3,744 matches
-
HTA cu mecanism complex în funcție de cauza declanșatoare (în cadrul IRC avansate, stenoză de arteră renală bilaterală complicată cu afectare renală, nefropatie ischemică, diabetică etc)tulburări de ritm și de conducere - expresie a diselectrolitemiei (de ex. hipopotasemia poate induce tulburări de ritm ventricular maligne, hiperpotasemia se poate complica cu bloc atrioventricular total), consecință a medicației sau a afectării cardiace structurale severeafectarea pericardică - fie frecătură pericardică în IRC avansată, netratată, fie pericardită lichidiană prin hiperhidratare sau în uremieboala coronariană - fie la pacientul cu boală
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
salivare. Leziunile evoluează către ulcerații, hemoragii, necroze și gangrene, suprainfecții care determină halenă fetidă (angina ulcero-necrotică). În diatezele hemoragice apar peteșii, hemoragii mucoase. În leucemiile acute și cronice poate apărea hipertrofia glandelor salivare. Aparatul cardiovascular poate prezenta semne de insuficiență ventriculară stângă sau globală, modificări ale TA (ex. HTA în policitemia vera), tulburări de ritm și de conducere, inclusiv blocuri atrio-ventriculare prin infiltrarea țesutului de conducere (ex. în leucemii, limfoame), sufluri sistolice funcționale în anemii. Ca manifestări vasculare sunt trombozele arteriale
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
organismul uman. De exemplu, postul total (cu zero calorii) sau aportul energetic extrem de restrictiv (< 800 kcal/zi) sunt însoțite de riscuri vitale:accidente vasculare (trombotice sau hemoragice) - tromboembolii (cardiace, cerebrale, mezenterice, renale etc) - crește incidența morții subite (tulburări de ritm ventricular) - tulburări psihice - reducerea capacității de luptă antiinfecțioasă - hiperuricemie, atac acut de gută - alterarea echilibrului hidroelectrolitic hipotensiune ortostatică - demineralizare osoasătulburări ale ciclului menstrual, spermatogenezei și potenței - hipovitaminoze Tipuri de diete utilizate în practică: 1. Dieta cu conținut caloric redus - frecvent utilizată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
se poate datora fie prin mărirea structurilor celulare (celule Kupffer, reticul endoplasmatic), fie prin stocarea unor substanțe (grăsimi, glicogen, colesterol, fier, cupru, mucopolizaharide, proteine etc.). 3. Lărgirea spațiului extracelular. Staza sanghină în sinusoide și în spațiul Disse întâlnită în insuficiența ventriculară dreaptă, insuficiența tricuspidiană (hepatomegalie pulsatilă), sindromul Budd Chiari, boala veno-ocluzivă, pericardita constrictivă determină hepatomegalie. Hiperemia inflamatorie din hepatita acută virală induce creșterea dimensiunilor ficatului. Defectul de formare sau drenare a bilei sau limfei asociază hepatomegalie. 4. De asemenea, mărirea volumului
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
puține ori am văzut situații în care operatorul aducea ca argument suprem al performanței chirurgicale o anastomoză perfectă, dar bolnavul avea infarct subendocardic întins, cu sindrom de debit cardiac scăzut, necesitând suport inotrop și asistare mecanică a circulației, deși funcția ventriculară preoperatorie era bună și nu avea infarct în antecedente. O anastomoză perfectă nu absolvă chirurgul de responsabilitatea eșecului. ̨ n urma actului medical la care consimte în deplină cunoștință, bolnavul se așteaptă la prelungirea supraviețuirii și îmbunătățirea calității vieții. Din
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
prezenței stenozei de left main, a leziunilor trivasculare severe, a afecțiunilor valvulare asociate (secundare infarctului miocardic sau de sine stătătoare), a leziunilor coronariene inadecvate pentru alte mijloace terapeutice. Complicațiile mecanice ce pot interveni în evoluția infarctului miocardic includ defectul septal ventricular, insuficiența mitrală acută prin disfuncția ischemică a mușchiului papilar și/sau prin ruptura acestuia și ruptura peretelui liber al ventriculului stâng (3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10). În caz de șoc cardiogen asociat este indicată de urgență intervenția
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
funcția ventriculului stâng este alterată (14, 15). Este de menționat totuși faptul că în trialurile randomizate nu sunt incluși pacienți cu FE < 35%, frecvent întâlniți în prezent în sălile de operație (11, 12, 13). Indicațiile BAC la bolnavii cu aritmii ventriculare maligne By-pass-ul aortocoronarian este eficient în mod particular la acei bolnavi la care se poate demonstra etiologia ischemică a tulburării de ritm (16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a tulburării de ritm (16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace cu beneficii evidente pe termen lung (17, 18, 19). By-pass-ul aortocoronarian este mai eficient în combaterea episoadelor de fibrilație ventriculară decât a tahicardiei ventriculare deoarece în mecanismul de producere al celei din urmă circuitele de reintrare din zona cicatricei endocardice joacă un rol mai important decât ischemia. Este motivul pentru care uneori revascularizarea miocardică trebuie însoțită de implantarea unui defibrilator
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
16). ̨ n această situație, revascularizarea chirurgicală a miocardului previne inducerea aritmiei, scade semnificativ probabilitatea opririi cardiace cu beneficii evidente pe termen lung (17, 18, 19). By-pass-ul aortocoronarian este mai eficient în combaterea episoadelor de fibrilație ventriculară decât a tahicardiei ventriculare deoarece în mecanismul de producere al celei din urmă circuitele de reintrare din zona cicatricei endocardice joacă un rol mai important decât ischemia. Este motivul pentru care uneori revascularizarea miocardică trebuie însoțită de implantarea unui defibrilator (20), dacă episoadele de
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
în mecanismul de producere al celei din urmă circuitele de reintrare din zona cicatricei endocardice joacă un rol mai important decât ischemia. Este motivul pentru care uneori revascularizarea miocardică trebuie însoțită de implantarea unui defibrilator (20), dacă episoadele de tahicardie ventriculară persistă postoperator. Indicațiile BAC după eșuarea PTCA Colaborarea chirurg cardiac-cardiolog intervenționist este esențială în fața unei situații extrem de complexe pe care o reprezintă un bolnav la care tentativa de PTCA s-a soldat cu apariția unor complicații severe ce pun în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
revascularizarea chirurgicală a miocardului. Hipertrofia ventriculului stâng Spre deosebire de fracția de ejecție, hipertrofia ventriculului stâng este un factor de risc pentru decesul precoce postoperator. Acest lucru se datorează atât dificultății de a realiza o protecție miocardică adecvată, în cazul hipertrofiei peretelui ventricular, cât și dezechilibrului important între rețeaua coronariană afectată de procesul aterosclerotic și masa musculară crescută a ventriculului stâng. Revascularizarea incompletă a peretelui hipertrofiat al ventriculului stâng se însoțește de o incidență mai mare a ischemiei reziduale post-BAC, ceea ce are drept
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
sau a celei anterolaterale. În unele cazuri poate apărea la nivelul ambelor comisuri. Din punct de vedere al etiologiei există mai multe ipoteze: disfuncția ischemică a mușchilor papilari, scurtarea prin cicatrizare a mușchilor papilari, ruptura mușchiului papilar, asinergia adiacentă peretelui ventricular. Există însă și situații în care regurgitarea apărea prin porțiunea centrală a valvei ca rezultat al dilatației anulare secundară disfuncției globale a ventriculului stâng. Mortalitatea intraspitalicească este considerabil mai mare în cazul by-pass-ului aortocoronarian asociat cu chirurgia valvei mitrale pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
nu trebuie să se facă pe un vas coronarian important care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect septal ventricular postinfarct (60). Protecția miocardică Obiectivele operației de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
care este mai bine să fie graftat separat (59). Grafturile secvențiale reprezintă probabil cea mai bună alegere în anumite situații cum ar fi: urgențe majore în tromboza acută post-PTCA, hipertrofia ventriculară stângă, boala coronariană asociată cu leziuni valvulare, defect septal ventricular postinfarct (60). Protecția miocardică Obiectivele operației de by-pass aortocoronarian trebuie sa fie revascularizarea miocardică completă și evitarea sau limitarea afectării intraoperatorii a miocardului. Pentru realizarea acestora sunt necesare două condiții: o vizualizare adecvată a câmpului operator absolut necesară pentru confortul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Strategiile de protecție miocardică pe durata clampării aortei au evoluat de la oprirea ischemică a cordului în hipotermie (61) până la recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
recent utilizata cardioplegie sanguină continuă caldă (62), trecând printr-o serie de metode și tehnici aparent diametral opuse: oprire ischemică fibrilație ventriculară, cardioplegie cristaloidă cardioplegie sanguină, administrare anterogradă administrare retrogradă, cardioplegie caldă cardioplegie rece, administrare continuă administrare intermitentă. Deși fibrilația ventriculară în hipotermie profundă este o măsură relativ bună de protecție miocardică și indicată în special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
special în cazul în care clamparea aortei nu se poate realiza în condiții de siguranță (ateromatoza severă a aortei ascendente), în prezent, în cele mai multe centre sunt utilizate diferite soluții cardioplegice într-o multitudine de metode și tehnici de administrare. Fibrilația ventriculară în special în normotermie trebuie evitată deoarece reprezintă situația cea mai frecventă ce duce la leziuni ischemice prin compresia vaselor subendocardice mai ales când se asociază cu distensia ventriculului stâng (63). Pe durata clampării aortei, în condițiile întreruperii irigării cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
normotermică. Cardioplegia caldă continuă (37°C) crește producția miocardică de lactat comparativ cu cardioplegia sanguină rece (10°C) administrată intermitent (20 minute) (78). De asemenea, nivelul depozitelor de fosfat macroergic în momentul declampării aortei sunt mai reduse. În schimb, disfuncția ventriculară este redusă (79). În urma acestor observații, unii autori recomandă folosirea cardioplegiei sanguine la o temperatură de 29°C (intermediară), în acest mod fiind redusă producția de lactat și îmbunătățită recuperarea funcției ventriculare după declamparea aortei (78). Administrarea continuă a cardioplegiei
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
declampării aortei sunt mai reduse. În schimb, disfuncția ventriculară este redusă (79). În urma acestor observații, unii autori recomandă folosirea cardioplegiei sanguine la o temperatură de 29°C (intermediară), în acest mod fiind redusă producția de lactat și îmbunătățită recuperarea funcției ventriculare după declamparea aortei (78). Administrarea continuă a cardioplegiei sanguine calde mai are dezavantajul că pe durata realizării anastomozelor distale trebuie, de regulă, întreruptă pentru a putea obține o bună vizibilitate necesară suturii. Dacă această întrerupere durează mai mult de 7
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
la acest nivel. Hipotensiunea neresponsivă la măsurile de repleție volemică trebuie corectată prin administrarea de droguri vasoconstrictoare și inotrope. În timpul operației, drogurile folosite pentru menținerea anesteziei sunt administrate pentru asigurarea unei profunzimi adecvate nivelului de stimulare chirurgicală. Pacienții cu funcție ventriculară bună au adesea un răspuns impresionant la stimulii chirurgicali: incizia pielii, sternotomia, pericardotomia, disecția aortei ascendente. Dacă hipertensiunea și tahicardia persistă în ciuda suplimentării drogurilor anestezice, este indicată administrarea de droguri vasodilatatoare și/sau β-blocante. Pe de altă parte, bolnavii cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
Instituția în care se efectuează intervenția chirurgicală influențează rezultatele revascularizării chirurgicale a miocardului. Logistica disponibilă este importantă și uneori decisivă în rezolvarea complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Mijloacele de asistare mecanică a circulației (balon intraaortic de contrapulsație, sisteme de asistare ventriculară, ECMO) au schimbat evoluția și prognosticul bolnavilor cu disfuncție ventriculară severă și sindrom de debit cardiac scăzut. Hemofiltrarea și hemodializa au făcut posibilă supraviețuirea bolnavilor la care postoperator s-a instalat insuficiența renală acută și au oferit șansa bolnavilor cu
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
chirurgicale a miocardului. Logistica disponibilă este importantă și uneori decisivă în rezolvarea complicațiilor apărute în urma intervenției chirurgicale. Mijloacele de asistare mecanică a circulației (balon intraaortic de contrapulsație, sisteme de asistare ventriculară, ECMO) au schimbat evoluția și prognosticul bolnavilor cu disfuncție ventriculară severă și sindrom de debit cardiac scăzut. Hemofiltrarea și hemodializa au făcut posibilă supraviețuirea bolnavilor la care postoperator s-a instalat insuficiența renală acută și au oferit șansa bolnavilor cu insuficiență renală cronică să beneficieze de intervenția chirurgicală. Tomografia computerizată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
cu o rată crescută a emboliilor. Incidente, accidente și complicații dependente de tipul de grefon folosit Vena safenă internă Deși vena safenă internă este grefonul folosit în exclusivitate de unii chirurgi pentru revascularizarea miocardică în urgență, la pacienții cu funcție ventriculară alterată, precum și la cei în vârstă, cei mai mulți dintre aceștia sunt însă de părere că folosirea venei safene interne trebuie să fie acompaniată de utilizarea arterei mamare interne din cauza problemelor pe care le ridică patența pe termen scurt și lung a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică ventriculară se egalizează și reflectă creșterea presiunii intrapericardice. Lipsa de umplere a ventriculului stâng duce la scăderea debitului cardiac. Tahicardia reflexă care apărea adesea scade durata diastolei și prin aceasta fluxul coronarian. Scăderea fluxului coronarian asociată cu creșterea presiunii diastolice a
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
presiunea cu un transducer) urmată apoi de introducerea tecii pentru un cateter mai mare. Complicațiile atribuibile cateterelor merg de la inducerea de aritmii benigne până la ruptura fatală a arterei pulmonare. Atât cateterele venoase centrale, cât și cateterul Swan-Ganz pot induce extrasistole ventriculare și ambele pot (rareori) perfora cordul, deși mecanismul propus pentru aceasta (erodarea lentă a peretelui cardiac) este mai probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]