1,974 matches
-
Wines, 1963, 342). Urmare a consensului stabilit în cadrul acestor conferințe cu privire la unificarea conceptuală, Marilyn J. Horn (1965) scrie un curs universitar destinat studenților de la Universitatea din Nevada. Principala preocupare a autoarei americane este să ilustreze cele șase fațete conceptuale ale vestimentației, așa cum au fost stabilite în cadrul dezbaterilor academice: perspectiva antropologică, psihologică, psihosociologică, estetică și economică (M.J. Horn, 1968, ix). Trei ani mai târziu, Marilyn J. Horn își lansa acest curs la New York sub titlul The Second Skin. An Interdisciplinary Study of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
discuția de față este relevantă contribuția sociologului englez Dick Hebdige (1979, 1983) la explicarea stilului vestimentar al grupurilor subculturale din Anglia anilor '70. Cartea lui Dick Hebdige din 1979 Subculture: The Meaning of Style constă într-o lectură semiotică a vestimentației subculturii punk, aceasta reprezentând, în viziunea autorului, o formă de rezistență simbolică (sign struggle) la ordinea socială dominată (D. Hebdige, 1979, 17). Am denumit intervalul de timp cuprins între anii 1960 și 1990 "perioada fondatorilor" deoarece tema a cunoscut interpretări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2001, ix). Cartea ilustrează problemele centrale ale sociologiei estetice, originând în filozofia lui Immanuel Kant: dihotomia dintre particular și universal, dintre expresia estetică pură și satisfacerea nevoilor (J. Gronow, 1997/2001, 83). Un alt capitol important al evoluției studiilor dedicate vestimentației s-a deschis în 1997, o dată cu fondarea publicației internaționale Fashion Theory. The Journal of Dress, Body and Culture, publicație dedicată abordării culturale a modei. După cum declara Valerie Steele, redactorul-șef și directoarea muzeului The Museum at the Fashion Institute of
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
enciclopedii în trei volume, subliniază că cele 642 de concepte-intrări ale cărții sunt rodul unei colaborări internaționale între cercetătorii preocupați de discursul științific al modei. "În ultimii ani, asistăm la o schimbare majoră în teoretizarea modei, prin cercetarea relației dintre vestimentație, corp și construcția socială a identității", afirmă în continuare Valerie Steele (2005, xvii). Din păcate, enciclopedia conține câteva erori care pun sub semnul întrebării acumulările teoretice ale studiilor modei, și anume: antropologul Alfred Luis Kroeber nu se regăsește în seria
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
În acest sens, demersul prezentei lucrări de a repera acumulările teoretice relevante în analiza modei și de a le prezenta, pe cât posibil, în ordine cronologică este întemeiat. 1.6. Analiza științifică a modei în România Ca temă principală de reflecție, vestimentația a interesat diverși cercetători, de formație istorici, critici de artă, sociologi și etnografi. Seria studiilor etnografice despre geneza portului popular românesc, structura morfologică și plastico-decorativă a pieselor de bază care compun costumul specific zonelor geografice din România, precum și activitatea muzeografică
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
plastico-decorativă a pieselor de bază care compun costumul specific zonelor geografice din România, precum și activitatea muzeografică pentru conservarea acestora este impresionantă (cf. D. Ișfăștoiu și P. Popoiu, 2007, 20-21). În schimb, distribuția cronologică a apariției unor lucrări interesate de funcțiile vestimentației în interacțiunile sociale arată interesul scăzut pentru această tematică. Din anul 1970 și până astăzi, în decurs de aproximativ patruzeci de ani, subiectul a constituit tema principală a unui număr de șapte lucrări (C. Nicolescu, 1970; A. Alexianu, 1971; A
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
număr de șapte lucrări (C. Nicolescu, 1970; A. Alexianu, 1971; A. Nanu, 2001; A.-S. Ionescu, 2006; A. Bălășescu, 2007/2008). Fiecare dintre acestea poartă, desigur, amprenta formației autorului și în acest sens putem afirma că preocuparea de a studia vestimentația și aspectele sociale ale acesteia a fost dominantă în discipline precum istoria și arta. Pentru istorici, rațiunea consemnării unor date despre îmbrăcămintea specifică unor popoare are un dublu sens: pe de o parte, ajută la datarea istorică a "vârstei" unor
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
la reconstituirea vieții cotidiene a oamenilor dintr-o anumită epocă istorică. Într-un studiu comparat asupra civilizațiilor, distins în anul 1976 cu Premiul Academiei Franceze, istoricul român Neagu Djuvara (1976/2006, 348-349) declara următoarele, referindu-se la interacțiunea formelor de vestimentație în cadrul fenomenelor de aculturație: S-ar zice că elementul de civilizație adoptat cu cea mai mare ușurință de o societate care acceptă aculturația este costumul. Din contră, un popor care refuză o cultură străină sau n-o acceptă decât cu
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
militare din Occident, dar se păstra probabil iluzia că această "deghizare" va rămâne doar în cadrul armatei, care pretutindeni reprezintă o lume distinctă (N. Djuvara, 1976/ 2006, 348-349). Revenind la cronologia studiilor românești, remarcăm că primul studiu de istorie socială a vestimentației aparține istoricului Nicolae Iorga (1871- 1940). În capitolul al doilea al cărții Viața femeilor în trecutul românesc (1910), Nicolae Iorga distinge patru etape ale influențelor orientale sau occidentale în îmbrăcămintea feminină. Astfel, cea dintâi și cea mai veche, bizantină, a
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în Țările Române ca urmare a domniilor fanariote. Perioada cuprinsă între anii 1770 și 1780 va marca începutul epocii de definitivare a occidentalizării costumului românesc, determinată de intensificarea comerțului și de schimburile culturale cu alte țări (ibidem). Influența apuseană asupra vestimentației din Țările Române și propagarea acesteia în toate straturile sociale reprezenta un barometru al schimbărilor sociale și politice din acea perioadă, după cum afirma Nicolae Iorga (1910, 85): "Moda de sus fu urmată. Vremea cea nouă învinsese, și prin haine, prin
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
2006, 55) -, cartea rămâne "cea mai serioasă și mai solidă contribuție la cunoașterea costumului istoric românesc" (idem). De asemenea, este important de consemnat că lucrarea lui Alexandru Alexianu conține un glosar de arhaisme care desemnau în trecut diferite articole de vestimentație, fapt ce permite analiza transformărilor vestimentare pornind de la vocabularul unor epoci. Nu întâmplător, acest demers a intrat ulterior în atenția filologilor: în 1978, Zamfira Mihail semnează lucrarea Terminologia portului popular românesc (apud Gh. Achiței, 1988, 272), iar doi ani mai
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în 1980, profesorul Marcel Grădinescu susține o teză de doctorat cu tema Vocabularul românesc al modei feminine în secolul al XIX-lea (apud A.-S. Ionescu, 2006, 57). După 1989, se remarcă un interes sporit asupra consemnării funcțiilor sociale ale vestimentației, subiectul fiind popularizat prin intermediul unor lucrări de istorie (Ș. Lemny, 1990; A. Ciupală, 2003; A.-S. Ionescu, 2006) și istorie a artei (A. Nanu, 2001), cât și prin intermediul unor dicționare de sociologie, psihologie și psihosociologie, și consemnat printre cuvintele intrări
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Constantin (2006) arată că modul de prezentare vestimentară (lejer, oficial, sport) influențează publicul în evaluarea competenței profesionale, expertul fiind mai bine evaluat profesional atunci când este îmbrăcat în ținută clasică, oficială, decât neoficială, fapt explicat prin "mentalitatea persistentă a populației că vestimentația este un criteriu puternic de selecție într-o societate competitivă" (C.-L. Hoceanu și A.S. Constantin, 2006, 101). De curând, două cărți românești importante relansează dezbaterea despre posibilitatea abordării științifice a subiectului: Modă și societate urbană în România epocii moderne
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
literară. În plină epocă modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în primele decade ale secolului XX, costumul feminin și masculin românesc, precum și alte sfere ale activității umane (artă, literatură, petrecerea timpului liber) se convertesc modei occidentale. Însă planurile vestimentație și modă nu se confundă. Încă din primele pagini ale lucrării Modă și societate urbană în România epocii moderne, Adrian-Silvan Ionescu (2006, 19) lămurește semnificația conceptelor "modă" și "costum", arătând că relația dintre acestea nu este una de sinonime, la
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acei nouveaux riches modeștii amploiați, apelpisiții și moftangii. Rar un costum descris de el definește un personaj cu adevărat important în ierarhia socială". Deosebit de valoroasă de amintit este și sugestia istoricului român Lucian Boia (1998/2000, 117) de a aborda vestimentația prin prisma istoriei imaginarului: "[...] se știe bine, haina îl face pe om. Absența sa nu are cum să facă decât un om foarte diferit. Ca figură a imaginarului, nuditatea este natural asociată promiscuității și canibalismului. Maniera de a învălui sau
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
limbajul jurnalistic al modei vestimentare uzitează de expresii precum "stil vestimentar", "a avea stil", "stil original" pentru a sublinia un ansamblu de înfățișări originale sau de calitate (H. Marano, 2004, Internet Psychology Today). Topica include și diferențieri între stilurile de vestimentație: clasic, tradițional, conservator, fără elemente de noutate și în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în vogă, moderne, conform ultimelor colecții lansate. 1.7.3. Înfățișare Într-un volum dedicat analizei comportamentului uman din perspectiva interacționismului simbolic, sociologul american Gregory Stone (1964, 90) arăta că înfățișarea (appearence), în interacțiunile sociale, include dimensiunile corpului, imaginea, reputația, vestimentația, expresiile faciale. Fundamentarea teoretică a conceptului de înfățișare, după cum Gregory Stone subliniază, aparține sociologului american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The Presentation of Self in Every Day Life (1959), Erving Goffman (1959/2003, 51) precizează că înfățișarea (appearence) se referă
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
american Erving Goffman (1922-1982). În lucrarea The Presentation of Self in Every Day Life (1959), Erving Goffman (1959/2003, 51) precizează că înfățișarea (appearence) se referă la acei stimuli care ne informează despre statutul social al performerului. În acest context, vestimentația este parte componentă a prezentării scenice a comportamentului expresiv; un "obiect" component al "feței personale" (personal front) . Într-o lucrare care valorifică conceptualizările din sociologia dramaturgică, The Social Psychology of Clothing. Symbolic Appearance in Context (1997), Susan B. Kaiser folosește
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
perception), inferențele pe care le facem pornind de la aspectul exterior al celorlalți indivizi. 1.7.4. Codul vestimentar Autorii (R. Barthes, 1957/1993; B. Bernstein, 1964; R. Barthes, 1967; F. Davis, 1992) care și-au asumat o explicare a rolului vestimentației în baza teoriilor comunicării au recurs la utilizarea expresiei "cod vestimentar" (dress code; clothing code). De fapt, aceștia preiau noțiunea de "cod" din lingvistică și fac o analogie între limbajul hainelor și limba ca mijloc de comunicare. În modelul lingvistic
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de comunicare umană, conținând "reguli pentru generarea unor semne ca ocurențe concrete în cursul interacțiunii de comunicare" (U. Eco, 1976/2008, 78). În Encyclopedia of Clothing and Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Fashion (2005), codul vestimentar este definit ca un set de norme care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
care reglementează vestimentația dezirabilă social (B.J. McVeigh, 2005, 377). Acestea diferă în funcție de ierarhia socială sau ierarhia grupului. Astfel, există coduri vestimentare puternic standardizate (codul vestimentar militar); coduri vestimentare standardizate (vestimentația în grupul de muncă; uniforma din școli); coduri vestimentare nestandardizate (vestimentația informală, casual); coduri vestimentare indezirabile (ibidem). Reputatul analist al teoriilor comunicării John Fiske (1994/2001, 68-69) enumeră câteva trăsături ale codurilor de semnificație. Apreciez că acestea pot fi reperate și la nivelul codurilor vestimentare, idee pe care o voi susține
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
nu sunt niciodată statice, iar schimbările apar în mod constant. Mai mult însă, noutatea în curentele modei este atenuată, posedând câteva elemente de familiaritate pentru indivizi, tocmai pentru că astăzi funcționarea industriei modei în economia de piață a indus conștiința schimbării vestimentației, prin lansarea sezonieră a colecțiilor (iarnă, vară, primăvară). În lucrarea sociologului german René König, Macht und Reiz der Mode. Verständnisvolle Betrachtungen eines Soziologen (1971), trei elemente structurale descriu fenomenele de modă: schimbarea, ubicuitatea și manifestarea (R. König, 1971/1973, 42
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
unui dicționar de sociologie care consemna printre cuvintele intrări și fenomenul modei, Philippe Besnard (1993/1996, 174) sublinia că termenul de "modă" desemnează "fie privilegiul deosebit de care se bucură un anumit lucru la un moment dat, fie modificările care afectează vestimentația, podoabele și chiar veșmântul în sine". Ca fenomen social, moda poate fi caracterizată în termeni de ciclicitate, ca transformare continuă a preferințelor membrilor unei societăți în diferite domenii (ibidem). Aproximativ aceleași note definitorii sunt subliniate și de Ursula Șchiopu (1997
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
transformare continuă a preferințelor membrilor unei societăți în diferite domenii (ibidem). Aproximativ aceleași note definitorii sunt subliniate și de Ursula Șchiopu (1997, 459) într-un dicționar de psihologie: moda se referă la "ansamblul de uzanțe implicate în modul de comportare, vestimentație, alimentație, atitudini pasagere și ciclice, specifice unei perioade delimitate de timp". În analiza modei, "vestimentația este un exemplu greșit" al fenomenului, sublinia Philippe Besnard (1993/1996, 175). Probabil este o remarcă a faptului că, spre deosebire de alte mode (arhitecturale, literare, artistice
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]