1,883 matches
-
ca mecanism de acțiune inhibiția sintezei prostaglandinelor și se administrează fie pe cale orală fie injectabilă, dar produce iritație gastrointestinală (ca toate antiinflamatoarele nonsteroidiene), amețeli, cefalee, edeme. Pentru durerile musculoscheletale pot fi aplicate topic unguente ale căror principii active sunt veninul de albine și/sau extracte vegetale, esteri cu efect revulsiv (Apireven®, Boicil®, Rumeyn, Revulsin®). Apireven® este un unguent compus din venin de albine, camfor, extract fluid de ardei iute (Capsici), nicotinat de metil, rezultatul fiind o acțiune revulsivă și antalgică
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
toate antiinflamatoarele nonsteroidiene), amețeli, cefalee, edeme. Pentru durerile musculoscheletale pot fi aplicate topic unguente ale căror principii active sunt veninul de albine și/sau extracte vegetale, esteri cu efect revulsiv (Apireven®, Boicil®, Rumeyn, Revulsin®). Apireven® este un unguent compus din venin de albine, camfor, extract fluid de ardei iute (Capsici), nicotinat de metil, rezultatul fiind o acțiune revulsivă și antalgică la aplicarea topică, utilă pentru ameliorarea artralgiilor, mialgiilor, nevralgiilor. Unguentul nu trebuie folosit excesiv, de asemenea nu se aplică pe pielea
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
privești oglinda mării 121, cu data, pusă pe manuscris, tot "Iul. 1869": Vezi a luncii vînt de vară Călduros Cîntă-n lira mea amară Languros. De-ai pătrunde c-o privire Al meu sîn. Să vezi marea-i de mîhnire Și venin, Ai cunoaște-atuncea bine Traiul meu: Suflet mort, zîmbiri senine, Iată eu."122 Și strofa, pe care Perpessicius a lăsat-o la capitolul Exerciții & Moloz. Fără îndoială că poetul a compus-o cînd s-a dus la mormîntul Casandrei, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
greier; grijulie; harnici; importanță; iute; împunge; întrecere; a înțepa; înțepat; înțepături; libertate; lucrătoare; mama; molcom; muncitoare; mușcătură; negru; oameni; organizare; pericol; pișcă; plăcintă; polei; pufos; puritate; rău; repulsie; roi de albine; sare; sărut; sîrguință; stăpînă; strîngătoare; teamă; trîntor; țipă; țînțar; venin; veninoasă; viața; viață; vioaie; zburătoare; zgomot; zice; zumzăit (1); 797/126/41/85/0 alege: decizie (35); culege (26); opțiune (19); vot (18); caută (14); bine (13); decide (11); președinte (11); selectează (11); ceva (10); libertate (10); corect (9); oportunitate
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
5); neplăcere (5); pastilă (5); sărat (5); stricat (5); viața (5); (4); ciocolată (4); mîncare (4); pastile (4); chin (3); cireșe (3); destin (3); fruct (3); greață (3); lacrimi (3); nasol (3); necaz (3); negru (3); suflet (3); urît (3); venin (3); vin (3); amărăciune (2); bun (2); cireașă (2); despărțire (2); dezamăgire (2); dureros (2); grefă (2); grețos (2); grimasă (2); gust rău (2); iubire (2); măr (2); medicament (2); medicamente (2); nașpa (2); nenorocire (2); nu (2); piper (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
3); grupă sangvină(2); seringă(2); ADN (2); donare (2); fierbinte (2); fluid (2); foc (2); greață (2); înțepătură (2); leșin (2); medic (2); omor (2); organism (2); răzbunare (2); respingere (2); rudenie (2); spaimă (2); tăietură (2); trist (2); venin (2); viața (2); 8% din greutatea omului; ac; același; adrenalină; ajutor; amețeală; analiză; apă nu se face; asistență; asta e; de aur; baltă; în brațe; carne; chirurgie; coagulat; coli; corp; crima; curaj; curat; curge; dedicație; dens; determinare; dezastru; dezgust; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
plecă; poșta; prezență; prieten; prieteni; primul; profesor; proful; prompt; realiza; refuza; regăsire; reîntîlni; reîntoarcere; resemnare; reuși; reveni; a reveni; roșu; sfîrșit; în sfîrșit; a sta; străinătate; succes; suna; școală; uimire; uite; umbla; a uni; valiză; vapor; vară; vecin; vecinul; venea; venin; veniseră; venit; viață bună; vizită; voi (1); 770/199/61/138/0 soț: soție(146); bărbat(66); iubire(51); familie(35); partener(25); iubit (24); dragoste(21); prieten(19); bun(18); jumătate(16); fidel(14); pereche(14); căsătorie(13); iubitor
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
spirit; o stea căzătoare; stele; subordonare; în sus; mai sus; șef; trambulină; treapta; țel; țintă; uimire; undeva; up; a urca; urcat; utopic; văzduh; vezi mai bine tot; vise; vizibil; voință; vreau; zmeu; zvon(1); 923/159/50/109/0 șarpe: venin (179); frică (64); veninos (43); reptilă (34); rău (28); animal (22); lung (20); rece (19); pericol (15); șopîrlă (13); viclenie (13); răutate (12); viclean (12); clopoței (11); viperă (11); boa (9); șiret (9); teamă (9); urît (9); verde (9); alunecos
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
dorință (2); emoție (2); fată (2); foc (2); ghinion (2); iertare (2); imensă (2); indignare (2); inimă (2); insuportabil (2); multă (2); necaz (2); negativ (2); neînțelegere (2); neplăcut (2); prietenie (2); putere (2); răutăcios (2); rea (2); reciprocă (2); venin (2); agitație; agonie; aiureală; a-l trata; alegere; amară; anxietate; apară; apăsătoare; aroganță; atrocitate; bun; cald; Camil; capăt; căldură; chin; cîine; cîștig; colegă; colegi; colind; complex; crimă; criminal; cuvînt; da; Darius; daună; deplină; deprimare; desconsiderare; destin; detest; dezacord; diferențe; disconfort
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu sorcova; sosit; a sosit; a spera; speranță; a sta; supărare; la școală; șosea; taină; telefon; timp; timpul; la tine; toamna; tren; trenul; de undeva; ușor; ușurare; val; vara; văzut; vechi; a vedea; vede; veni vidi vinci; veni; a veni; venin; venit; a venit; verb; vidi vinci; viitor; vin; vine; vreme; pe vremuri; ziua; ziuă (1); 782/272/80/192/1 verde: iarbă (288); culoare (54); natură (43); viață (32); roșu (27); iarba (25); pădure (21); primăvară (18); frunză (17); albastru
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poet; poveste; prea frumos; premoniție; prezicere; preziceri; prietenă; rai; rațiune; rămîn; rău; realitate astrală; realizare; realizare inversă; realizat; regret; reușită; risipit; roz; scurt; seară; senin; spaimă; speranțe; spulberat; straniu; superstiție; tineresc; trezire; tulburare; țintă; uitat; unire; univers; de vară; vedetă; venin; vis; visare; vise; vită; vizionare; viziune; 365 zile; zmeură (1); 789/236/64/172/0 viteaz: curajos (173); curaj (70); erou (54); puternic (46); Mihai (43); voinic (33); brav (29); Ștefan cel Mare (16); Mihai Viteazul (13); breaz (12); voievod
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
desparte de lume și în care, captiv, sinele își construiește sentimentul unei libertăți explozive. Conștient, însă, că totul e consecința unei mistificări, Cioran nu-și poate învinge nici nostalgia paradisului, nici invidia („Invidia e fiziologică. A trăi înseamnă să secretezi venin” Ă II, 386), cu atât mai puțin violența, căreia îi vom dedica pagini aparte, sau dezgustul față de sine. Dacă se disprețuiește, Cioran o face tocmai din acest motiv, al neputințelor, doar că o face cu voluptate, căci neputința devine ea
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la victoria cinicilor. „Iubesc orice formă de violență contra propriei ființe” (I, 86). El, care în momentele de tristețe are „nostalgia cruzimii” (I, 74) și care crede în „virtuțile febrei” (26), el, care spune „există în mine un fond de venin pe care nimic nu-l va putea diminua sau neutraliza” (I, 27), privește cu admirație insistențele sfintei Tereza, mai ales în principii, ține să precizeze, asupra „importanței supunerii” (I, 127). După câteva explorări despre furie, Cioran își mută câmpul de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
anxietate. Iată: „Toată dimineața, senzație de bucurie, de fericire chiar. Umorile noastre, și nimic altceva, determină viziunea noastră despre lume. Asupra acestor umori însă n-avem nici o putere” (I, 337). De vină este, cum o precizează într-un loc, un venin nostalgic. Oriunde pe pământ, Cioran s-ar simți la fel. Prin urmare, spune: „Cred sincer că un înger s-ar simți pe pământ mult mai acasă decât mine. Dar comparația nu este bună: căci nu puritatea mă împiedică să fiu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la fel. Prin urmare, spune: „Cred sincer că un înger s-ar simți pe pământ mult mai acasă decât mine. Dar comparația nu este bună: căci nu puritatea mă împiedică să fiu la unison cu lumea, nu, e altceva, un venin nostalgic, pe care doar demonii, foști îngeri, îl pot presimți sau concepe” (I, 158). Fost înger, adică demon, Cioran apelează la soluția muncii fizice pentru a ucide în sine răul conștiinței individualizatoare. De fapt, pentru a regăsi extazul: „Extazul e
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ce-ar vedea s-ar spăria, / C-ar citi pân-ar muri / Și tot n-ar mai isprăvi, / Ar citi până la moarte / Și tot nu le-ar găsi toate. / Inimă de putregai, / Cu cuțit am să te tai / Să văd veninu ce-l ai; / Cu acu de te-aș străpunge, / Tot n-ar curge pic de sânge. / Când din tine iese doru, / Atunci îmbătrânește omu / Și dă capu la albit, / Și fața la-mbătrânit."179 Natura, ca refugiu existențial, tămăduiește și dezleagă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Așa trăiesc viața mea. Când m-au dus la botezat / Dumnezeu era culcat / Și puțin noroc mi-a dat; / El l-a toți le-a dat cu carul / Numai mie cu paharul, / Nici acela n-o fost plin, / Jumătate cu venin."206 Relația de interdependență dintre ursită-soartă și firul vieții este ilustrată prin intermediul paralelismului analogic, alternanța afirmativ / negativ dând în vileag pulsiunile trăirilor: "Eu nu cânt, că știu cânta, / Ci-mi mai stâmpăr inima, / Mie și cui m-asculta! Că și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ea. /C-ai dat, Doamne, binele / La toate fântânele, / Numai mie nu mi-ai dat, / Parcă eu nu m-a rugat. La toți dai noroc cu carul / Numai mie cu paharul. / Și nici acela n-o fost plin / Jumătate cu venin; / Nici acel n-o fost ras, / Jumătate cu necaz."216 Interiorizarea liricului construiește un spațiu poetic al împlinirilor, ca paliativ al zbuciumului vieții. "Cântul", ca modalitate de structurare a discursului poetic, are atribuțiile unui personaj liric care transformă actul poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
luminat, / Ca de Maica Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua de pe pământ. / De la mine descântecul, / de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Precistă lăsat."162 Dacă, de obicei, descântecele se fac înainte de răsăritul soarelui, pentru a se împlini, apusul soarelui anulează forțele răului: "Soare apune, / șerpe răpune. Cum apusul soarelui / ia puterea șerpelui, / așa descântecul meu / să ia veninul cel rău. / Eși, venin, din mână, / și din talpă, / din palmă / și din pulpă, / din oscior / și din picior, / să rămână Vasile curat / și luminat / ca-n ziua maica ce-a fapt, / ca roua de pe pământ. / De la mine descântecul, / de la Domnul leacul."163 "Apa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
absolute, la albul purificator, al mutațiilor ființei, prin moarte și renaștere: "Păsărică albă / cu aripa albă, / din piatră ai crescut, / cu nor te-au bătut, / trei picături din tine au căzut... / una de vin, / una de lapte / și alta de venin; / cel de-a băut laptele s-a săturat, / cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, / iar cel cu veninul a crăpat; / așa să chiară pociturile din post, / pân-ntr-o clipă să fie lecuit / și să rămâie ca pomul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu nor te-au bătut, / trei picături din tine au căzut... / una de vin, / una de lapte / și alta de venin; / cel de-a băut laptele s-a săturat, / cel ce-a băut vinul s-a îmbătat, / iar cel cu veninul a crăpat; / așa să chiară pociturile din post, / pân-ntr-o clipă să fie lecuit / și să rămâie ca pomul înflorit."316 Metamorfoză a timpului diurn sau nocturn, pasărea prevestește începutul și sfârșitul ritualurilor de trecere care consfințesc hotarele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu apele pământului. Ca strămoș mitic, șarpele este un erou civilizator care se întrupează și se jertfește pentru neamul omenesc. Ca imago mundi, șarpele este într-o permanentă interdependență cu cele patru elemente universale: trăiește în pământ sau în apă, veninul său are proprietățile focului ceresc sau a focului htonian, iar, ca șarpe înaripat, aparține văzduhului, aerului. Ca întruchipare a primordialului, a pământului și a apei, a amestecului dintre elementele naturii, șarpele este și un simbol al Logosului divin, al rațiunii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ortoman / Izbea negrul dobrogean / Și cu pala lui cea nouă / Pe balaur tăia-n două, / Apoi trupul înghițit, / Plin de rane, otrăvit, / El în cârcă-l ridica, / Sus, la stână se urca / Și în lapte mi-l scălda, / De venin îl curățea / Și cu viața-l dăruia. / Apoi, mări, cât trăia, / Frați de cruce se prindea / Și-mpreună voinicea / Pe balauri de stârpea!"365 Anularea forțelor oculte este posibilă prin invocarea șarpelui arhetipal, în descântece, care primenește timpul și spațiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cruce, / Cruce-n cer, / Cruce-n pământ, / Hulduc fă-l în sus, / fă-l în jos de la pământ, / Leac să fie" 369 sau "Meletică peletică / Pag conopagă / Cara gana carga cararara. / Cruce-n cer, / Cruce pe cer, / Cruce pe pământ / Veninul șarpelui să fie înfrânt."370 Antinomia om / șarpe, ilustrată de alternanța pronominală eu / tu, este anulată de prezența plantelor de leac: "Șerpe, / cotoșerpe, / tu m-ai apucat / și am descântat / la fântâna lui Iordan / c-o crenguță de brădan / și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]