1,741 matches
-
parcă ar fi trăit într-un mediu de intelectuali, și cu un bun simț ieșit din comun. După despărțire, am comentat cu unchiul Constantin acest caz, atât de deosebit de mediul înconjurător și de posibilitățile modeste de trai. Asupra acestei verișoare mi-a atras atenția unchiul Constantin, de a cărui mărturie mă folosesc pentru a nu aprecia cititorul că n-aș prezenta fapte reale și aprecieri corecte. Am înțeles, cu nesfârșit regret, cum se pierd valorile românești acoperite și zdrobite de
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de distrusă, încât a cerut ca nimeni dintre rude să nu fie de față la înmormântarea mamei sale. Doinița s-a comportat ca o fiară prinsă în capcană, care înnebunită își roade picioarele și orbește înainte de a muri. Nefericita mea verișoară n-a mai putut să împartă această cumplită durere cu nimeni din cei dragi. A făcut din această dramă un motiv de autoflagelare. TANTI FLORICA. În anul 1921 cînd c-a căsătorit mămica, tanti Florica avea 11 ani, și ea
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
emerit. Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte mult mai autoritar, că ar fi trebuit să bage spaima în studenți și în toți subalternii săi. Mi se pare, deci poate că greșesc. VERIȘOARA SABINA, fiica unchiului Constantin, doctor în fizică, profesor universitar, cu o deosebită educație, cu o cultură pe care numai un tată ca unchiul putea să i-o ofere, cu un suflet frumos și curat, din nefericire este un om rupt
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care se ținea numai de pozne - Ciurmarenco, frații Feodorov Neculai și Petru, seminariști. și-au schimbat numele în Teodoru pe timpul guvernului Ion Antonescu, care cerea acest lucru. Am mai cunoscut un ofițer aviator, Ivancinco Nicolae, Colea, care avea o verișoară de-o frumusețe rară, dar pe care tatăl n-o lăsa să vorbească mai cu nimeni. Mai erau elevele de școală normală Locvinov Matrona și Smirnov. De asemenea Fenea Carà, elevă de liceu, care îmi făcea scrisori de dragoste și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
negre. Fiecare pescar, cred, aducea acasă cota lui neimpozabilă de pește, un morun doi, bine legați sub linia de plutire a bărcii. Toți știau și nimeni nu afla. Într-o zi am fost invitată la o rudă de-a gazdei, verișoară cred. Mi-a arătat și m-a servit cu zece feluri de mâncare de pește, de te apuca amețeala numai la mișcarea atâtor și atâtor farfurii. Totul era delicios. Populația era majoritar formată din lipoveni. Oameni buni, blânzi și muncitori
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ca la spital. Văzând că-mi place, plutonierul mi-a spus că-s nebun de mă tot agăț de învățământ. Fă armata, dom'le, și te reangajezi ca subofițer! Aha. Nu te ia că ai debilitate?! Păcat. Mare păcat. Are verișoara o nepoată frumoasă, cam curvuștină, dar cu avere. Păcat, mă, păcat. După două zile de arest la pichet (aș fi stat eu și o lună) situația s-a lămurit dar am rămas cu prieteni de nevoie care m-au înzestrat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
pui. Cu banii luați de la Banca Populară din Nicorești am luat cerșafuri și cămeși și ce s-a mai putut lua de îmbăcăminte. Pe data de 30 octombrie 1940 am plecat la București cu Toader Dărângă, un învățător căsătorit cu verișoara Elena. și el era refugiat din Basarabia dar spre deosebire de noi evenimentul l-a prins acolo, așa că a avut timp să mai ia câte ceva cu el. Noi, nimic. Ne-am dus la București să facem împrumut la Casa Corpului Didactic. Din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și Petrișor, a învățătorului Alexandru Starșii, refugiat basarabean din 1940 am reușit să refacem clădirea. Eu nu aveam pe mine decât hainele militare cărora le-am scos epoleții iar mantaua am vopsit-o în negru. Soțul Anișoarei Trofin, fostă Brumă, verișoară, mi-a dat un surtuc de primăvară. Tot ea și soțul său, Vasile Trofin, ne-au mai ajutat cu de-ale gurii fiindcă salariul de milionari pe care îl primeam abia ajungea pentru opt kilograme de mălai! Într-o zi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
mare din România!" După îndelungi căutări am găsit-o pe Lipscani 2 metri pe un metru! Aveam să aflu pentru ce-i trebuie: la Hala din Piața Unirii a umplut "sarcofagul" cu leuștean, mărar, pătrunjel, cimbru..., produse destinate mamei, mătușilor, verișoarelor, soacrei, prietenelor, pentru care aceste minunății "de acasă" valorau aur. Mi-a plăcut gestul său, gândind, ca diplomat, că agricultura ecologică poate constitui o punte între țări și popoare! Vizita în România a președintelui sirian Hafez el Assad, mare prieten
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
în al doilea rând, să nu iau nicio măsură care ar putea fi interpretată drept o răzbunare împotriva acelor ce îmi pricinuiseră supărări oricât de serioase. Singura excepție în privința „demersurilor” am fă-[240]cut-o la Ministerul Sănătății, pentru soțul unei verișoare, medic refugiat din Transilvania și încadrat la un spital inferior acelui condus de el mai înainte. Intervenția mea n-a avut niciun succes, socotindu-se că doctorul B. n-avea dreptate, însă i-a pricinuit mai târziu multe neplăceri, deoarece
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mi-au fost date de profesorii seminarului episcopal. Acum începeam să înțeleg de ce Dumnezeu mă alesese tocmai pe mine ca să-și realizeze Opera. „A privit la umilința roabei sale“, așa a răspuns Preasfânta Fecioară Maria la salutul de laudă al verișoarei sale Elisabeta. Iar Dumnezeu, dintre atâția preoți valizi, culți și zeloși din clasa mea și, aș spune din toată dieceza de Verona, a vrut să mă aleagă tocmai pe mine, „agerime puțină, bolnăvicios, vocație îndoielnică“! (erau judecățile aspre exprimate de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
care îl începuse cu 43 de ani înainte, la 10 noiembrie 1911. Calvarul lui Don Giovanni Calabria Lângă Isus răstignit, ne spune Evanghelia, «mai erau acolo și câteva femei care priveau din depărtare. Printre ele se aflau mama lui Isus, verișoara ei, Maria lui Cleofa și Maria Magdalena» (In 19,25). În preajma lui don Calabria erau confrații religioși. Toți erau spiritual uniți lui și suferinței sale. Dar unii îi erau alături fizic, și priveau tăcuți și neputincioși calvarul părintelui lor. Să
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
stîngace spre a fundamenta dovezile unei vinovății îndoielnice ca să atragă o condamnare. În această privință, la cîțiva ani după ce afacerea s-a încheiat prin reabilitarea lui Dreyfus, am primit o versiune inedită pe care o deținea regina Serbiei, Natalia 20, verișoara mea, și care, fără a scuza comportarea Statului major, îi dădea o explicație: cînd s-au constatat "scurgerile" și serviciile de contraspionaj au pornit să caute cum de se afla Germania în posesia unor documente secrete privind apărarea națională, s-
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pregătesc să voteze. Iar acum el mă întreabă cu cine am votat! Mă întreabă în fața miilor de cititori ai Cotidianului, dând în același timp un rău exemplu de indiscreție electorală, căci se știe că românii nu au ochi decât pentru verișoara lor grasă și bogată, pentru Franța în care Le Pen a făcut un scor aproape la fel de ridicat ca și reprezentantul extremei drepte românești, fostul măscărici și versificator de la curtea lui Ceaușescu... — Înseamnă, în cazul de față, că francezii i-au
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
de ani. Ambii, însă, cred cu tărie că lumea îi iubește sincer, ca pe niște bujori nedeschiși în apa din glastră. De studiat ce deosebire e între iubirea ugandezului din popor, luat cu forța de lîngă un cotlet de o verișoară primară și adus în piața publică să-i înalțe ode lui Idi Amin, și dragostea pură, neîntinată, a enoriașilor care au cerut semnătura președintelui Ligii în curtea bisericii din Bălceștiul natal pe batista primită pomană de la mort. Trebuie iubit Dragomir
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
mișcați..."), scotea în 1912 împreună cu Ion Vinea o revistă Simbolul. În această fază românească trata teme simboliste (provincie, duminici, spitaluri) cu o mare ușurință lirică, cu sentimentalism și voluptate de mirosuri puternice. Presimțirea dadaismului stă în eterogeneitatea imaginilor puse laolaltă: Verișoară, fată de pension, îmbrăcată în negru, guler alb, Te iubesc pentru că ești simplă și visezi Și ești bună, plângi și rupi scrisori ce nu au înțeles Și îți pare rău că ești departe de ai tăi și că înveți La
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de ai tăi și că înveți La Călugărițe unde noaptea nu e cald. * Sufletul meu e un zidar care se întoarce de la lucru Amintire cu miros de farmacie curată Spune-mi servitoare bătrână ce era odată ca niciodată, Și tu verișoară cheamă-mi atenția când o să cânte cucul. URMUZ Prin Urmuz (1883-1923) suprarealismul român este anterior celui francez și independent. Divagațiile onirice, cu aparență de delir dement, ale acestuia îndeplineau întocmai programul de a surprinde realitatea imediată a spiritului, hazardul interior
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
fost de folos. Un coleg de-al lui îl tachina într-o poezie cu refrenul: „Pe Lasfuma în buzunar,/ el îl poartă în zadar”. Seara, unchiul mă pregătea în mod special ca să ajung la nivelul colegilor. După terminarea lecț iilor, verișoara „MELUȚA” (era de cinci aniă mă examina cu multă seriozitate și mă întreba: Cât fac șapte împărțit la? Prin fața școlii din Ariciu, în care locuiam la unchiul Dumitru, curgea „BUZĂELUL” un pârâiaș care, la topitul zăpezilor și după unele ploi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pension, parcă ar fi trăit într-un mediu de intelectuali, și cu un bun simț ieșit din comun. După despărțire, am comentat cu unchiul Constantin acest caz, atât de deosebit de mediul înconjurător și de posibilitățile modeste de trai. Asupra acestei verișoare mi-a atras atenția unchiul Constantin, de a cărui mărturie mă folosesc pentru a nu aprecia cititorul că n-aș prezenta fapte reale și aprecieri corecte. Am înțeles, cu nesfârșit regret, cum se pierd valorile românești acoperite și zdrobite de
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
de distrusă, încât a cerut ca nimeni dintre rude să nu fie de față la înmormântarea mamei sale. Doinița s-a comportat ca o fiară prinsă în capcană, care înnebunită își roade picioarele și orbește înainte de a muri. Nefericita mea verișoară n-a mai putut să împartă această cumplită durere cu nimeni din cei dragi. A făcut din această dramă un motiv de autoflagelare. TANTI FLORICA în anul 1921 cînd c-a căsătorit mămica, tanti Florica avea 11 ani, și ea
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
emerit. Mi se pare că tanti Măriuca ar fi dorit ca soțul său să se comporte mult mai autoritar, că ar fi trebuit să bage spaima în studenți și în toți subalternii săi. Mi se pare, deci poate că greșesc. VERIȘOARA SABINA, fiica unchiului Constantin, doctor în fizică, profesor universitar, cu o deosebită educație, cu o cultură pe care numai un tată ca unchiul putea să i-o ofere, cu un suflet frumos și curat, din nefericire este un om rupt
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
îi organiza pe tineri, le cerea materiale și le pregătea pentru o revistă, „Albumul literar”, care stătea mereu să apară dar nu va apare, de fapt, niciodată, le dădea coeziune de grup și chiar speranțe. Este vorba de Elena Sevastos, verișoara sa, N. Beldiceanu, Dimitrie Anghel, A. C. Cuza, Artur Stavri, Ema Holban, Grig. Alexandrescu, Artur Gorovei, etc. și fiecare în parte se va realiza la nivelul său, fiind în general nume de dicționar literar, nu de istorie literară dar nici de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
șaisprezece ani se căsătorește, după obiceiul timpului, cu două prințese din regatele vecine, Gopă („păstorița”) și Yaśodhară („purtătoarea de glorie”). Pe cea de-a doua se spune că a obținut-o la un concurs de tragere cu arcul. Yaśodhară era verișoara sa, fiica unui frate al mamei. Se știe despre ea că avea o fire liniștită, rezervată, așa cum se cuvenea unei femei indiene de familie bună, și că n-a jucat un rol decisiv în viața soțului ei. Yaśodhară era renumită
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
eu mă ocupam de Tribunalul Militar foarte intens și-apăram pe cei care erau Împotriva regimului... Ancheta unde a fost, la Deva? Da. Dar am avut noroc. Eu eram cunoscut printre anchetatori, și unul dintre ei, Cozmescu, a avut o verișoară care a avut o condamnare de drept comun... A luat trei ani pentru nu știu ce delapidare și-a venit la mine, că mă știa că-s cumva combativ așa: „Uite, verișoară-mea... Să faceți ce știți!”. Și m-am luptat pentru
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
printre anchetatori, și unul dintre ei, Cozmescu, a avut o verișoară care a avut o condamnare de drept comun... A luat trei ani pentru nu știu ce delapidare și-a venit la mine, că mă știa că-s cumva combativ așa: „Uite, verișoară-mea... Să faceți ce știți!”. Și m-am luptat pentru ea și am scăpat-o de pușcărie, schimbându-i calificarea În neglijență În serviciu, care a intrat Într-o grațiere. Și, la proces, Cozmescu mi-a fost repartizat ca anchetator
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]