1,354 matches
-
simț politic, nu se poate mai bun reprezentant decât d. Cațavencu, (apăsând) onorabilul d. Cațavencu! (Tipătescu împinge cu scârbă pe Cetățeanul turmentat.) Cațavencu: (zâmbind cu bonomie) Ce răutăcios! Brânzovenescu: (din fund) A! Farfuridi: (lui Trahanache) Iacă trădarea! Când îți spuneam, venerabile!... (coboară toți.) Trahanache: Ei! Ai puțintică răbdare! Zoe: Nene! (se repede la Trahanache și-l trage deoparte unde-i vorbește încet și cu multă mișcare. Cațavencu și Cetățeanul turmentat vorbesc de altă parte asemenea.) Tipătescu: Ei! Lăsați-mă toți în
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tache! Tache! Farfuridi: (smucindu-se) Ia lasă-mă-n pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică, noi nu știm, nu vedem, orbi suntem? D-ta ești candidatul prefectului... Cațavencu: (râzând) Eu sunt candidatul grupului tânăr, inteligent și independent... Onorabilul, venerabilul nostru prezident (îl caută cu ochii) unde e venerabilul prezident? Nu-l văz... -va proclama, pe cât știm, astă-seară pe candidatul comitetului dv. comitetul dv. ...Or, dacă voi avea onoarea ca să mă agreeze și comitetul dv. ... căci e al dv. ... Farfuridi
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
pace, să mă răfuiesc odată cu domnul... Ce adică, noi nu știm, nu vedem, orbi suntem? D-ta ești candidatul prefectului... Cațavencu: (râzând) Eu sunt candidatul grupului tânăr, inteligent și independent... Onorabilul, venerabilul nostru prezident (îl caută cu ochii) unde e venerabilul prezident? Nu-l văz... -va proclama, pe cât știm, astă-seară pe candidatul comitetului dv. comitetul dv. ...Or, dacă voi avea onoarea ca să mă agreeze și comitetul dv. ... căci e al dv. ... Farfuridi: (fierbând mereu) Nu mai este comitetul nostru, este al
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
uită, care trădează interesele și onoarea familiei sale... (cu un gest colosal.) D-ta! Trahanache: (trântind clopoțelul pe masă în culmea indignării) Apoi, ai puțintică răbdare, stimabile! Mă scoți din țâțâni... Eu falsificator?... Pe mine, cetățean onorabil, pe mine, om venerabil, să vie într-o adunare publică, să mă facă falsificator... cine? (rumoare mare. Tipătescu și Zoe ascultă palpitând) Cine? (cu energie.) Un plastograf patentat! Cațavencu: (sărind din loc) Plastograf! Toți din fund: (strigând amenințător) Afară plastograful! Toți din față: (asemenea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Tipătescu mișcare) am voit să cruț opinia publică de o lovitură scandaloasă;... astăzi însă am fost lovit așa de crud în dignitatea mea, încât nu mai pot tăcea. (Zoe și Tipătescu mișcare.) Acest onorabil cetățean, (arată pe Trahanache) acest om venerabil, d. Zaharia Trahanache... Trahanache: (cu pofidă) Ei? Eu... Cațavencu: Este atât de naiv, încât crede că e plastografie un document olograf... (Zoe și Tipătescu mișcare de groază.) Zoe: Fănică!... (șovăie.) Tipătescu: (susținând-o și răcnind cu o supremă putere) Ghiță
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în Cameră, si eu ca rumânul imparțial, care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască! (Urale și ciocniri.) Trahanache: (cătră Cațavencu, care a coborât spre el și Tipătescu) Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! Mă bucur. Cațavencu: Venerabile neică Zahario! În Împrejurări ca acestea (mișcat) micile pasiuni trebuie să dispară. Trahanache: Ei, aici mi-ai plăcut! Bravos! Să trăiești! Cațavencu: În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache! (Urale și ciocniri.) (Zoe vede pe Cetățeanul turmentat în grămadă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
el și Tipătescu) Și așa zi, ai? D-ai noștri, stimabile? Bravos! Mă bucur. Cațavencu: Venerabile neică Zahario! În Împrejurări ca acestea (mișcat) micile pasiuni trebuie să dispară. Trahanache: Ei, aici mi-ai plăcut! Bravos! Să trăiești! Cațavencu: În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache! (Urale și ciocniri.) (Zoe vede pe Cetățeanul turmentat în grămadă, ia un pahar și merge de i-l oferă.) Cetățeanul: În sănătatea coanii Joițichii! Că e (sughite) damă bună! (ciocnește cu ea: ea i strânge
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
fost un ziarist în cea mai înaltă accepțiune, intelectuală și etică a cuvântului.“36 Cel din urmă dispărut dintre frații Bacalbașa (fost director al Teatrului Național, Ion C. Bacalbașa murise în timpul ocupației Bucureștilor, în 1918) își în cheia existența la venerabila vârstă de aproape 79 de ani, înscriindu-și numele pentru totdeauna în istoria - încă nescrisă - a presei românești moderne, de certă ținută europeană. Cuvintele pe care Nicolae Titulescu, în anii aceia ministru de Externe al României, le-a transmis redacției
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
restul personalului, adică de ostilitate la adresa mea). Ca să n-o supăr, sau s-o Întristez, nu m-am opus gestului, intențiilor sale. I-aș fi restituit lucrarea, urmând s-o Înainteze personal „Galeriei”. M am gândit Însă la vârsta-i venerabilă, la sinceritatea gândului și mi-am călcat pe inimă, deși știam că pentru „colegii” fălticeneni, scrisorile nu aveau nici un ecou, nu le spuneau nimic. Vederea scrisului 599 sens răspunsul Dvs. (...). Cateluța Petrovici cu soțul ei, ne scrie mereu. Se agită
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
muzeal și a luat colecția acasă. Mai mult, la București a luat de la d-na Ursu, corespondența lui A.G. Stino către poetul bârlădean G. G. Ursu, mințind-o probabil că e pentru muzeele fălticenene. Am aflat noutatea, de la doamna Stino. Venerabilul profesor Virgil Tempeanu nu știa cât de negativ evoluase cel cu care... Începe cultura orașului. Când Îi evocă pe Artur Gorovei, pe E. Lovinescu, se așează În frunte, Încât nu știi dacă nu cumva el i-a lansat ca scriitori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
V. Pienescu, deși Îi era nepot, pentru care motiv elevul a plecat la alt liceu. 591 Nimicirea noastră, a celor de la „Galerie”, Începuse a fi bine organizată de „colegii” Muzeului, care-l cooptaseră și pe Vasile Toporan. Era Înfruntat și venerabilul institutor Dumitru Balan, președintele Comitetului orășenesc de cultură și educație socialistă. Acesta ne apăra, din motive obiective. Confruntări aproape zilnice, cu perspectiva de a fi arbitrați la nivel superior, de alte foruri. Le stricam atmosfera de dolce far niente, eram
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
mea era justificată, deoarece Vasile Toporan nu avea trecere la Iași. Din meritele trecutului, nu se putea hrăni la infinit. 623 Cele 3 scrisori de la primul secretar Miu Dobrescu au fost trimise la Buftea, cu un scop precis: să arate venerabilului dascăl, ce relații mari are! 624 Cu finețea care-l caracteriza, Miu Dobrescu i-a cerut sugestii pentru Îmbunătățirea vieții culturale din zonă, dar Toporan nu mai avea idei! Apoi, devenise prea comod. Scrisorile de la primul secretar Îi alimentau vanitatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-i zdruncinase zidurile sau temelia. Continuându-mi plimbarea prin seara bucureșteană, am ajuns pe Splai, în dreptul Domniței Bălașa. Și ea fusese, și poate mai e periclitată. Alături, largul pustiu pe care se întindea Spitalul Brâncovenesc. Cât de bine se potriveau venerabilul lăcaș și bătrânul așezământ spitalicesc. Acum, biserica a rămas singură, izolată într-un vast câmp, în care nu peste mult se vor înălța blocurile. Dacă o vor cruța marile imobile uniforme, fără niciun caracter, o vor împrejmui desigur în așa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
față de ele frapează. Primii dușmani și-i cîștigă scundul romancier În tabăra criticilor și teoreticienilor (unul dintre ei, Antoine Compagnon), a universitarilor cu panaș, deși tot unul de-al “lor” l-a promovat. Căci editarea primului roman i se datorează venerabilului Maurice Nadeau, În 1994, Într-un tiraj de 10.000 de exemplare. Acuzat deschis că nu știe să scrie, romancierul cvadragenar pierde Într-o parte ceea ce cîștigă Înzecit dincolo, În public: unul În mod tradițional dornic de poveste și retractil
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
stupiditate pură, autoreferențială, intenționată. Beigbeder scrie cu aceeași franchețe și cu același cinism - gratuite dar sincere - care cuceresc publicul amator de senzații fără implicații. Memoriile unui tînăr țicnit este o carte de care tu, profesor de română, student silitor sau venerabil intelectual care iubești spiritul, n-ai nevoie. N-ai voie, aș adăuga, s-o deschizi, pentru ca ideea ta Înaltă despre literatură să nu fie Întinată. Este o carte pe care nici tu, adolescent furios, revoltat, feroce sau blînd care zgîrii
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
viziune inedită asupra relațiilor familiale, și anume o perspectivă răsturnată a raporturilor dintre membrii acestei celule sociale. Astfel, universul cotidian este violentat de poznele părinților și bunicilor, iar copiii, ființe ce dețin secretul înțelepciunii totale, stăvilesc cu greu excesele prea venerabililor înaintași. Dar virtualitățile, anunțate și finalizate parțial în nuvele, își găsesc realizarea în romanul Pribegi, noi visam (1973). Fidel aceluiași crez al prozei discontinue, aspirând la autenticitatea maximă ce nu poate fi obținută cu mijloacele „literaturizante” ale prozei tradiționale, autorul
DAMIAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286665_a_287994]
-
1977; Revelionul, București, 1977; Volume, București, 1978; Vara baroc, București, 1980; Solstițiu tulburat, București, 1982; Siesta, București, 1983; Mai mult ca perfectul, București, 1984; Natura lucrurilor, București, 1986; Pontice, București, 1987; Geamlâc, București, 1988; Între timp, București, 1990; Învățăturile unui venerabil prozator bucureștean către un tânăr critic din provincie (Corespondență către Ion Simuț), Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Felea, Reflexii, 154-159; Cesereanu, Ipostaze, 136-143; Dimisianu, Prozatori, 111-116; Ardeleanu, „A urî”, 79-88; Sorianu, Contrapunct, 155-161; Stănescu, Cronici, 99-106; Andriescu, Disocieri, 237-241; Grigurcu, Idei
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
el lucra liniștit capetele de operă ale literaturii noastre, sau cheltuia mii de galbeni în străinătate, trimis în serviciul țării, și mai ales la 1859, când Cuza îl făcu să călătorească pentru recunoașterea Unirii, fără plată din partea Statului. Această bătrână venerabilă, care păstrează cu atâta sfințenie amintirea scumpului dispărut, este torturată cu groază, și se întreabă cu gândul: „Ce va deveni mormântul marelui Alecsandri după trecerea ei din viață?" Moșia aceasta va trece cu siguranță în cine știe ce mâini străine, și mormântul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
departe de plaiurile unde și-a pierdut copilăria, veni la acea adunare și luă cuvântul, cerând să fie înscris între membrii fondatori și depunând taxa prescrisă de 100 fiorini. Sfârșinduse ședința, văd pe acel bătrân cum se apropie de o venerabilă matronă octogenară și-i sărută mâna cu mult respect. Preoteasa cu o prezență de spirit admirabilă ascunde repede pe tânăr, iar dânsa ieșind în ușă ca cloșca, când își apără puii. spune husarilor: „Vă rog, nu intrați în această odaie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Discursul Papei din deschiderea Expoziției mondiale a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
deschiderea Expoziției mondiale a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
AARC București, dosar 134/1934-1936, f. 318. 858 Iată cei scria episcopul de Iași celui de București în privința susținerii financiare a pregătirii expoziției: "Îndată ce voiu avea în scris consimțământul Excelenței Voastre pentru delegarea Monseniorului Dr. A. Gabor, voiu aviza pe Venerabilii Confrați Sufragani de persoana aleasă pentru Provincia latină și le voiu trimite formularele de pregătit fixând timpul când va sosi Însărcinatul pentru colectarea indicațiilor recerute și a materialului de Presă. Natural că spezele pentru Delegat și pentru taxele Expoziției precum și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
filosofice și economico-juridice, pe P. Constantinescu-Iași și pe B. Lăzăreanu, l-a păstrat pe A. Rădulescu și l-a introdus ca membru de onoare pe C. Moisil, numismat de renume și fost director al Arhivelor Statului, ajuns la o vârstă venerabilă și care mai putea salva ceva din imaginea noii secții. Spre sfârșitul anului (1-2 noiembrie 1948) au mai fost adăugați M. Roller, M. Ralea și C. Balmuș între titulari, iar D. Prodan și E. Condurachi între corespondenți. Toate aceste numiri
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Române după 1990. Un discurs echivoc, apologetic, presărat cu formulele unei „limbi de lemn” profesionale. Această retorică, neîncetat preocupată să de-laicizeze istoria națională, n-aș putea-o compara decât cu frescele noi cu care parohul decorase acum câțiva ani venerabila biserică „din groapă” de la Sibiu, în care figurau Cuza, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu și nu mai știu cine, poate Horea. Aici însă îl găsim pe Titulescu comparat cu Sf. Ioan Chrysostom (măcar de ar fi fost Take Ionescu, pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
este ceva ieșit din comun. În orice caz, intelectualii Comunității care au Înregistrat orice amănunt despre pogrom pentru a nu fi date uitării „faptele lui Amalek”* au acordat acestui caz o pagină Întreagă, sub titlul „Tragica moarte a bătrânului și venerabilului evreu Strul (Israel) Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" ”32. Rotman XE "Rotman, Strul (Israel)" era un erudit În religia evreiască și cioplitor de meserie, de fapt un maestru, care a lucrat din fragedă tinerețe la cimitir, la pregătirea pietrelor funerare
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]