2,080 matches
-
9]. Pattern-ul histopatologic tipic pentru CMH este reprezentat de creșterea diametrului transvers al miocitelor care prezintă forme bizare și care sunt aranjate haotic. Acest aspect de dezorganizare caracterizează atât zonele hipertrofiate cât și pe cele de dimensiuni normale ale ventriculului. Necropsiile efectuate la copii foarte mici care arată aceste modificări au dus la concluzia ca ele apar încă de la naștere [3]. Pe lângă elementele contractile și țesutul conjunctiv interstițial prezintă aceleași apecte de hipertrofie și dezorganizare. O altă caracteristică a CMH
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
zonelor de fibroză haotic dispuse are ca rezultat dezorganizarea transmiterii impulsurilor electrice la nivel miocardic, ceea ce duce la apariția tahicardiilor ventriculare și a morții subite [3]. FIZIOPATOLOGIE Principala caracteristică fiziopatologică a CMH este reprezentată de obstrucția tractului de ejecție a ventriculului stâng. Factorii care contribuie la realizarea acesteia sunt: - de ordin anatomic: hipertrofia septală, deplasarea anterioară a valvei mitrale și a mușchilor papilari, inserția defectuoasă a mușchiului papilar anterior pe valva mitrală anterioară, - forțe hemodinamice (fenomen Venturi sau efect de tracțiune
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
urmat de șocul apexian propriu-zis - deplasat lateral în marea majoritate a cazurilor, și, uneori de cel de-al treilea impuls (în telesistolă, datorat contracției ventriculare izometrice). Pe jugulogramă se poate remarca o undă a proeminentă, ca urmare a scăderii complianței ventriculului drept, iar pe carotidogramă se observă o imagine caracteristică acestei patologii, denumită „spike and dome” ce se caracterizează printr-o undă ce crește rapid și are un prim vârf în protosistolă, care apoi scade spre mijlocul sistolei pentru a avea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
auscultă cu maximum de intensitate între apex și stern, dar iradiază și în axilă sau la baza gâtului, începe după zgomotul 1 și este crescendo-descrescendo. Acesta are de fapt două mecanisme: fluxul turbulent de la nivelul obstrucției tractului de ejecție a ventriculului stâng, dar și insuficiența mitrală produsă prin mecanismele descrise anterior, fără a se putea însă face o diferențiere netă între ele. O altă caracteristică a acestui suflu este faptul că el poate fi scăzut sau crescut în intensitate prin diverse
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
dimensiuni, precum și pe absența disfuncției diastolice. În cazul unui sportiv, întreruperea antrenamentelor timp de 4-6 săptămâni duce la regresia hipertrofiei [3]. În cazul CMH cu hipertrofie localizată la nivelul septului interventricular (SIV) diagnosticul diferențial se realizează cu hipertrofia izolată de ventricul drept (VD), cu dextro-transpoziția de vase mari sau chiar cu hipertrofia septală a vârstnicilor. Aceasta din urmă se caracterizează prin hipertrofia zonei bazale a SIV ( pe o lungime de maximum 3 cm) ceea ce conferă SIV un aspect sigmoid, fără a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]
-
indicată este pericardectomia. Căile de acces recomandate sunt fie intrapleurale (toracotomie anterolaterală stângă, toracotomie anterolaterală dreaptă, toracotomie bilaterală + sternotomie transversală) sau extrapleurală (sternotomia mediană). Decorticarea pericardică trebuie să fie cât mai completă, o atenție deosebită impunând regiunile de contact dintre ventriculi și diafragm. Mortalitatea chirurgicală se încadrează între 5-15% (Fowler, 1995) [4]. Sechele cardiovasculare Mai frecvent se constată anevrismul cardiac, defectele septale și valvulare, fistulele arterio-venoase mari (între aortă și vena cavă superioară), corpii străini intracardiaci, ce necesită tratament chirurgical specializat
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Ovidiu Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/92095_a_92590]
-
Amann et al., 1995]: îngro[area fibroelastică intimală; creșterea matricei extracelulare; conținut mare în calciu, cu calcificări mediale extensive. Elasticitatea aortei și a arterelor mari este esențială pentru absorbția energiei în cursul sistolei; doar jumătate din volumul sangvin ejectat din ventriculul stâng în timpul sistolei se îndreaptă în mod direct spre țesuturi. Cealaltă jumătate este înmagazinată și împinsă distal în cursul diastolei prin reculul arterelor mari destinse care au acumulat energie în cursul sistolei. în arterele rigide, acest proces este alterat, rezultând
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
1999] au arătat că TA sistolică crescută reprezintă un predictor independent al hipertrofiei ventriculare stângi și al progresiei acesteia în timp. Astfel, fiecare creștere a TA sistolice cu 5 mm Hg se asociază cu o creștere cu 11% a masei ventriculului stâng (VS). Creșterea rigidității arterelor mari, de tip elastic, se asociază cu un clearance creatininic redus, fiind constatată deja la pacienții cu disfuncție renală ușoară/moderată [Mourad et al., 2001], precum și la subiecții cu IRC avansată [Konings et al., 2002
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
pre-, cât și postdializă, reactivitatea endotelială endoteliu-independentă (testată prin administrarea de nitroglicerină) este semnificativ crescută în comparație cu reactivitatea endoteliu-dependentă (determinată prin administrarea beta-2-agonistului salbutamol). Un răspuns mai modest la administrarea de nitroglicerină a fost asociat cu o masă mai crescută a ventriculului stâng, un factor de risc CDV bine caracterizat la populația dializată. Aceste date sugerează faptul că administrarea cronică a nitraților ar putea reduce semnificativ rigiditatea arterială la subiecții cu uremie cronică, cu posibil impact epidemiologic major. Un alt rezultat interesant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
non-uremici, cu observația că la primii este vorba de un proces de ateroscleroză accelerată. Mai mult, calcificările vasculare nu se rezumă exclusiv la intima arterială, cuprinzând și media, rezultând o creștere generalizată a rigidității vasculare și, prin aceasta, a postsarcinii ventriculului stâng. Rigiditatea arterelor mari, ca o expresie a procesului difuz de arterioscleroză, crește în populația generală o dată cu vârsta și cu prezența hipertensiunii arteriale [Goldsmith, Ritz [i Covic, 2004]. La pacienții cu insuficiență renală cronică terminală, rigiditatea arterială este mult mai
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, D.J.A. Goldsmith, A. Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91911_a_92406]
-
au primit capsule cu doze mari de micronutrienți: calciu, magneziu, zinc, cupru, seleniu, vitamine A, B 6, B12, C, D, E, tiamină, riboflavină, folați și coenzima Q10. La acești pacienți s-a constatat o creștere a fracției de ejecție a ventriculului stâng și o ameliorare a calității vieții (58). În general, o dietă echilibrată, cu un aport crescut de fructe și legume, asigură o cantitate suficientă din astfel de micronutrienți. 52.4.9. Nutriția în insuficiența cardiacă dreaptă Din cauza simptomelor digestive
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Bogdan Mircea Mihai, Cristina Mihaela Lăcătușu () [Corola-publishinghouse/Science/91969_a_92464]
-
-se că variante mai frecvente „inima în picătură” (verticalizată) la persoanele de tip longilin-astenic și inima orizontalizata la cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
că variante mai frecvente „inima în picătură” (verticalizată) la persoanele de tip longilin-astenic și inima orizontalizata la cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cele de tip picnic. CONFIGURAȚIE EXTERNĂ [1] Inima se compune din două părți mari, partea superioară, atriile (Atrii cordiș) și partea inferioară, ventriculii (Ventriculi cordiș) despărțite prin sântul coronar (Sulcus coronarius), evidențiabil pe fețele posterioara și laterale. - Limită celor doi ventriculi anterior este marcată de sântul interventricular anterior (Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior), ce se întâlnesc la nivelul unei mici incizuri situată deasupra și la dreapta de vârful inimii (incisura
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Sulcus interventricularis anterior), iar pe fata aplicată pe diafragm de sântul interventricular posterior (Sulcus interventricularis posterior), ce se întâlnesc la nivelul unei mici incizuri situată deasupra și la dreapta de vârful inimii (incisura apicis cordiș). Vârful rotunjit (Apex cordiș) aparține ventriculului stâng, iar baza inimii (basis cordiș) corespunde sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
cordiș) aparține ventriculului stâng, iar baza inimii (basis cordiș) corespunde sectorului atrial și porțiunii incipiente a vaselor mari. - Pe suprafața inimii se disting următoarele trei fete: - Față sterno-costală (Facies stenocostalis), convexa, formată în cea mai mare parte de atriul și ventriculul drept. Pe ea se evidențiază pregnant urechiușa dreapta (Auricula dextră), segmentul de vărsare în atriul drept al venei cave superioare, partea incipientă a trunchiului pulmonar (marcând aria cea mai proeminenta a feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
feței sternocostale), înapoiă lui aorta ascendentă și pe o mică porțiune urechiușa stânga (Auricula sinistra). Cele două urechiușe îmbrățișează baza de implantare a trunchiului pulmonar. Sântul interventricular anterior marchează pe fata sternocostală limită dintre aria mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Auricula sinistra). Cele două urechiușe îmbrățișează baza de implantare a trunchiului pulmonar. Sântul interventricular anterior marchează pe fata sternocostală limită dintre aria mai mare (3/4) corespunzătoare ventriculului drept, si aria îngustă (1/4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
4) cuprinzând și vârful inimii care răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
răspunde ventriculului stâng. În șanț este situată ramură interventriculară anterioară a arterei coronare ștăngi. - Față diafragmatica (Facies diaphragmatica), ușor concava, se mulează pe versantul anterior al diafragmului. 2/5 din ea este constituită de ventriculul drept și 3/5 de ventriculul stâng. O mică arie din apropierea locului de vărsare a venei cave inferioare aparține atriului drept. Este străbătuta în lung de sântul interventricular posterior, conținând ramură terminală a arterei coronare din dreapta și vena cordiș media. Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
Extremitatea superioară al sântului interventricular posterior fuzionează cu sântul coronar, în a cărei jumătate stânga se află sinusul coronar, confluentul venelor proprii ale inimii. - Fetele pulmonare (Facies pulmonalis) la dreapta este formată de atriul și urechiușa dreapta, iar la stanga de ventriculul și urechiușa stânga, la care se adaugă și atriul stâng pe o mică porțiune. Fetele pulmonare vin în contact cu scobitura cardiacă de pe fața mediala a plămânului respectiv. Cordul conține la suprafață, în sântul coronar, în șanțurile interventriculare și în
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
numita porțiune sinusală (Sinus venarum cavarum) de restul atriului. CAVITĂȚILE INIMII Inima este formată din patru compartimente. Cele de primire a sângelui se numesc atrii (Atrium cordiș), iar cele din care pleacă sângele spre corp, respectiv spre plămân se numesc ventricule (Ventriculus cordiș), separate unele de altele prin septul atrioventricular (Septum atrioventriculare). - Atriul drept (Atrium dextrum), de forma cuboidă, este alcătuit din două părți distincte: una posterioara, boltita și cu pereți netezi, în care se varsă cele două vene cave (Sinus
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
de forma semilunara, cu convexitatea în sus (Valvula foraminis ovalis sau falx septi), marcând limită orificiului septal în viață embriofetală. Cavitatea atriului se prelungește anterior cu urechiușa stânga (Auricula sinistra), pediculizată, de forma variabilă, reliefata la interior de mușchii pectinați. - Ventriculul drept (Ventriculus dexter); pe secțiune transversala apare că o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de pâlnie (Conus arteriosus sau infundibulum), ce se continuă cu trunchiul pulmonar, la
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
septal în viață embriofetală. Cavitatea atriului se prelungește anterior cu urechiușa stânga (Auricula sinistra), pediculizată, de forma variabilă, reliefata la interior de mușchii pectinați. - Ventriculul drept (Ventriculus dexter); pe secțiune transversala apare că o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de pâlnie (Conus arteriosus sau infundibulum), ce se continuă cu trunchiul pulmonar, la limita acestora situându-se orificiul de golire al ventriculului drept (Ostium trunci pulmonalis). La acest nivel
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
o cavitate semilunara, cu concavitatea îndreptată spre ventriculul stâng. În sus se prelungește cu un compartiment neted în formă de pâlnie (Conus arteriosus sau infundibulum), ce se continuă cu trunchiul pulmonar, la limita acestora situându-se orificiul de golire al ventriculului drept (Ostium trunci pulmonalis). La acest nivel se află un dispozitiv de vâlve semilunare (Vâlvă trunci pulmonalis) construit din trei „valvule” fixate de peretele arterial (Valvula semilunaria anterior, dextră și sinistra), fiecare având la mijlocul mărginii sale libere o îngroșare numită
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]