pune-opaițul de veghe, ’Nvârte roată la fântânặ, Pânặ trupul nu se’ ĵntoarce Între pulberi și tặrânặ. Duhu-ți intrặ-n veșnicie, Dezlegatặ e frânghia: Într-o parte va fi plânsul, Iar în alta, bucuria. Sfârșit și lui Dumnezeu slavặ! Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.IX – LUCREAZẶ PENTRU MÂNTUIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378784_a_380113]
-
simfonii. Iar când serile cu lacrimi, Vor uda pământul cald, Să răsară-n inimi dorul... De iubire și de înalt. Baia Mare, 11 iubie 2016 Noapte de vară Cânt gingaș de crini se-aude, Prin al nopților suspin... Stelele aprinse-n veghe, Îmbrăcate-s în senin. Calcă-ncet pe iarba crudă, Vântul ca un june iar... Și cu aripi de lumină Îl îmbracă luna-n dar . Doarme codrul ca și pruncul, Legănat de susur blând... Cel îngână-n curs izvorul, Doruri multe
RUGA VERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378792_a_380121]
-
Mai stau un pic, când mărțișorulSe-agață-n piept la mândre fete,Dar până atunci sunt cerșetorulCe se visează dragobete!... XXXIII. LANȚUL DEZAMĂGIRILOR, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015. De nu plecai, aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașe ca o herghelie de cai lăsați slobozi pe un câmp de maci în plină floare. Doar că la mine, hălăduiau prin suflet. Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă, aș fi îndurat rătăcirile inimii tale prin mărăcinii micilor trădări
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
de tot felul. Cu ferestrele sparte, luminată ca un brad de Crăciun te-a ademenit cu beteala multicoloră a promisiunilor. Universul meu, prea strâmt pentru deșertăciunile tale. Tu, călător cladestin, ... Citește mai mult De nu plecai,aș fi stat de veghe tristeților tale nărăvașeca o herghelie de cailăsați slobozi pe un câmp de maciîn plină floare.Doar că la mine, hălăduiau prinsuflet.Bolnavă de o sinceritate nevindecabilă,aș fi îndurat rătăcirile inimii taleprin mărăcinii micilor trădări,supravețuind.Confuz chemărilor meleai decis
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
să părăsească întinderea nesfârșită a mării. Luminile orașului se vedeau sclipind ca licuricii, pe toată întinderea litoralului, de la Vama Veche până la Olimp și încă se mai auzeau muzica discotecilor din Venus. În larg, navele militare își mai etalau becurile de veghe la puntea de comandă. Din când în când, se auzea țipătul unui cormoran rătăcit de cârd. Ca o muzică în surdină, percepeam clipocitul valurilor molcome ce se loveau de barcă. Un guvid trăgea furios de nailonul voltei. Cu mișcări repezi
PESCAR PE MAREA NEAGRA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377710_a_379039]
-
la <2 zile, și (3) fluctuația simptomelor pe parcursul zilei, și (4) fie (4a) alterare cognitivă acută/subacută (de exemplu deficit de memorie sau dezorientare), sau (4b) modificare a comportamentului, a dispoziției, sau a afectului (de exemplu neliniște, inversarea ciclului somn/ veghe) Psihoză Caracterizată prin (1) tulburări iluzionale și/ sau halucinații fără conștientizare și (2) absenta delirului Criză epileptică Convulsii primare generalizate sau convulsii parțiale/ focale Alopecia necicatrizantă Observată de un medic* Ulcere orale Observate de un medic* Lupus cutanat subacut SAU
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
Indienii, în ceea ce-i privește, nu sînt capabili de asta. Unul este ceea ce nu are conținut. Inducîndu-i un conținut, esența lui ar trebui fixată; dar asta nu se poate întîmpla pentru că atunci s-ar exclude visarea. Doar prin intermediul stării de veghe obiectele suferă delimitări stabile; dar indianul nu ajunge în această stare și propria lui încercare de a deveni conștient nu poate fi decît o luptă visătoare în care orice sfîrșit conduce spre opusul său." În continuare, sînt făcute aprecieri asupra
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vorbea românește“, iar șarpele va veni în palma lui, parcă la porunca acestuia. Asemenea protagonistului Andronic însuși, animalul htonic reprezintă aici legătura cu o altă dimensiune, sacră. Toate personajele implicate se află într-o stare de semitrezie, între vis și veghe, într-un stadiu de inițiere în supranatural, care amintește de experiențele mistice, de „timpul oniric“ al aborigenilor australieni, descris și analizat în lucrările sale de istorie a religiilor, în plus, exorcizarea șarpelui amintește de fachirii indieni, văzuți de autor în
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
va străbate singură lacul, iar aici va avea loc un alt ritual. Asistam la o renaștere a ei, căci ea se scufundă în apă, gest echivalent cu un botez, iar, în final, încercarea cea mai grea este să nu adoarmă. Veghea este un motiv extatic; de-abia după aceea Dorina are revelația patrunderii într-o altă lume „I se păru că totul s-a schimbat în jurul ei.“ Aici „nici o durere, nici o teamă, nici o sfială, ci numai o copleșitoare, amară bucurie a
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
Gavrilescu adoarme și visează că aleargă prin coridoare pe jumătate gol, într un coșmar adevărat. Prezentă este teroarea de obiecte care parcă îl amenință. El a intrat într un labirint pe care îl străbate într-o stare de vis și veghe „Dați-mi drumul!, strigă. V-am spus să mi dați drumul! Din nou cineva, ceva, o ființă sau un obiect cu neputință de precizat, îl atinse pe față, pe umeri, și atunci începu să se apere învârtind orbește șalvarii deasupra
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
cu desăvârșire și că, dacă aș fi întrerupt o singură clipă concentrarea, m-aș fi integrat și eu, firesc, lumii acesteia, care era lumea somnului...“. Izbutise ceea ce se numește în termeni tehnici continuitatea conștiinței, adică trecerea de la conștiința stării de veghe la conștiința stării de somn, fără niciun fel de hiat; conștiința omului normal este despicată brutal în timpul somnului, continuitatea fluxului mintal este întreruptă în momentul adormirii. Ceea ce este înspăimântător pentru inițiator este faptul că se află „treaz în somn“, este
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
vedeam schimbându-se treptat odaia în care mă aflam, obiectele, formele, culorile“. În urma experiențelor care au continuat, el poate ajunge la o concluzie: „Unificarea conștiinței se dobândește printr-o trecere continuă, adică fără nici un fel de hiatus, de la starea de veghe la starea de somn cu vise, apoi de somn fără vise, și, în sfârșit, la starea cataleptică. Unificarea acestor patru stări, care presupune (cât ar părea ea de paradoxal) unificarea conștientului cu subconstientul și inconștientul, luminarea repetată a zonelor obscure
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
al Puterii"10, un punct de observație al astrelor, un avanpost în care magul (călugărul, zăhastrul) intermediază cu puterea divină. "Înălțimea, vastitatea și adâncimea sunt trăsăturile principale ale lumii și simțirii eminesciene", scrie Tudor Vianu 11. Magul este conștiința de veghe ("adormit în sine însuși") a omului trezită în momente de cumpănă. Esență translucidă, "ființă diamantină"12, amintind de asceții Indiei, care prezidează peste goluri și peste înțelesurile lumii, magul eminescian stăpânește prin privire. Muntele este la Eminescu locul maxim al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și temple, orașe și grădini suspendate puneți contra privirilor mele... râd de voi, regi ai pământului" (Avatarii faraonului Tla). De fapt, ultima sa redută sub stele, perisabilă, lutoasă, redată prin metafora "cojilor" de alună, după care se întemeiază/stă, de veghe, o conștiință tragică: Ce căutați a prinde eternitatea în niște coji de piatră, care pentru mine sunt coji de alună". Zidul conține, astfel, incifrat sensul "științei morții a reînturnării": ruina reîntoarcere în lut. Ea poate fi asociată, prin simbolul "cojilor
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
interioarelor din proza poetului: "Între acești muri afumați, plini de mirosul tutunului, de trăncănirea jucătorilor de domino și de cadențata bătaie a unui orologiu de lemn, ardeau lămpi somnoroase răspândind dungi de galbenă lumină prin aerul apăsat"45. Astrul de veghe rămâne luna pală "epitet cheie al limbajului eminescian": "El își apropia scaunul de fereastră pe care o deschide, și, la lumina cea palidă a lunii, el întorcea foaie cu foaie..."; "I se păru atunci că e într-un pustiu uscat
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
postura de eu-povestitor în măsura în care își povestește aventurile, și în postura de eu-actor în măsura în care le trăiește. ¶Lämmert 1955; Spitzer 1928. eul-protagonist ["I" as protagonist]. Unul din cele opt PUNCTE DE VEDERE, în clasificarea lui Friedman. Cînd este adoptat (Marile speranțe, De veghe în lanul de secară), informația furnizată se limitează la percepțiile, sentimentele și gîndurile unui NARATOR care este PROTAGONIST în situațiile și evenimentele povestite. Acestea din urmă sînt apoi reflectate dintr-un centru fix, și nu din periferie. ¶N. Friedman 1955b
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
narare. Naratorii absenți sînt caracteristici pentru NARAȚIUNILE COMPORTAMENTISTE. Vezi și NARAȚIUNE MEDIATĂ, NARAȚIUNE NENARATĂ, REPREZENTARE. narator conștient de sine [self-conscious narrator]. Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se comportă potrivit normelor AUTORULUI IMPLICAT. Mike Hammer din Eu, juriul este un narator
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
este personaj secundar în situațiile și evenimentele prezentate, acestea din urmă fiind văzute de la periferie, mai curînd decît de la centru: Marele Gatsby); (4) EUL-PROTAGONIST (naratorul este protagonist în acțiunea povestită, aceasta fiind văzută din centru: Marile speranțe, Huckleberry Finn, De veghe în lanul de secară); (5) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ MULTIPLĂ (NARATOR HETERODIEGETIC cu punct de vedere intern variabil: Vîrsta rațiunii, Spre far); (6) OMNISCIENȚĂ SELECTIVĂ (narator heterodiegetic cu punct de vedere intern fix: Ambasadorii, Portret al artistului în tinerețe); (7) MODUL DRAMATIC
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
rămîn în această stare, fără să devin conștient de conștiință și fără să devin conștient de incon-știință. Aici apare noțiunea centrală de univers psihic. Acesta e fondat pe acțiunea terțului inclus, care restabilește echilibrul realității. În fond, toate tehnicile de veghe, în toate tradițiile lumii, dintotdeauna fac apel la un astfel de proces. Universul psihic este fondat pe terțul inclus, așa cum universul macrofizic este fondat pe omogenizare, iar universul biologic este fondat pe eterogenizare. Și cele trei universuri coexistă. Doar că
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
de Freud. [...] psihanalistul, dacă ajunge la rezultate fericite suprimînd nevroza, prin intermediul, după cum spune, al conștientizării de către pacient a ceea ce se află în inconștientul său, e pentru că face să coexiste cele două conștiințe contradictorii și antagoniste: cea a stării sale de veghe și cea pe care o aduce în conștiință pornind de la inconștientul său, ceea ce dă naștere unei conștiințe a conștiinței sale și o conștiință a inconștiinței sale. Din nefericire, conflictul, în virtutea logicii clasice a non-contradicției care guvernează toate demersurile științifice, înspăi-mîntă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]