2,332 matches
-
aceste două ținuturi este un zid pentru Ungaria și pentru Polonia. Ba eu zic mai mult, că dacă aceste două cetăți vor fi păstrate, va fi cu putință ca turcii să piarză și Caffa și Chersonesul”. Domnul îi avertiza pe venețieni: „Și dacă Dumnezeu va vrea ca eu să nu fiu ajutat, din două lucruri unul se va întâmpla și această țară va pieri desigur, și voi fi silit, de nevoie, să mă supun păgânilor. Lucrul acesta însă nu-l voi
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau în alt loc, pe care l-ar fi ales Ștefan. Când Ștefan cel Mare spunea, prin gura lui Țamblac, că a rămas singur, era o realitate tragică. Singurii care s-au zbătut ca Ștefan să fie ajutat au fost venețienii. Posesiunile Serenissimei pe terra ferma erau amenințate direct, dar venețienii aveau ei înșiși nevoie de ajutor și aveau prea puțin timp ca să poată trimite ceva în Moldova. Ceea ce este interesant pentru noi, este faptul că venețienii au înțeles rolul strategic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Ștefan. Când Ștefan cel Mare spunea, prin gura lui Țamblac, că a rămas singur, era o realitate tragică. Singurii care s-au zbătut ca Ștefan să fie ajutat au fost venețienii. Posesiunile Serenissimei pe terra ferma erau amenințate direct, dar venețienii aveau ei înșiși nevoie de ajutor și aveau prea puțin timp ca să poată trimite ceva în Moldova. Ceea ce este interesant pentru noi, este faptul că venețienii au înțeles rolul strategic pe care-l poate juca Moldova și defensiv, dar și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
fie ajutat au fost venețienii. Posesiunile Serenissimei pe terra ferma erau amenințate direct, dar venețienii aveau ei înșiși nevoie de ajutor și aveau prea puțin timp ca să poată trimite ceva în Moldova. Ceea ce este interesant pentru noi, este faptul că venețienii au înțeles rolul strategic pe care-l poate juca Moldova și defensiv, dar și ofensiv, punct de vedere formulat și de Michael Bocignoli din Raguza, în 1524. Succesele politice și militare repurtate de domn au fost umbrite de o mare
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și Transilvania, ar fi în stare să-l scoată de barbă pe sultan din vizuina lui de la Stambul. Nici încercările domnului de a-i coaliza pe creștini, de a-i convinge să-i trimită ajutoare, nu au avut nici un rezultat. Venețienii și ungurii, deși erau hărțuiți mereu pe apă și pe uscat de oștile turcești, nu ajung la o înțelegere și nu izbutesc să-și conjuge eforturile lor cu acelea ale voievodului moldovean. Fiecare dintre cele două puteri evita un conflict
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de împrejurări. Devenea evident, cu toate eforturile diplomatice, că voievodul moldovean nu putea obține sprijinul militar și politic al acelor puteri amenințate de turci și, cu atât mai puțin, o coordonare a acțiunilor militare. Începând cu anul 1479, mai întâi venețienii, după aceea ungurii, și în cele din urmă polonii, vor duce, succesiv, tratative pentru încheierea unei păci cu Înalta Poartă. Începutul l-au făcut venețienii în anul 1479. Din anul 1482, Matei Corvin începe un lung și obositor război cu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu atât mai puțin, o coordonare a acțiunilor militare. Începând cu anul 1479, mai întâi venețienii, după aceea ungurii, și în cele din urmă polonii, vor duce, succesiv, tratative pentru încheierea unei păci cu Înalta Poartă. Începutul l-au făcut venețienii în anul 1479. Din anul 1482, Matei Corvin începe un lung și obositor război cu împăratul Frederic al III-lea. Pentru a-și asigura liniștea hotarului turcesc, Matei Corvin a început tratativele cu turcii, care s-au încheiat în 1483
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pregătirile turcești și felul în care s-a desfășurat această campanie. Când începea primăvara, deci spre sfârșitul lunii martie 1484, sultanul „a dat porunci emirilor din Anatolia și Rumelia ca să vină la Poarta cea ocrotitoare a lumii”. Pietro Bembo, bailul venețian de la Constantinopol, informa, în ianuarie 1484, că turcii au început să facă mari pregătiri de război. Scopul acestora nu era cunoscut, sultanul păstrând o tăcere absolută asupra lor. La 15 aprilie 1484, bailul știa că intenția sultanului era de a
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui și primirea luptei într-un loc întărit, pregătit dinainte. Este de presupus că Ștefan a încercat să le producă turcilor pierderi la trecerea Dunării. Flota turcă ridica ancora la 1 iunie, și văzând încotro se îndrepta, îi face pe venețieni să răsufle ușurați: „Liniștea ni se așterne pe suflete!” exclamau conducătorii Serenissimei. La 5 iulie, ajungeau în fața Chiliei, oastea otomană aflându-se sub conducerea directă a sultanului și a celor doi beilerbei, Iskender pașa, beilerbeiul Anotoliei, și Ahmed Hersekzade pașa
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sub comanda personală a sultanului (deci o companie sultanală). Împrejurările impuneau și ele încheierea ostilităților cu Imperiul Otoman. În luna iulie, la Pecs, se purtau discuții în legătură cu înnoirea armistițiului dintre Ungaria și turci. În vara anului 1486, polonezii cereau Senatului venețian, prin Filippo Buonaccorsi-Callimahus, să medieze o înțelegere cu Poarta. Cele două părți doreau să încheie ostilitățile, mai ales că interesele politice și militare turcești se orientau acum spre Orientul Mijlociu. De aceea, în anul 1486, se duc tratative pentru încheierea păcii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
-i poruncească) lui Bogdan să încheie pace cu hanul tătar, decât numai în cazul în care se încheiase un tratat între el și domnul Moldovei. În urma tratatului încheiat în 1512, se schimbă raporturile dintre Moldova și turci. În raportul bailului venețian la Constantinopol, din 1507, se arată că domnul muntean era obligat să-i dea ascultare sultanului, dar domnul Moldovei nu făcea acest lucru. Într-o scrisoare trimisă Papei de regele Sigismund al Poloniei, în 1514, Moldova este trecută în rândul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
teutonii, din care cauză, duce negocieri cu Poarta în vederea încheierii unei păci, în care să fie inclus și regele Ungariei. Informat în legătură cu ceea ce se petrece la hotarul cu Imperiul Otoman, Ștefan cel Mare își strânsese oastea în tabără, după cum aflaseră venețienii. La 29 iunie 1500, un florentin scria din Veneția, că Ștefan „nu doarme, stă la hotar cu toată puterea sa”. În aceste împrejurări, Ștefan poruncește să se brodeze noul steag al țării, pe care era înfățișat Sfântul Gheorghe, luptătorul pentru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o oaste otomană, comandată de doi sangeac-bei, care au pierit în luptă, fiul sultanului scăpând cu greu. Potrivit unei știri din Corfu, Ștefan ar fi reușit să cucerească trei ținuturi (terre). Aceste informații, culese de Sanudo din scrisorile adresate Senatului venețian, trebuie privite cu multă circumspecție, atâta vreme cât nu sunt confirmate și de alte documente. Unele dintre ele sunt simple zvonuri, care circulau în sud-estul european sau în insulele din Marea Egee. Un lucru este cert: domnul se temea de un atac din partea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
să păstreze liniște la hotarul acesteia. O cronică rusească, referindu-se la evenimentele din 1500, menționa că Baiazid se temea „mai ales de Ștefan, Voievodul Moldovei”. Sultanul dorea liniște la hotarul cu Moldova, deoarece eforturile turcilor se concentrează în jurul posesiunilor venețiene din Moreea și, la 9 august 1500, turcii reușeau să cucerească cetatea Modon. Este greu de înțeles de ce moldovenii l-au mutilat pe solul turc. Era un semn că domnul nu mai vroia să plătească haraciu Porții, anulând, astfel, pacea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la Roma. Solia trimisă la Buda era importantă, după cum o arată și numărul de cai folosiți - 70. Aceasta sosea în capitala regatului vecin în ianuarie 1501. Solia trimisă la Veneția ajungea în cetatea de pe lagună în februarie 1501. Solii cereau venețienilor îngăduința de a angaja un medic și de a cumpăra stofă scumpă, țesută cu fir de aur (panni d’oro). În aceeași vreme, o solie ungară sosea la Moscova, în ianuarie 1501, iar o alta, polo-lituaniană, în februarie 1501. Nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pace și împreună cu toți domnii creștini să stai împotriva păgânătății.” Apusenii și regatele creștine, vecine Moldovei, nu vor reuși să organizeze un front de luptă comun antiotoman. La 13 mai 1501, regele Ungariei anunța că va porni împotriva turcilor alături de venețieni și de Sfântul Scaun. Practic, nu s-a realizat nimic. La 17 iunie 1501, murea Ioan Albert la Torun deschizându-se, iarăși, problema moștenirii tronului Poloniei. Ștefan l-a sprijinit pe Alexandru fiind, astfel, favorabil unirii Poloniei cu Lituania. Acesta
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Dunărea de Jos, amenințând Transilvania, iar tătarii de pe Volga veneau, la chemarea sultanului în părțile Chiliei și Cetății Albe. La 6 februarie 1502, regele Vladislav considera că domnul va trebui să fie ajutat. În raportul trimis de Matei Muriano Senatului venețian, domnul nu putea să-i atace pe turci din cauza tătarilor de pe Volga. Aceștia veniseră, la chemarea, sultanului în părțile Chiliei, și Cetății Albe. Ei urmau să se unească cu 4.000 de oameni ai lui Malcoci, cu 14 pași și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trece pe la curtea lui Ștefan în 1501, fiind trimis de Maximilian de Habsburg. La începutul anului 1502, don Branca îl informa pe Maximilian că Ștefan, deși bolnav, era gata să lupte contra turcilor. La august 1502, sosea la Suceava medicul venețian Matteo Muriano. Din scrisoarea trimisă Senioriei, Matteo mărturisea că a fost bine primit de domn, care-i mărturisea că este înconjurat numai de dușmani și că a purtat 36 de lupte din care a pierdut două. „Cât despre sus-numitul domn
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi scria dogelui Veneției să-i trimită un alt medic. În același timp erau trimiși la Nürenberg soli să caute un doctor. Medicul care ar fi trebuit să vină din Germania, se pare că nu a ajuns niciodată în Moldova. Venețienii nu s-au arătat dispuși să caute un doctor spunând că, dacă moldovenii vor unul, n-au decât să și-l caute. De aceea, o nouă solie, prin postelnicul Teodor, ajungea la Veneția odată cu solul ducelui Ioan Corvin. Solul le
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
s-au arătat dispuși să caute un doctor spunând că, dacă moldovenii vor unul, n-au decât să și-l caute. De aceea, o nouă solie, prin postelnicul Teodor, ajungea la Veneția odată cu solul ducelui Ioan Corvin. Solul le amintește venețienilor câte servicii a adus domnul Creștinătății și aceștia decid să caute un doctor potrivit. Până la urmă avea să plece în Moldova Hieronim da Cesena, despre care se spunea că nu e bun de nimic. În ianuarie 1504, regele Poloniei anunța
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, ctitor și ziditor al sfântului lăcașului acestuia, care aici zace. Și s-a strămutat la veșnicile lăcașuri în anul 7... luna... și a domnit ani ...”. Peste sarcofag a fost pusă o bucată de brocart venețian, pe marginea căruia se află următoarea inscripție: „Io Bogdan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării Moldovei, a împodobit și acoperit cu acoperământul acesta mormântul tatălui său, Io Ștefan voievod, cel care a domnit în Țara Moldovei 47 de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sau sabie, sau că a pornit la luptă fără pinteni îi tăia capul fără nici o milă”. Alte informații, provenind din surse străine și tot din secolul al XV-lea, estimează efectivele oastei moldovenești în jurul cifrei de 40000 de oameni. Surse venețiene menționează că Ștefan cel Mare avea o oaste de 42.000 de oameni sau 32.000. După alte izvoare ar reieși că Ștefan cel Mare avea 50.000, 60.000, sau, cum se menționează într-un izvor florentin, oastea lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
În 1514, Sigismund, regele Poloniei, într-o scrisoare adresată Papei menționa că oastea Moldovei se poate ridica la 30.000 de oameni, dintre care 15.000 erau călăreți, care puteau participa la lupte și dincolo de hotarele țării. Într-o sursă venețiană, se arată că, în 1543, i-au ieșit în întâmpinare lui Petru Rareș 20.000 de călăreți. Arhiepiscopul de Lyon îi scria, în 1536, lui Carol al V-lea că Petru Rareș putea să strângă o oaste de 30-40.000
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
trebuie să recunoaștem că, dacă turcii ar fi voit, ar fi putut pune un pașă la Suceava și la Târgoviște...”. Acest lucru s-ar fi putut petrece, așadar, din secolul al XV-lea. Căci, zadarnic le spunea Ștefan cel Mare venețienilor și prin ei papei de la Roma, că turcii s-au lovit de țara lui ca de un zid și de aceea nu au ajuns în Polonia și Ungaria, deoarece, pentru turci Țările Române nu reprezentau din punct de vedere strategic
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
realitate strategică este surprinsă într-o descriere anonimă a Moldovei, de la începutul secolului al XVI-lea, în care se arăta că: „din Moldova turcii pot să înainteze fără greutate în Transilvania prin susnumiții munți care sunt în apropierea orașului Brașov”. Venețienii, intervenind pe lângă papa Sixt al IV-lea, arătau și ei că Moldova era „poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și năvălirea deopotrivă în regatul Poloniei și în cel al Ungariei”. Planul genial, făcut de Mahomed al II-lea în 1476
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]